Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ANIVERSĂRI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY
Liuba TANASOGLU
Cuvînt la 20 de ani ai Bibliotecii găgăuze „M. Ciachir”
Bibliopolis - www.hasdeu.md

Două decenii în urmă, din iniţiativa directorului general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, dna Lidia Kulikovski, la Chişinău au apărut câteva biblioteci naţionale, una dintre ele fiind Filiala „M. Ciachir”, care pe lângă literatura de bază dispune şi de literatură găgăuză.

Pe data de 4 octombrie 1992 a apărut o nouă filă importantă în istoria poporului găgăuz. În această zi, la Chişinău, sau, mai bine zis, în R. Moldova, dar, concomitent, şi în întreaga lume, a fost deschisă prima bibliotecă de literatură găgăuză.

Participanţii la această mare sărbătoare au avut ocazia să asculte discursul primului consul turc în R. Moldova – Ender Arat. Una din cele mai importante fraze ale lui a fost: „Acest mic pod găgăuzo-turc se va lărgi. Sper că Moldova şi Turcia vor contribui la prosperarea vieţii culturale a găgăuzilor.”

Biblioteca „M. Ciachir” nu este doar un depozit de informaţii referitor la istoria, cultura, limba şi literatura găgăuzilor. Este singura bibliotecă în republică care are cărţi de literatură artistică, întreaga colecţie de manuale editate în limba găgăuză, culegeri de articole ştiinţifice şi publicaţii periodice, chiar şi monografii tehnologice, scrise de oameni de ştiinţă găgăuzi.

Biblioteca poartă numele protoiereului M. Ciachir – liderul spiritual al poporului găgăuz, un iluminist notoriu basarabean, respectat de întregul popor moldav. În 1896 M. Ciachir reuşeşte să obţină acordul de a tipări cărţi în limba română şi se ocupă activ de traducerea şi editarea literaturii artistice şi religioase, elaborează dicţionare şi manuale. Deschide şcoli spirituale din resurse proprii în cele mai uitate sate moldoveneşti, unde copiii obţin oportunitatea de a învăţa în limba maternă. În 1904 părintele Mihail Ciachir înaintează o cerere Sinodului pentru a obţine permisiunea de a tipări literatura religioasă şi în limba găgăuză. Are grijă ca slujbele bisericeşti pentru locuitorii satelor moldoveneşti să fie ţinute în limba română, în cele găgăuze – în limba găgăuză. Datorită lui M. Ciachir vede lumina tiparului primul ziar şi prima carte în limba sa maternă, el se ocupă de cercetări în domeniul etnografiei şi istoriei găgăuzilor basarabeni, punând bazele acestora. În bibliotecă sunt prezente lucrările lui, monografii despre el, dar cel mai important – cărţi editate în limba găgăuză, ceea ce demonstrează că munca acestui om nobil cu credinţă în Dumnezeu şi în poporul său a dat roade.

Biblioteca „M. Ciachir” este de neînlocuit atât pentru cei care sunt interesaţi de istoria, literatura şi limba găgăuză, care studiază etnografia, se ocupă cu cercetări, scriu lucrări ştiinţifice, învaţă la masterat sau doctorat, cât şi pentru cititorii de rând, captivaţi de proza şi de poezia găgăuză. Activitatea cu publicul confirmă prezenţa bibliotecii ca o instituţie vie în viaţa comunităţii, o dovadă pregnantă fiind şi cenaclul „Ana dili”. O legătură de suflet şi totodată funcţională s-a instituit între bibliotecă, utilizatorii şi oamenii de cultură prin intermediul cenaclul literar-muzical fondat în 1996. Întemeietorul cenaclului a fost prof. scriitor Dionisie Tanasoglu. Şedinţele cenaclului au adunat un numeros public în bibliotecă, familiarizându-l cu noile apariţii editoriale, prin lansări şi prezentări de carte, discuţii şi serate literare, spectacole de măşti ale neobositului profesor, scriitor, regizor D. Tanasoglu împreună cu studenţii săi de la UPS „Ion Creangă”.

În cadrul şedinţelor noastre se fac lecturi, se recită poezii, se cântă poezie, se discută despre cele citite în diverse opere literare. Vor rămâne în memoria mea şi a studenţilor din UPS „Ion Creangă”, catedra alolingvi, întâlnirile cu academicianul M. Cimpoi, A. Cupcea-Josu, T. Ştirbu, I. Ţurcanu, prof. scriitor D. Tanasoglu, cu scriitorii găgăuzi S. Kuroglu, N. Baboglu, T. Zanet, S. Adieva, cu scriitorii din Turcia I. Akengen, O. Baymak, S. Ural, cu profesorul Reşat Genci. Datorită lor studenţii s-au apropiat de istoria, literatura şi limba maternă. În cadrul cenaclului „Ana dili” a avut loc lansarea Antologiei de poezie găgăuză (selecţie de O. Baymak, scriitor din Kosovo), care cuprinde poezii ale autorilor găgăuzi din Basarabia, editată la Ankara (Turcia). La lansare a participat ataşatul culturii al Ambasadei Republicii Turcia în Republica Moldova, Esma Demirezen, care a prezentat un recital de poezie. Autorul Antologiei de poezie găgăuză, O. Baymak, a menţionat că şi-a propus drept scop să scoată la lumină această carte, la care a muncit timp de doi ani, pentru a face cunoscut cititorului turc emoţiile şi trăirile poporului găgăuz înrudit. Antologia, după părerea autorului, trebuie să unească popoarele balcanice.

Nu este de mirare că la biblioteca chişinăuiană apelează studenţii, învăţătorii şi oamenii de ştiinţă din Moldova, precum şi de peste hotarele ei. Nu există întotdeauna posibilitatea de a veni la Chişinău şi atunci în ajutor ne vine internetul – angajaţii bibliotecii sunt întotdeauna gata să-i ajute pe cei interesaţi. Datorită faptului că suntem filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, biblioteca dispune de un blog care este elaborat în limba română, dar, desigur, şi în găgăuză, astfel menţinându-se legătura cu audienţa turcă. De asemenea, în bibliotecă există şi un fond de cărţi în limba turcă, care cuprinde beletristică şi diverse manuale. Astfel biblioteca este vizitată şi de străini, în particular – de studenţi din Turcia.

În pofida faptului că biblioteca se specializează în domeniul culturii găgăuze, ea lucrează activ cu cea mai mare gamă de cititori, în special din liceele româneşti din apropiere – „Mihail Kogălniceanu”, „N. Milescu Spătarul”, „Natalia Gheorghiu”, „Ştefan cel Mare”, precum şi cu studenţii de la Universitatea Slavonă, UTM. Cele mai dese vizite sunt făcute de elevii claselor 1-6, care vin împreună cu învăţătorii pentru lecţii de citire. Într-o atmosferă neoficială ei citesc cărţi interesante pentru vârsta lor, discută despre eroii preferaţi, învaţă să delimiteze eroii principali de cei secundari, le apreciază faptele.

Unii elevi demonstrează abilităţi excepţionale în domeniul artelor plastice. Astfel, biblioteca are un colţ special dedicat desenelor făcute de copii, numit Vernisajul nostru. Pe parcursul ultimilor ani, printre cele mai populare activităţi au devenit dezbaterile, unde pot fi discutate diverse teme şi la care sunt implicaţi elevi începând cu clasele primare şi terminând cu cei mai vârstnici. De asemenea, în bibliotecă, la intrare, există un raft cu genericul Dar din dar, unde sunt expuse cărţile dăruite de către cititori, dar care deja există în fondul de cărţi. Această iniţiativă oferă posibilitatea altor cititori să poată intra în posesia cărţilor care le plac.

Biblioteca „M. Ciachir” a devenit deja o parte inseparabilă din destinul cultural al găgăuzilor şi, spre bucuria noastră, ea este mai mult în ziua de mâine decât în trecut...

Liuba TANASOGLU,

şef, Filiala „M. Chiachir”