Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA / МУНИЦИПАЛЬНАЯ БИБЛИОТЕКА В МОЕЙ ЖИЗНИ / THE MUNICIPAL LIBRARY IN MY LIFE
Anastasia MOLDOVANU
Îmi place ceea ce fac anume aici – la Biblioteca „Hasdeu”
Bibliopolis - www.hasdeu.md

La BM „B.P. Hasdeu” lucrez din iarna lui 2006. Am fost angajată la Departamentul organizarea colecţiilor. Perioada de adaptare a mea în cadrul echipei de atunci a durat câteva luni bune. Mi se părea că n-o să rezist, îmi venea greu să mă orientez în acel spaţiu, cu multe încăperi şi multe praguri, peste care nu puteam trece fără să mă împiedic cel puţin o dată pe zi. Dar a trecut iarna şi a venit vara, iar cu ea şi marile reforme: constituirea catalogului electronic, care necesita pe lângă toate obligaţiile de zi cu zi şi mobilizarea, concentrarea şi restructurarea activităţii noastre, a DOC-iştilor, într-un nou ritm de muncă. A fost cam dificil, dar fără regrete, căci am avut posibilitatea să fac cunoştinţă „pe viu” cu colecţia integrală a departamentului, mi-am ajustat puţin silueta, dar am trăit şi zile frumoase în compania studenţilor, izvor nesecat al umorului şi invenţiilor de tot felul. Trăgeam cu coada ochiului la felul cum îşi îndeplineau tinerii sarcinile, făcând astfel cunoştinţă şi cu munca la calculator, care până atunci pentru mine era un câmp minat. Astfel, neavând experienţă în acest domeniu, şi la propriu, şi la figurat, învăţam din mers câmpurile de căutare ale unei surse necesare, particularităţi şi deosebiri, avantaje şi dezavantaje. Mă uitam oarecum cu tristeţe la numărul de lădiţe care se înmulţeau (elemente din catalogul tradiţional) şi care erau mutate într-un loc mai ferit de ochii lumii. De atunci eu, dar şi toţi membrii prodigiosului colectiv al BM „B.P. Hasdeu”, am fost părtaşi şi membri activi ai schimbărilor reformatoare care au avut şi au loc în conţinutul de activitate a instituţiei noastre.

Un alt capitol al acestor reforme a fost şi introducerea sistemului de codificare (barcod sau codul cu bare), care a consumat multă sinergie de la bibliotecari. Această muncă am început-o tot aici, la DOC, unde, ca de obicei, se aplică în practică experienţele cele mai noi, sub ocrotirea mai marilor noştri. Totuşi, mă îngrijeam şi de unele căutări ale mele, nelămurite pe atunci, adică căutam un mod de a ieşi de sub oblăduirea unei păreri sau accepţii colective. Mă intrigau oamenii veniţi „în ospeţie” din filiale, care îşi aveau problemele, propunerile şi ideile proprii în realizarea reformelor. Într-un fel sau altul, n-am ratat ocaziile, una din ele fiind adresarea către toţi angajaţii sistemului: „Activitatea Bibliotecii de Arte... se află în declin... se organizează un concurs pentru postul de manager al filialei date...” Am reacţionat la primul impuls, deşi din start era nominalizată condiţia... până la 50 de ani... Evident, n-am avut sorţi de izbândă, dar împrejurările m-au adus totuşi la Filiala de Arte. Şi iarăşi reforme, de data aceasta colecţiile erau transportate de la un nivel la altul (în repetate rânduri), fără a avea indicaţii concrete (am regretat atunci că nu mai eram ghidaţi la modul direct de superiorii noştri). Şi astăzi îmi continui activitatea aici, în acest lăcaş al artelor. Împreună cu echipa avem deja un statut al nostru, ne-am integrat cu siguranţă în tumultul problemelor care ne stau în faţă şi ne străduim să facem acel „ceva” care ne amplasează în direcţia specificată. Eu, ca un membru devotat al acestei echipe, îmi definesc responsabilităţile personale numai în acest context. Motivaţia mea sunt înşişi utilizatorii, deoarece mă aflu într-un dialog constructiv cu ei. De la ei învăţ să-mi ordonez munca şi împreună cu ei fac completări în informaţiile ce le dezvoltăm. N-aş putea spune că este totul bine (asta ar însemna că deja nu mai este bine), dar nici nu rămânem în urmă. Ne-am recâştigat simpatia de odinioară şi autoritatea în mediul unde ne aflăm şi activăm. Pentru aceasta facem şi unele abateri de la program, suntem alături de utilizatori şi atunci când s-a terminat programul, şi în timpul zilelor de odihnă. În continuare aş vrea să-mi fac auzit gândul şi să spun cu toată certitudinea, că bibliotecarul este astăzi acea pârghie elastică, care uneşte comunitatea, o provoacă la dialog şi acţiuni concrete. Contrar opiniilor şi comparaţiilor deocheate, văd această profesie ca una dintre cele mai de prestigiu, deoarece miza cea mai mare a zilelor noastre este să ne reconformăm şi să ne reintegrăm în noua mentalitate de percepţie a vieţii. Asta şi face bibliotecarul, care de fapt îndeplineşte mult mai multe funcţii, construieşte punţi de legătură de la om la om prin informare competentă, comunicare şi afecţiune. Este o muncă creativă, inovativă, fără modelări concrete, care cere implicare necondiţionată. Asta e, dacă te consideri un avangardist. În ajunul jubileului de 135 de ani ai Bibliotecii Municipale „B.M. Hasdeu” vreau să exprim sincere mulţumiri acestei profesii şi să spun la toţi colegii de breaslă că îmi place să fac ceea ce fac şi că mă mândresc (fără ezitare) lucrând anume aici: la BM „B.P. Hasdeu”.

Anastasia MOLDOVANU,

bibliotecar principal, Filiala de Arte „T. Arghezi”