Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
LA COLEGII NOŞTRI / У НАШИХ КОЛЛЕГ / OURS ABROAD
Elena BOBU
Scriitorii – mesageri ai adevărului

La început a fost cuvântul – ne spune Biblia, şi cuvântul nu a dispărut, ci în grai matern s-a prefăcut. Suntem însetaţi de cuvântul cald rostit, cum e însetat de apă pământul provocat de această mis­tuitoare secetă.

La finele lunii august ne regăsim şi ne reclădim emoţiile în sărbătorile na­ţionale, evocăm, fiecare pe cât este ca­pabil, culminantele momente ale istoriei contemporane de la 1989 încoace, ce ţin de revenirea la grafia latină, obţinerea unor valori perene ca limba română, Tricolorul, stema, imnul ş.a. E timpul marilor bucurii, dar şi al enormelor regrete că s-ar fi reuşit mai mult şi că am fi ajuns la alte standarde de viaţă. În contextul acestor evenimente, oraşul Ungheni a îmbrăcat haine de sărbătoare cu ocazia aniversării a 550-a de la prima atestare docu­mentară a localităţii (20 august 1462), precum şi cu prilejul Hramului oraşului, sărbătorit la 28 august, de ziua Adormi­rii Maicii Domnului. Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir”, în perioada 31 august – 5 septembrie, a organizat ediţia a doua a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii.

Duminică, pe 2 septembrie, biblioteca a adunat cititorii săi fideli, la o întâlni­re de suflet cu scriitori şi oameni de cultură, originari din raionul Ungheni: Ion Iachim, Vasile Şoimaru, Radmila Popovici-Paraschiv, Dumitru Crudu. Cei patru protagonişti ai evenimentului cultural au creat o atmosferă vibrantă de profundă trăire românească. Direc­toarea bibliotecii, Victoria Bernic, a menţionat că Vasile Şoimaru cola­borează de aproape 20 de ani cu bi­blioteca, graţie aportului său deose­bit pentru sensibilizarea cititorului unghenean, în incinta bibliotecii se află o expoziţie permanentă de foto­grafie ce-i poartă numele, bine cunos­cut de toată diaspora românească, pentru fotografiile sale inedite, de o mare valoare documentară şi artistică. De data aceasta a lansat expoziţia O şansă dintr-un milion. Vasile Şoimaru, considerat un stâlp spiritual al bi­bliotecii, mărturiseşte că fotografia i-a lecuit toate bolile. Deocamdată, are două cărţi „pur fotografice”: Poeme în imagini şi Românii din jurul României în imagini. Însă numeroase fotografii de-ale lui V. Şoimaru, artistice sau documentare, au fost incluse în volume de alţi autori: Cugetări de N. Iorga, Ascult cum înfloreşte inul de Ion Iachim, Litanii pentru trei stări de M. Vulcănescu, Departe-aproape. 100 de poezii româneşti din Kazahstan de S. Plămădeală, Dicţionarul enciclopedic Eminescu de acad. M. Cimpoi, apărut recent, etc. La unele din aceste cărţi V. Şoimaru este autor al proiectului editorial, dar este cunoscut şi apreciat şi pentru monografiile sale Cornova, Neamul Şoimăreştilor sau cărţile de publicistică numite semnificativ Căderea premierilor (1999) şi Căderea comuniştilor (2010).

Ion Iachim, ca şi V. Şoimaru, este originar din Cornova, sat de răzeşi, cu profunde tradiţii româneşti. Redactorul ziarului Uni­vers Pedagogic Pro Ion Iachim a venit la Ungheni cu noul roman Cireşe pentru Mareşal, care-l are ca personaj central pe Ion Antonescu. Autorul, şi ca profesor de limbă română, ne îndeamnă să cercetăm temele şi personajele prin­cipale. Tatăl scriitorului, fost ostaş de gardă la palatul regal Pelişor din Sinaia, a reuşit să-i dea fiului lecţia românismului. Ion Iachim a îndemnat tânăra generaţie să fie ca floarea parfumată de salcâm, adică sensibilă la tot ce este valoare perenă, dar totodată să aibă şi calitatea unui spin de salcâm boieresc, ca să înghimpe tare, să reziste în faţa minciunii, neadevărului, ca să nu fie umiliţi, înjosiţi în propria casă.

Scriitorul regretă că românii se lasă manipulaţi de forţe exterioare, atunci când e cazul să păstreze amintirea des­pre înaintaşi şi admiră curajul finlandezilor, care după război şi-au ales Mareşalul în funcţia de preşedinte al ţării.

Într-o altă carte – Apostol fără nimb – Ion Iachim cheamă societatea să depună eforturi pentru a avea intelectu­ali de elită în şcoli. Numai atunci viito­rul nostru va inspira tot atâta siguranţă ca băncile elveţiene – bancherilor lumii sau ca poşta engleză – locuitorilor din Marea Britanie. Şcoala are nevoie nu de învăţători cuminţi, care nu greşesc, dar de oameni pasionaţi. Intelectualul de elită e omul ce nu se împacă cu lenevia din sine, cu neajunsurile din societate, e personalitatea care se realizează printr-o muncă de ocnaş. Aceste cuvinte, spuse cu 20 de ani în urmă, sunt la fel de actu­ale şi astăzi.

Radmila Popovici-Paraschiv, origi­nară din Floriţoaia Veche, a venit cu un mesaj deosebit pentru elevi, în special, afirmând că dacă ai carte reu­şeşti să spui ceva lumii, deoarece cartea ne cheamă să ne ferim de efectele globalizării, care uniformizează popoarele, căci Dumnezeu ne-a creat diferiţi ca oameni şi ca popoare. Radmila s-a prezentat în dublă postură: ca poetă, a venit cu prezentarea cărţii EvAdam,
spunând că o poezie se naşte pentru a atinge nişte strune sufleteşti şi, dacă le atinge, şi-a realizat scopul, iar ca textieră de cântece ne-a propus spre audiere nişte melodii lirice cu profunde trăiri interioare.

Dumitru Crudu, acum cunoscut drama­turg şi prozator, absolvent al actualului LT „M. Eminescu” din Ungheni, a păşit profund impresionat pragul bibliotecii raionale, care pe tim­puri i-a oferit literatura necesară. Şcolit la Chişinău, la Tbilisi (Georgia), apoi la Braşov, în România, deţinăto­r al multor premii, D. Crudu rămâne de o modestie aparte în această goană dezlănţuită de unii pentru celebritate. Dânsul a venit cu cartea Măcel în Georgia, a prezentat dint-o nouă carte un fragment legat de satul Flutura, de unde este originar, şi ne-a dispus profun­de meditaţii. Cărţile sale urmează să fie citite, iar autorul rămâne în aşteptarea invitaţiei de în­tâlnire cu elevii liceului nostru.

Evenimentul cultural s-a desfăşurat într-o atmosferă plăcută, relaxantă şi va rămâne întipărit în memorie pentru toţi participanţii.

Elena BOBU,

profesoară de istorie, LT „M. Eminescu”, or. Ungheni