Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BIBLIOPOLIS – 10 ANI / BIBLIOPOLIS – 10 ЛЕТ / BIBLIOPOLIS – 10
Genoveva SCOBIOALĂ
BiblioPolis în alte reviste. Ce spun şi ce scriu alţii despre revista noastră

Apariţia sistematică, pe parcursul unui deceniu, a revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis confirmă utilitatea şi evoluţia publicaţiei, fidelă scopului propus – promovarea activităţii şi a iniţiativelor Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a tendinţelor bibliotecare în Moldova, oferind spaţiu de comunicare bibliotecarilor şi altor persoane din sfera culturii, ştiinţei, educaţiei – atât de la noi, cât şi în alte părţi.

Astfel, publicaţia noastră, transmiţând demersul BM, ideile, inovaţiile, comunicând despre acţiunile desfăşurate, le-a exteriorizat şi le-a supus aprecierii atât comunităţii profesionale, cât şi utilizatorilor. Militând mereu pentru revitalizare, reorganizare, aplicare a celor mai moderne tehnologii, revista este platforma de etalare a informaţiei, a gândurilor, a opiniilor.

Publicaţia apare din 2002, la acea perioadă în R. Moldova existând doar o singură revistă de specialitate, Magazin bibliologic, organ al Bibliotecii Naţionale şi al ABRM-ului. Modestă la început, cu doar 48 de pagini, dar cu impact pozitiv asupra comunităţii bibliotecare, revista a „crescut” treptat-treptat atât din punctul de vedere al conţinutului, cât şi al volumului, cuprinzând azi peste 200 de pagini, într-o serie nouă, cu un alt design, dar şi cu o altă abordare – preponderent ştiinţifică, teoretică şi, concomitent, pragmatică, multiaspectuală.

Chiar dacă pe parcurs au apărut şi alte reviste ale domeniului, BiblioPolis-ul a câştigat prin gradul înalt de maturitate, prin apariţia cu regularitate, trimestrială (celelalte au devenit anuare sau se editează de la caz la caz), prin tirajul care permite o accesibilitate geografică destul de largă şi prin tratarea temelor stringente în dezvoltarea biblioteconomiei şi a culturii în general.

Conform unui sondaj, realizat în rândurile bibliotecarilor de către Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, care conţinea şi întrebarea Ce reviste de specialitate citiţi?, BiblioPolis-ul s-a situat pe locul doi, după anuarul Cartea. Biblioteca. Cititorul. Cu siguranţă, dacă ar fi inclusă în Catalogul ediţiilor periodice din R. Moldova, la ea ar fi avut acces toate bibliotecile publice şi ar fi devenit, pe bune, purtătorul de cuvânt al biblioteconomiei basarabene.

Dar cum este, totuşi, apreciată revista de către specialişti, care este vizibilitatea ei în paginile altor publicaţii? În total, despre revistă s-a scris în peste 20 de referinţe. Suficient spaţiu i-au acordat unele reviste de specialitate de la noi (Confluenţe bibliologice, Bălţi), dar şi din România (Biblioteca şi Biblioteca Bucureştilor), precum şi unele ziare, nu neapărat informative, ci şi pe domenii (Timpul, Capitala, Ţara, Sens, Literatura şi arta, Jurnal de Chişinău, Natura, Univers Pedagogic Pro). Ne întrebăm, însă, de ce publicaţiile de specialitate din Basarabia acordă prea puţină importanţă unor reviste „surori”. O fi ignoranţa, invidia (care ne caracterizează) sau indiferenţa? Că, de altfel, bibliotecari din alte biblioteci sunt găzduiţi cu articole pe paginile revistei noastre, iar la întruniri cu varii ocazii exprimă chiar preţuire şi apreciere, semn că totuşi ne citesc.

Spre bucuria noastră, revistele din România însă sunt cu mult mai generoase.

Încă pe la începuturi, la apariţia revistei noastre, dnul Emil Vasilescu, fost redactor-şef la Biblioteca, scria: „BiblioPolis se dovedeşte cu fiecare număr nou o oglindă vie a preocupărilor profesionale ale bibliotecarilor Bibliotecii Municipale şi ale colaboratorilor săi”, iar „…paleta de preocupări este diversă, susţinută cu deplin profesionalism”.

La aniversarea celor zece ani de la fondare, revista este la fel de mult apreciată. Directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, dl Teodor Ardelean, o găseşte „ca fiind una din cele mai bune publicaţii de profil biblioteconomic din sectorul bibliotecilor publice, care se editează în momentul de faţă în limba română.
…Partea ştiinţifică şi partea culturală sunt integrate armonios în rubrici clar constituite; se observă o preocupare accentuată atât pentru fondul, cât şi pentru forma expunerilor. Aspectul editorial este adecvat şi, privind retrospectiv, considerăm că revista este în continuă creştere calitativă”.

Alternarea textelor de strictă specialitate biblioteconomică cu cele din viaţa filialelor, de la evenimente ştiinţifice, istorice sau prezentări de cărţi, dau imaginea de ansamblu a publicaţiei: informaţională, culturală, educaţională, „fapt ce o situează, totdeauna, în avangarda publicaţiilor dedicate biblioteconomiei şi ştiinţelor informării. Revista se detaşează net de multe alte publicaţii asemănătoare ca tematică, printr-un limbaj de specialitate de la care nu s-a făcut niciodată vreo excepţie, ceea ce ne recomandă, de la sine, strategia editorială bazată pe diversitate informaţională, comunicarea experienţelor de succes, confirmarea şi păstrarea rigorii ştiinţifice, racordarea şi raportarea la informaţia din întreaga lume”. Aceste preocupări, instalate temeinic, sunt un indiciu al maturităţii, observat de prof. Teodora Fântânaru, director al Bibliotecii Judeţene „Duiliu Zamfirescu” din Focşani.

Devenită un spaţiu de convergenţă al teoriei şi practicii, bibliotecarii angajaţi susţin consecvent propria revistă, contribuind astfel la constituirea unei imagini pozitive pentru bibliotecă. Practica şi afecţiunea durabilă a seniorilor se întâlneşte aici cu entuziasmul şi curajul tinerilor în afirmare, rezultând experienţe interesante din management, din implementarea noilor servicii, din modernizarea bibliotecilor etc. Această surprinsă şi apreciată tendinţă de către mai mulţi colegi, iar unul din ei, dna Gabriela Toma, nota în Revista Bucureştilor că publicaţia „…cuprinde o tematică bogată; de la cartea pentru copii până la Coffee-House, de la Ranganathan la Michel Foucault, iar printre cei care semnează – liceeni, directori de bibliotecă, scriitori. Sunt consemnate manifestările filialelor, târgurile internaţionale, sunt prezentate personalităţi din lumea literară şi apariţiile noi de carte”.

Dincolo de articolele strict biblioteconomice sunt comentate şi evaluate rubricile Patronul nostru spiritual sau Cinstirea memoriei, dar şi Oameni şi cărţi sau Cartea pe glob, care inserează informaţii valoroase, uneori inedite, legate de istorie, de carte, de lectură, de oameni ai cărţii, lărgind astfel orizontul de interes al cititorului.

„Nu pot să nu observ că, indiferent de tema aleasă în BiblioPolis, asist la un act de cultură împlinit de o echipă redacţională (având ca şef pe Vlad Pohilă), ce-şi asumă grav, impecabil, un gest de trezire a unei legături permanente a românilor moldoveni cu spiritualitatea şi limba română”, scria dna Nina Vasile în Biblioteca Bucureştilor. Salutând astfel apariţia unor numere noi ale revistei BM, aceeaşi autoare pune în evidenţă şi „efortul unor conştiinţe profesionale asumate şi dedicate unui scop care ar merita o atenţie adecvată…”.

Remarcate de către colegii noştri bibliotecari au fost studiile şi portretele dedicate unor figuri contemporane devotate domeniului, dar şi articolele-rememorări consacrate unor personalităţi marcante pentru istoria şi cultura română, cum ar fi: bibliologii Ion Bianu, Nicolae Georgescu Tistu, Paul Mihail, Barbu Theodorescu, Ion Madan, Traian Brad; istoricii Nicolae Iorga, Onisifor Ghibu, Raoul Şorban; scriitorii B.P. Hasdeu, M. Eminescu, M. Sadoveanu, M. Eliade, A. Păunescu, Gr. Vieru, L. Lari; lingviştii Eugen Coşeriu, Mioara Avram şi Silviu Berejan; artiştii M. Tănase, M. Cebotari, M. Drăgan, D. Darienco, Gr. Grigoriu ş.a. Aceste evocări sunt omagii aduse peste timp personalităţilor din cultură „despre care curioşii pot citi în revistă” cu îndemnul de a ne cunoaşte şi respecta predecesorii.

Dar să nu uităm că revista este şi un instrument indispensabil al instruirii profesionale, al dialogului şi al comunicării, atât pentru bibliotecari, cât şi pentru studenţi care au la dispoziţie foarte puţină literatură în domeniul biblioteconomic. Acest organ informaţional este util specialiştilor cu experienţă, dar şi viitorilor bibliotecari prin coabitarea remarcabilă a problemelor teoretice cu abordarea aspectelor practice. Iar dacă experienţa noastră şi realizările sunt accesibile şi necesare, acest lucru ne mobilizează şi ne motivează pentru viitor. Drept argument inserăm considerentele dnei Sorina Stanca, un alt director de bibliotecă: „Revista se constituie într-un instrument profesional foarte util pentru Biblioteca Judeţeană «Octavian Goga», Cluj, precum şi celei din judeţ, fiind apreciată şi de către utilizatorii studenţi ai facultăţii de profil de la Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca.”

Dacă o abordare aparte, mai profundă, mai specifică domeniului au avut-o colegii bibliotecari, care in corpore au menţionat seriozitatea profesională a autorilor, dar şi subiectele abordate – valori, management, atitudini, probleme, recomandări utile –, atunci unele ziare de la noi au semnalat apariţia unui sau altui număr cu relatări, informaţii ample despre conţinutul lor, cu referiri la acţiuni specifice: lansări şi prezentări de carte, programe de lectură (Chişinăul citeşte o carte, Lecturile verii, Ora poveştilor), acţiuni de totalizare, dezbateri etc., incitându-i la lectură şi pe simplii utilizatori, care deseori sunt şi ei prezenţi pe paginile BiblioPolis-ului.

Ar fi incorect să nu evocăm o rubrică definitorie, indispensabilă fiecărui consumator de cultură şi care ar trebui să fie prezentă în orice revistă respectabilă, Editorial. Aceste eseuri literar-bibliologice (dacă putem spune aşa!), semnate de redactorul-şef, Vlad Pohilă, reflectă orientarea bibliotecii şi implicit a revistei şi „s-au impus opiniei publice prin alegerea foarte nuanţată a subiectelor şi printr-o expunere de mare fineţe a problematicii” (o reverenţă din Laudatio de prof. univ. dr. Zamfira Mihail, Bucureşti).

Am propus atenţiei Dvs. doar câteva spicuiri din calificativele date revistei noastre pentru a profila şi a argumenta necesitatea unui spaţiu public profesional, în speranţa că ea şi-a ocupat un loc respectabil în rândul publicaţiilor de specialitate, reprezentând un exemplu elocvent de dialog intelectual şi cultural.

Genoveva SCOBIOALĂ,

manager, Departamentul marketing