Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ANIVERSĂRI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY
Elena CEBOTARI
Cinci ani sub semnul recunoaşterii
Bibliopolis - www.hasdeu.md

Anul acesta este pentru Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” unul semnificativ, pentru că îşi sărbătoreşte cea de-a 135-a aniversare. Aniversări mai mici sunt consemnate şi de o serie de filiale ale instituţiei-patroane, a noastră fiind cea mai scurtă în timp, dar care ne oferă posibilitatea unui bilanţ, ce ne convinge că eforturile noastre orientate cu precădere la stabilirea unor strânse relaţii cu utilizatorii, n-au fost zadarnice. Chiar din start, şi pe toată perioada, am fost cunoscuţi şi recunoscuţi în comunitate ca o instituţie care vine în întâmpinarea cititorilor cu o largă şi diversificată gamă de servicii şi programe.

O privire retrospectivă îmi aduce în faţă ziua inaugurării bibliotecii – 27 noiembrie 2007, consacrată aniversării a 112-a de la naşterea marelui romancier Liviu Rebreanu, numele căruia de atunci încoronează frontispiciul instituţiei noastre.

Deschiderea s-a făcut în baza semnării Protocolului de colaborare între Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chişinău şi Biblioteca Judeţeană din Bistriţa-Năsăud.

Evenimentul festiv a fost unul de anvergură nu numai pentru cartierul Poşta Veche, dar pentru întreaga capitală, cele trei săli fiind neîncăpătoare pentru doritorii de a participa la ceremonie, astfel că o bună parte din cei prezenţi au fost nevoiţi să asculte mesajele din pragul bibliotecii, mesaje rostite de personalităţi notorii de pe un mal şi altul al Prutului. Cu emoţii plăcute îmi amintesc de impunătoarea delegaţie bistriţeană, condusă de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud Ionel Tompa; directoarea Bibliotecii Judeţene Olimpia Pop; Ambasadorul României în R. Moldova Filip Teodorescu; primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă; viceprimarul Lucia Culev; academicianul Mihai Cimpoi, directoarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” Lidia Kulikovski şi încă mulţi-mulţi vorbitori, care ne-au urat ani mulţi şi prodigioşi. Urările ne-au fost de bun augur, pentru că o bună parte din ele au fost însoţite de consistente donaţii, dintre care, în primul rând, voi aminti de cea venită din partea tutelarilor bistriţeni – două mii de volume de cărţi nou-nouţe, trei calculatoare şi echipament complementar, fiind exprimată totodată dorinţa şi siguranţa că în fiecare an fondul de carte va fi completat cu noi ediţii, promisiune care până în prezent a fost onorată cu desăvârşire.

De la fosta bibliotecă pentru copii, în care a fost amplasată Biblioteca „Liviu Rebreanu”, pe strada Socoleni nr. 9, evident că după o reparaţie capitală, „am moştenit” o colecţie de cărţi neadecvate cerinţelor la zi, în primul rând, pentru că o bună parte din ele erau învechite, iar alta – în limba rusă sau în română, dar cu alfabet chirilic. A trebuit să facem o selecţie riguroasă şi să completăm fondul după necesităţile actuale. În virtutea faptului că în 2007 limba română îşi cucerise deja meritatul drept de afirmare, mai ales în instituţiile preşcolare, universitare şi preuniversitare, noua bibliotecă cu fondul ei nou de carte românească, a apărut ca o mană cerească, în special pentru elevii, profesorii şi studenţii din această parte a Chişinăului, unde nu exista o acoperire în acest sens. Totuşi, la început, pentru a ne cunoaşte potenţialii utilizatori, a trebuit să mergem ca muntele la Mohamed, vizitând instituţii şi organizaţii din sector, prezentându-ne oferta spirituală. Recunoaşterea a venit treptat după ce, conform planului, am început să desfăşurăm manifestări şi activităţi pe gustul şi, deseori, la sugestia lor. Având primii paşi făcuţi cu succes, am stabilit relaţii de colaborare cu încheierea unor contracte de parteneriat. Printre primii au răspuns interesului reciproc colaboratorii de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (IŞE): Elisaveta Globa, şef bibliotecă, şefii de catedră: Ştefania Isac, Valentina Pascari, Aliona Paniş, Nina Petrovschi; metodistele: Maria Savin, Elena Volcov, Tatiana Braghiş-Gîlcă. De serviciile noastre în baza acestui contract beneficiază şi profesorii din întreaga republică, care continuu se află la cursuri de reciclare, astfel biblioteca e cunoscută pretutindeni. De exemplu, în perioada 2008-2012, au fost organizate 51 de vizite colective ale cadrelor didactice, cu o participare ce depăşeşte mult cifra de 1000 de persoane. Colecţia a devenit un suport informaţional şi didactic important în procesul de instruire continuă pentru profesorii din republică. Cadrele didactice de la IŞE au participat la importante lansări de carte: Dimitrie Cantemir – dimensiuni ale universalităţii, elaborată de Academia de Ştiinţe a Moldovei; Pătărănii folclorice ale românilor sovietici, autor V. Cirimpei; După 20 de ani de la căderea Zidului, Europa reconfigurată, autor Pierre Verluise; Essai du grammaire discursive du francais, autor A. Lenţa; Tema pentru acasă, autor N. Dabija; Eminescu doineşte..., coord. I. Drăguşin; simpozioanele ştiinţifico-didactice: Bogdan Petriceicu Hasdeu – spirit enciclopedist, Dimitrie Cantemir – imaginea superioară a erudiţiei; conferinţele Liviu Rebreanu; masa rotundă – Vorbind despre istoria românilor (invitaţi: Gheorghe Cojocaru, dr. în istorie, director al IISD al AŞM; Ion Negrei, dr. în istorie, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Moldova, şi Constantin Ungureanu, dr. în istorie, conf. univ.); serata Nicolae Dabija – un poet trecând prin Patrie; întâlniri cu scriitorii N. Dabija, E. Galaicu-Păun, A. Silvestru, I. Ciocanu, I. Filip, Vl. Pohilă, I. Colesnic, cercetătorul ştiinţific V. Cirimpei, Artista Poporului Ninela Caranfil ş.a.

În colaborare cu Biblioteca IŞE şi catedrele specializate, în incinta institutului, au fost organizate expoziţiile ştiinţifico-didactice: Mediatizarea bibliografiei la limba şi literatura română privind dezvoltarea competenţei profesionale a cadrelor didactice preuniversitare, Particularităţi fiziologice şi psihologice ale preşcolarilor, Formarea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare la elevi, Promovarea lucrărilor ştiinţifice – mijloc în atingerea obiectivelor educaţionale; mesele rotunde: Impactul resurselor documentare şi informaţionale asupra calităţii managementului educaţional, Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării continue a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar, Modalităţi de formare a competenţelor de lectură la elevi, Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii – o sinteză între cunoaştere şi acţiune ş.a.

De două ori pe an, conform acordului, asigurăm perioada de stagiu al bibliotecarilor şcolari. În acest scop se realizează un program complex, care oferă posibilitatea de cunoaştere a noilor direcţii de activitate a bibliotecii, serviciile inovative, utilizarea tehnologiilor moderne. De asemenea, oferim cadrelor bibliotecare din republică, care vin la reciclare, reviste de specialitate şi unele cărţi din partea donatorilor.

La fel de fructuoasă a devenit colaborarea cu Unitatea militară 1001 a Trupelor de Carabinieri, ştafeta fiind preluată de la Liceul de Cadeţi „Sfântul Gheorghe”, care, cu regret, din anul acesta şi-a încetat existenţa. Erau admiraţi pentru ţinuta şi uniforma lor militară, ajustată şi frumoasă, de domnişoarele de la liceele „G. Călinescu” şi „Al. I. Cuza”, cititoare fidele, dar şi de tot publicul, impresionând şi prin cunoştinţe profunde, idei originale şi aptitudini, pe care le demonstrau în cadrul manifestărilor. Nu era eveniment important la bibliotecă, unde aceştia să nu participe, fiind ghidaţi şi îndrumaţi de profesoarele lor eminente, competente şi sufletiste de limba şi literatura română Larisa Guţanu şi Liliana Cugut. Având instruirea în regim de cazarmă, biblioteca devenise pentru cadeţi cu adevărat a doua casă. La Săptămâna uşilor deschise, evenimentul principal al anului, participau cu ample comunicări, dacă era vorba de conferinţe sau simpozioane, cu mesaje de felicitare şi recitaluri de muzică şi poezie – la partea festivă. În locul lor, biblioteca a devenit gazdă primitoare pentru ostaşii carabinieri, iar ei, la rândul lor – publicul-ţintă, adică cel mereu prezent la activităţile noastre, altele chiar fiind create împreună, cu destinaţie specială. Una din ele a fost conferinţa de omagiere a bardului de la Mirceşti, invitatul special, hasdeologul Pavel Balmuş, le-a prezentat informaţii inedite şi interesante despre viaţa şi creaţia scriitorului Vasile Alecsandri. Întâlnirea cu scriitorul Vlad Pohilă le-a prilejuit carabinierilor nu doar posibilitatea de a se familiariza cu scriitorii care au abordat tema ostaşului în literatura română, dar să şi primească răspunsuri la întrebări, fiind îndemnaţi să scrie, să citească şi să vorbească corect limba română. Cel puţin de două ori pe săptămână carabinierii vin la biblioteca pentru împrumut de carte, dar şi la activităţi. Suntem recunoscători ofiţerilor V. Şcerbina, L. Popov, A. Grosu, R. Leahu ş.a., care de fiecare dată îi însoţesc. I-am menţionat în primul rând pe aceşti parteneri de colaborare, graţie specificului lor aparte. Însă, după cum este demonstrat statistic, în bibliotecile publice, partea cea mai numeroasă a utilizatorilor o constituie cea din rândul elevilor. Nu suntem o excepţie. Avem o colaborare frumoasă cu Liceul „G. Călinescu”, Liceul „Al. I. Cuza”, mai recent – cu Liceul „Ştefan cel Mare”, Liceul Republican cu Profil Real, Colegiul de Ecologie, Colegiul de Transport, dar şi cu grădiniţele nr. 159, 160, 196, astfel reuşim să ne creştem cititori devotaţi bibliotecii.

Memorabile au fost întâlnirile cu scriitorii: Titus Ştirbu, Renata Verejanu, Ada Zaporojanu, Silvia Ursache, Claudia Partole, Grigore Voivuţchi ş.a.; seratele consacrate lui Grigore Vieru, Mihai Eminescu ş.a., activităţi în cadrul Săptămânii uşilor deschise, Lecturilor verii, Zilelor Francofoniei, Programului Chişinăul citeşte o carte, Decadei Chişinău – oraşul meu la care şi-au dat concursul elevii, susţinuţi de profesoarele Larisa Nedelciuc, Larisa Cojocaru, Elena Erizanu, Silvia Şpac, Cristina Godea, Angela Mărgineanu, Emilia Şipitca, Elena Dubinin ş.a.

Picii vin la bibliotecă cu educatoarele Aliona Puşcaş, Lidia Camnev, Cristina Stratan, Tatiana Tabarcea, dar o bună parte vin la noi aduşi de mânuţe de părinţii sau bunicii lor. Pentru că pe lângă fondul de cărţi avem ziare şi reviste, mulţi cititori fiind atraşi de acestea.

Tradiţionale sunt zilele de informare, organizate în incinta instituţiilor şcolare şi preşcolare despre noile intrări în bibliotecă precum: Instrumente şi sugestii de realizare a educaţiei preşcolare, Necesităţi pedagogice moderne, Schimbare şi modernitate educaţională.

O altă componentă a muncii noastre este cercetarea şi elaborarea bibliografică. Au fost editate până acum două biobibliografii: Aureliu Busuioc: Biobibliografie şi Alexandru Donos: O viaţă în zbucium: Biobibliografie (şi nu numai...). În curs de apariţie este studiul bibliografic 50 de ani de învăţământ biblioteconomic în Republica Moldova.

Vreau să subliniez că toate activităţile pe care le desfăşurăm an de an sunt în corespundere cu Strategia Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” 2008-2017 şi cu priorităţile anului în curs.

Pentru anii 2011-2012, ca direcţii prioritare, Filiala „Liviu Rebreanu” şi-a propus şi a realizat îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite în spaţiile de lectură, de informare şi recreere, afirmarea bibliotecii ca centru cultural, educativ şi informaţional, desfăşurarea programelor culturale inedite şi educative extensive, susţinerea proiectelor de promovare şi stimulare a lecturii, diversificarea activităţilor de prezentare a colecţiilor şi serviciilor de bibliotecă, extinderea accesului reprezentanţilor comunităţii la servicii deosebit de solicitate, cum ar fi internetul, pagina web, dezvoltarea colecţiilor bibliotecii şi optimizarea liberului acces la ele, sporirea competenţelor profesionale pentru a răspunde cerinţelor cuprinse în amintita strategie de dezvoltare a bibliotecilor, creşterea indicilor întru obţinerea performanţelor dorite.

Elena CEBOTARI,

director, Filiala „Liviu Rebreanu”