Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Tatiana COŞERIU
Rivalităţi corporative în testarea competenţelor profesionale

Abstract

Today the professional competences represent the brand of infodocumentary institution. The librarian professionalism assures the quality of the activity and serves to the improving of knowledge management. The implementation of the innovative forms of competence evaluation allows the team coesion, the development of creativity and equity.

Keywords: team, game, team-building, communication, professional competences, competition.

* * *

Adeseori ne gîndim de ce o instituţie are succes, iar alta nu-l are. De ce despre o bibliotecă se vorbeşte mult, iar alta mai puţin apare în mass-media audio-video şi cea scrisă. Bibliotecile îşi îndeplinesc responsabilităţile, au resurse infodocumentare, oportunităţi de atragere la lectură şi studii, specialişti cu competenţe adecvate. În lumea aplatizată instituţia bibliotecară trebuie să fie un sistem compus de activităţi coordonate ale fiinţei umane concentrate pe valori, unde oamenii doresc să comunice, să contribuie prin acţiuni la realizarea unui scop. O astfel de instituţie se află mereu în mişcare, iar simţul răspunderii prompte şi implicarea personală prevalează.

În secolul turbulenţelor, biblioteca de succes trebuie să aplice două principii fundamentale: inovaţia şi consolidarea eforturilor comune. Supravieţuirea constă în dedicarea cu pasiune, în comunicarea cu încredere, în claritatea şi în entuziasmul lucrurilor făcute bine. Aceste secrete sînt identificate şi realizate de bibliotecari. Pasiunea şi interesul lor omit cu uşurinţă obsedările. Raţiunea de existenţă a bibliotecii constă nu numai în beneficii financiare, ci şi în complexitatea relaţiilor profesionale, în integrarea şi responsabilitatea persistentă a angajaţilor şi în crearea unui climat psihologic instituţional agreabil, binevoitor şi prietenos.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, pe parcursul celor 135 de ani de tradiţie şi inovaţii a reuşit în mod implicit să schimbe optica relaţiilor interpersonale şi instituţionale. Pe parcursul unei creşteri continue, BM a confirmat şi a argumentat că personalul este o valoare majoră în crearea unei identităţi distincte şi o dovadă a încrederii comunitare, s-a străduit să identifice formulele succesului ancorate cu tenacitate.

Una din preocupările noastre esenţiale este dezvoltarea profesională a bibliotecarilor prin implementarea formelor inovative şi interactive. Investiţiile în educarea personalului BM au devenit o abordare clară şi preponderentă în politica instituţională, deoarece dezideratele pot fi realizate doar prin complexitatea flexibilă de oportunităţi de învăţare activă. Diversitatea acţiunilor organizate constituie un întreg conglomerat de afinităţi dictate de ziua de mîine. Persistenţa pentru competenţele profesionale devine un interes sporit al BM. Corelaţia între formarea profesională şi performanţa instituţională este temeinic argumentată şi concludent specificată în politicile instituţionale, devenind un crez împărtăşit de Echipa „Hasdeu”. BM asigură durabilitatea perpetuă a cunoaşterii, constituind o instituţie dezvoltată şi prosperă. Cu emergenţă inovativă cunoaşterea devine un avantaj competitiv, asigurînd tangenţe revelatoare ale creativităţii şi dezvoltării personalului.

În baza matricei de descoperire prin analiza şi sinteza datelor se conturează intervenţiile necesare în managementul cunoaşterii BM. Procesul redimensionat de învăţare coerentă a adulţilor este configurat şi de aspectele interactive, creative în educarea specialistului. Un exemplu elocvent de dezvoltare şi stimulare a cunoştinţelor reprezintă acţiunile desfăşurate în cadrul Zilei europene privind promovarea competenţelor profesioniştilor din informare şi documentare. Pentru a înţelege semnificaţia acestei zile vom face o incursiune istorică. La 15 iunie 2007, la Paris, s-au întîlnit cei opt membri ai Comitetului Permanent pentru Implementarea Euroreferenţialului (CPSE) şi reprezentanţii celor patru asociaţii care au tradus documentul. Analizînd situaţia creată, puţini specialişti îşi certifică competenţele, participanţii au ajuns la concluzia că este nevoie de o promovare mai bună a certificării. Astfel, ziua de 15 iunie devine o platformă de conştientizare a importanţei competenţelor, BM adăugînd conotaţii inventive şi complexe.

Ziua europeană privind promovarea competenţelor profesioniştilor din informare şi documentare devine tradiţie instituţională la BM, fiind sărbătorită din 2009 anual, la 15 iunie. La început s-a efectuat evaluarea cunoştinţelor prin publicarea şi difuzarea în filiale a publicaţiei Integrame de la „Hasdeu”. Publicaţia conţinea întrebări despre patronul nostru spiritual B.P. Hasdeu, despre BM.

Ediţia din 2010 a cuprins aspecte practice de testare a cunoştinţelor. Duelul competenţelor a început cu analiza stării de fapt: Paradigma profesionistului integral (dr. Lidia Kulikovski), Atestarea cadrelor bibliotecare: aprecierea personalului, stabilirea şi dirijarea perspectivei profesionale (Tatiana Coşeriu), Analiza şi evaluarea produselor şi serviciilor Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”: Produsele Biblioteca 2.0 (Ludmila Pânzaru); Cercetare bibliografică (Taisia Foiu). Bibliotecarii au primit sarcini din următoarele domenii de competenţă:

• I 01: Relaţii cu utilizatorul;

• I 04 Gestionarea conţinuturilor şi a cunoştinţelor;

• I 05 Identificarea şi validarea surselor de informare;

• I 07 Căutarea informaţiei;

• C 07 Comunicare la nivel instituţional.

Programul ediţiei din 2010 a fost mai complex, avînd în vizor grupul C – Comunicare. Evident, a fost făcut un diagnostic al procesului de comunicare în reţeaua BM cu intervenţii elocvente: Comunicarea profesională în contextul culturii instituţionale (Tatiana Coşeriu) şi Comunicarea electronică instituţională (Ludmila Pînzaru). Sarcinile au fost diferenţiate după categorii: bibliotecari de nivelul 1-3 (bibliotecari, şef oficiu, şef serviciu) şi nivelul 4 (directori, şefi de filiale). Subiectele de evaluare au fost: prezentarea unui program de lectură la BM, prezentarea blogurilor BM, prezentarea unei reviste bibliografice, organizarea unei vizite colective, elaborarea unui comunicat de presă, întocmirea proceselor-verbale.

Sarcinile ediţiilor 2010, 2011 erau pur tehnice, de depistare a lacunelor, terenul de joc fiind biblioteca. Regulile erau simple: bibliotecarii singuri se grupau în echipe, îşi alegeau liderul, comunicau în vederea realizării sarcinii, comentau lucrările colegilor. Rezultatele erau analizate de managerii specialişti din domeniu cu ulterioare recomandări de îmbunătăţire. Potenţialul creativ a fost apreciat la justa valoare, iar cunoştinţele exploatate s-au ales cu rezultate scontate.

Exemplele descrise în ediţiile 2009-2011 atestă primii paşi de implementare a jocului pentru a înţelege grupul, pentru a analiza interacţiunile dintre bibliotecari. Accentul a fost pus pe grup şi pe interdependenţa membrilor. Cercetătorul Asch în 1952 a explicat formarea grupurilor prin intermediul unei comparaţii – combinarea moleculelor de hidrogen şi oxigen. Aliajul obţinut – apa, gheaţa şi vaporii – reprezintă nu numai o stare a acestor elemente, ci şi caracteristici proprii [1]. Contrastul comunicării a demonstrat rolurile fiecărui participant în competiţie, abordarea calităţii în exercitarea obligaţiilor, ancorarea unicităţii personale în echipă, rezolvarea problemelor printr-un efort comun.

Cercetările efectuate de BM, de studenţii şi masteranzii de la Catedra de biblioteconomie şi asistenţă informaţională au demonstrat necesitatea de revigorare a activităţii de formare profesională prin implementarea elementelor ludice. În mod indispensabil cercetările trebuie asociate cu aplicaţii practice, intenţia fiind intersecţia aspectelor cognitive şi motivaţionale. Luînd în consideraţie rezultatele şi recomandările care se înscriu într-un context pragmatic, în 2012 Ziua europeană privind promovarea competenţelor profesioniştilor din informare şi documentare s-a desfăşurat după următoarea ecuaţie: City quest teambuilding = cunoaştem oraşul prin transformarea grupurilor în echipe. Este o inovaţie în domeniul biblioteconomic şi o îmbinare reuşită a tendinţelor de anvergură cu realitatea istorică, literară.

Teambuildingul reprezintă o noutate în managementul formării echipelor prin joc, unde încrederea, implicarea, integrarea pasiunea este direct proporţională cu performanţa. În traducere din engleză „team” înseamnă echipă, iar „building” – a construi. Dacă anterior vorbeam despre grupuri, acum ariile de interes sînt extinse pe transformarea grupurilor în echipe.

Algoritmul de organizare a cuprins mai multe etape:

• 14 iunie 2012 – mediatizarea evenimentului (reţele de socializare), plasarea informaţiei pe Blogul Informaţii profesionale – Teambuilding: sinergia comunicării în cadrul echipei (Tatiana Coşeriu) [2];

• 15 iunie 2012, ora 10.00 – participanţii împreună cu directorii / şefii de filiale fac cunoştinţă cu regulile jocului;

• prezentarea facilitatorilor – persoane terţe;

• formarea echipelor – metoda 1, 2, 3, 4;

• liderii (directorii adjuncţi şi un bibliotecar principal) fac cunoştinţă cu membrii echipei – lipirea unui abţibild;

• alegerea titlului şi sloganului echipei;

• discutarea regulilor de joc, formarea simţului de încredere şi de echitate;

• primirea indicilor;

• realizarea sarcinilor;

• primirea pieselor de puzzle;

• întîlnirea finală (indice primit de la facilitatori – este o instituţie de prim rang a culturii naţionale şi oglinda conştiinţei ei, este simbolul statului moldav. Aici poveştile îmbracă costume şi prind forme de re minor şi do major [3]) şi formarea desenului din piesele obţinute de fiecare echipă;

• campusul competenţelor – discuţii, propuneri şi arii de îmbunătăţit.

Regulile de joc au fost explicate cu exactitate pentru a evita obstacolele în îndeplinirea sarcinilor:

• stabilirea denumirii şi a unui slogan care să reprezinte echipa;

• fiecare echipă are un traseu specific de parcurs cu mai multe provocări;

• fiecare provocare va fi ghidată de către un facilitator, care va explica regulile şi va oferi indicii pentru următoarea locaţie;

• pentru fiecare provocare îndeplinită cu succes echipa primeşte cîte trei puzzle;

• cîştigă echipa care ajunge la final.

Corectitudinea, transparenţa şi seriozitatea faţă de echipă a fost asigurată de un paşaport care cuprindea:

• nume (ex.: SINERGIE);

• slogan (ex.: EU Tu = NOI, NOI = Eu TU);

• membrii echipei (în medie 10 persoane);

• notiţele facilitatorilor (locaţia, provocarea, piese primite, semnătura).

În total au fost formate patru echipe: Sinergie, Prietenie, Ingenioşii, Rîndunelele. Evitarea discriminării, omiterea prejudecăţilor, conlucrarea şi integritatea echipei au fost doar unele înţelegeri la începutul jocului. Indicii pentru locaţii au devenit adevărate capcane pentru bibliotecari şi o testare a cunoştinţelor comunitare:

I. Acesta a trecut din folclor în literatura română. Caracterul lui este adesea găsit în poveşti şi poezii ale unor scriitori celebri cum ar fi Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu. De asemenea, el este prezent în arta populară modernă ca un personaj în glume şi bancuri. În majoritatea poveştilor, acesta se luptă cu balauri, zmei şi vrăjitoare pentru a-şi elibera aleasa inimii – prinţesa Ileana Cosînzeana [4]. Sarcinile provocării au fost:

I.a. Rostirea unei poezii, cunoscută de către toţii membrii echipei.

I.b. Adunarea de la trecători a adreselor electronice pentru a-i informa despre serviciile BM.

I.c. Continuarea textului din rîndul 18-22 de sus de pe pagina 14 din cartea lui Jean-Claude Carrière şi Umberto Eco Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi.

Exerciţiile au permis învăţarea următoarelor lecţii de către participanţi: (1) operativitatea şi simţul promptitudinii sînt importante în realizarea unor sarcini; (2) coeziunea echipei omite teama şi nesiguranţa; (3) atenţia trebuie acordată la lucrurile ce ne înconjoară şi detaliile sînt importante.

II. Loc aflat la intersecţie de domnitor şi preot, alături de multe flori, pizza, nisip, plastic şi în apropiere de apă sfîntă. Acesta reprezintă un element important din viaţa zilnică pentru cei care sînt continuitatea vieţii noastre pe pămînt [5]. Membrii echipei au executat:

II.a. Imitarea (prin mimică, gesturi) a unui obiect şi ghicirea lui de către echipa paralelă.

II.b. Desenarea pe asfalt – promovarea instituţională.

II.c. Elaborarea unui poster.

II.d. Vinderea posterului.

Lecţii învăţate: (1) victoria unei echipe aduce înfrîngerea celeilalte; (2) alegerea corectă a mesajului de promovare asigură succesul ulterior; (3) viaţa internă a echipei suferă schimbări prin apariţia unor tensiuni din partea echipei paralele (primele conflicte şi situaţii stresante).

III. Acest loc a fost construit şi şi-a primit numele în 1958 şi de atunci a devenit una dintre principalele atracţii turistice ale Chişinăului. Datorită lui Lazăr Dubinovschi, Miliţa Petraşcu, Lev Averbuh, I. Cheptănaru şi alţii acest loc are o mare încărcătură emoţională, istorică. Aici este un loc universal: se joacă, se vorbeşte, se mănîncă, se bea, se cresc flori, se privesc filme, se ceartă, se dau inele de logodnă. Care este acel loc? [6]. Competenţele de consolidare a echipei s-au testat prin:

III.a. Transmiterea prin intermediul reţelei de socializare Facebook despre evenimentul la care participă echipa – apropierea de persoanele cu calculatoare din parc şi solicitarea de a transmite mesaje.

III.b. Construirea unui templu din paste făinoase.

Bibliotecarii au învăţat următoarele: (1) consolidarea unui nume devine un brand recunoscut; (2) gîndirea logică este prioritară în orice acţiune; (3) fiecare trebuie să participe la succesul instituţiei sale.

IV. În acest areal s-au adunat toţi cei care au treabă cu ei... Unii îi numără, alţii îi spală, alţii îi strîng de la noi, ori noi ne ducem să-i cerem mai mulţi, cînd i-am primit alţii îi controlează ce am făcut cu ei şi dacă nu am făcut cum trebuie ni-i cer din nou. În acest loc ei se odihnesc şi se înmulţesc, la umbra unui copac [7]. Creativitatea a fost necesară pentru:

IV.a. Un joc de creativitate cu monede.

IV.b. Parcurgerea unui labirint.

Echipele au tras următoarele concluzii: (1) încrederea în propriile aptitudini permite descoperirea de noi competenţe; (2) împreună este mai uşor la depăşirea barierelor; (3) delegarea responsabilităţilor denotă importanţa fiecărui membru al echipei.

Teambuildingul a fost axat pe competitivitate, pe rezistenţa la situaţii de risc. Toţi participanţii au avut sentimente de satisfacere personală, înţelegînd importanţa sinelui în circumstanţe de alertă şi de operativitate. Jocul era considerat finalizat dacă echipa parcurgea indicii de locaţie. Elementele de puzzle au fost adunate şi ordonate constructiv formînd reţeaua BM. Ca rezultat al activităţii de teambuilding s-a obţinut:

• consolidarea echipei;

• creşterea coeziunii de grup;

• promovarea învăţării active;

• stimularea implicării în realizarea sarcinilor;

• creşterea gradului de responsabilitate în cadrul echipei;

• gestionarea conflictelor;

• împărtăşirea valorilor şi angajamentelor instituţionale;

• schimbarea de atitudini şi împărtăşirea valorilor comune;

• aprecierea eforturilor individuale şi creşterea încrederii în profesionalismul colegilor;

• înţelegerea interdependenţei salariaţilor;

• aplicarea empatiei;

• orientarea spre calitate;

• verificarea „cît de plină le este găleata” [8].

Participanţii au fost ambasadorii brandului BM pe străzile şi bulevardele din centrul Chişinăului. Echipele cu cele mai multe piese de puzzle au adus o contribuţie considerabilă la consolidarea reţelei BM.

Implementarea elementelor de joc în activitatea de învăţare a adulţilor constituie o cale eficientă în procesul cunoaşterii. În antichitatea greacă şi romană jocul se utiliza în antrenarea imaginaţiei şi a inteligenţei. Fiind o activitate mentală ce se desfăşoară într-o formă distractivă, el stimulează potenţialul creator „într-o situaţie ludică cu caracter de instruire” [9]. Dezvoltarea curiozităţii, educarea simţului responsabilităţii, corectitudinea în comportament se pot învăţa şi prin joc – avea dreptate marele filozof Platon cînd spunea: „Poţi descoperi mai multe despre o persoană într-o oră de joacă decît într-un an de conversaţie.”

Note şi referinţe bibliografice

1. Stereotipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri / coord.: Richard Y. Bourhis, Jacques-Philippe Leyens. Iaşi: Polirom, 1997, 19-20.

2. COŞERIU, Tatiana. Teambuilding: sinergia comunicării în cadrul echipei [online]. [Citat pe 10.09.2012]. Disponibil: http://www.slideshare.net/BMHasdeu

3. Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”.

4. Librăria „Făt-Frumos” (bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 130).

5. Scuarul Catedralei.

6. Aleea Clasicilor.

7. Aleea din preajma Băncii Naţionale a Moldovei.

8. KULIKOVSKI, Lidia. Lecturi pentru manageri. Cît de plină ţi-e găleata? [online]. [Citat pe 10.09.2012]. Disponibil: http://infoprof.blog.com/lecturi-pentru-manageri/

9. SUHAN, Claudia. Jocul didactic – metodă interactivă de comunicare orală. Didactica pro: revistă de teorie şi practică educaţională. 2007. 3-4 (43-44), 81.