Biblio Polis - Vol. 43 (2012) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
RECENZII ŞI CONSEMNĂRI / РЕЦЕНЗИИ И ЗАМЕТКИ / REVIEWS AND NOTES
Victor ŞTIR
Două cărţi dedicate Chişinăului

Chişinăul în literatură[1]

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Biblioteca Municipiului Chişinău a publicat, anul trecut, în frumoase condiţii grafice Chişinăul în literatură*, o antologie prefaţată de primarul capitalei moldovene, Dorin Chirtoacă, semnatarul textului Chişinău – oraş cântat, elogiat, iubit, apreciat de chişinăuieni, în care scrie între altele: „.Antologia Chişinăul în literatură vine în susţinerea unei aspiraţii. Este rodul muncii cercetătorilor de la Biblioteca noastră Municipală «B.P. Hasdeu» în anul aniversar al Chişinăului – 575 de ani, este contribuţia lor la zestrea cultural-artistică a Chişinăului.” În continuare, Genoveva Scobioală, cea care a alcătuit şi a coordonat lucrarea, scrie în Notă asupra ediţiei că a adunat texte scrise de 130 de autori (85 de limbă română) pe întinderea a 575 de pagini, vârsta oraşului, criteriile fiind, în primul rând, cel valoric şi apoi reprezentativitatea pentru epoca în care au fost scrise. Editarea antologiei viza pentru G. Scobioală prezentarea unui
„...solid suport informaţional despre istoria şi cultura municipiului Chişinău şi va fi un document de reală utilitate pentru bibliotecari, profesori, studenţi, elevi, pentru alte categorii de cititori interesaţi, determinându-i să reflecteze asupra imperativului de cunoaştere a ceea ce istoriceşte ne aparţine, de cultivare a sentimentelor de dragoste şi stimă faţă de locurile natale, de valorile perene ale poporului nostru.” Pentru conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, directorul general al Bibliotecii „В.Р. Hasdeu”, volumul ca proiect al instituţiei pe care o conduce îşi argumentează apariţia prin rolul pe care aşezământul municipal de tezaurizare a cărţilor îl joacă în comunitatea cititorilor. În acelaşi timp, dr. Lidia Kulikovski împlineşte, după propria-i mărturisire,
„...un angajament moral, civic, un obiectiv-dorinţă de a edita o antologie despre Chişinău în literatura artistică găsind un loc pentru fiecare scriitor chişinăuian şi străin care au cântat în versurile, prozele lor oraşul.” Pentru aceeaşi, cartea este „...o ancoră în local, în natal; care printr-un tonometru măsoară dragostea chişinăuienilor faţă de Chişinău, ritmul vieţii municipiului natal”. Redactorul de carte şi directorul publicaţiei naţionale BiblioPolis, scriitorul Vlad Pohilă, priveşte apariţia cărţii din perspectiva prezenţei Chişinăului în conştiinţa scriitorilor de dincoace de Prut şi îi aminteşte pe Hasdeu, Iorga, Goga, Minulescu, Galaction, Nichifor Crainic sau mai aproape, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, care au trăit sau numai au trecut prin capitala Moldovei şi au iubit-o din tot sufletul. Nu se poate uita concertul lui George Enescu la Chişinău, în cinstea Marii Unirii din 1918.

În secţiunea de poezie a cărţii semnează Nicolae Dabija (Iarnă naţionalistă), Ion Hadârcă (Sonet blindat Noului Chişinău), Emilian Galaicu-Păun (Ch-ău), Leonida Lari (Amurg la Chişinău), Dumitru Matcovschi (Chişinău), Adrian Păunescu (Sosire în zori), Ştefan Sofronovici (Chişinăule, drag Chişinău) şi alţii. Nume cu răsunet semnează texte în proză despre oraşul la care ne referim: Ana Bantoş (O imagine a Chişinăului literar), Geo Bogza (Misterele Chişinăului), Ion Druţă (Ultima lună de toamnă), Gala Galaction (În vacanţă), Virgil Gheorghiu (Arde Chişinăul), Octavian Goga (Mustul care fierbe), Nicolae Iorga (Chişinăul), Gheorghe Malarciuc (M-am pornit la Chişinău), Olga Nacco (Din viaţa lui A.S. Puşkin la Chişinău), Constantin Negruzzi (Scrisoarea VII), Alexandru Robot (Portretul unei periferii). Volumul include versuri ale unor cântece de mare popularitate în Republica Moldova; amintim: Liviu Deleanu (Te salut, Chişinău), Steliana Grama (Citadela dragostei), Anatol Gugel (Oraşul celor îndrăgostiţi), Viorica Nagacevschi (Hora de la Chişinău), Gheorghe Vodă (Chişinău-Chişinău) şi alţii.

Cartea se încheie cu versuri despre Chişinău scrise de ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi, cetăţeni ai Republicii Moldova, care-şi iubesc în limba lor capitala, rotunjind un univers sentimental, în acelaşi timp patriotic, reconfortant.

Chişinăul din amintire[2]

Cartea lui Iurie Colesnic Chişinăul din amintire**, editată de Biblioteca Municipală „В.P. Hasdeu”, apărută în 2011 la Editura „Grafema Libris”, este prefaţată de dr. Lidia Kulikovski, care notează: „Pe parcursul aproape a şase sute de secole, Chişinăul a avut momente de glorie (în sens de dezvoltare urbanistică, culturală), a cunoscut perioade în care viaţa urbei putea fi numită armonioasă. Este o carte pentru cei care nu acceptă decizii care ciopârţesc şi urâţesc Chişinăul. Această carte este pentru cei care-i doresc un viitor frumos Chişinăului. Chişinăul priveşte sigur în viitor.” Mai mult decât un crez în destinul capitalei, o dorinţă intimă, fiinţială a dnei dr. Lidia Kulikovski.

Iurie Colesnic este absolvent al Institutului Politehnic „Serghei Lazo” din Chişinău, scriitor cu mai multevolume şi premii ale Uniunii Scriitorilor din Moldova şi, fireşte, membru al breslei profesioniştilor scrisului. Şi nu numai atât, Colesnic a scris mai multe scenarii de film care-l califică între profesioniştii domeniului. Mottoul cărţii este scurta poezie Lecţia de veşnicie – Chişinăului care spune referitor la episoadele demolatoare din istoria capitalei: „Buldozerul / Nu poate doborî casa. / El se mişcă înainte şi înapoi / Ca un fier de călcat – / Netezeşte locul. Casa chiar şi demolată / Stă vertical, / Întocmai aşa cum o vede / Amintirea noastră.”

Chişinăul – numele ar veni de la chişlă, vechi cuvânt românesc însemnând izvor – este atestat documentar la 17 iulie 1436, dar urmele vieţuirii umane merg cu milenii în urmă. Vremea lui Ştefan cel Mare evidenţiază la 1466 existenţa oraşului, iar pe timpul lui Dimitrie Cantemir era surclasat de Lăpuşna şi Tighina. Ridicarea de către Rusia la rangul de capitală ar fi beneficiat de contribuţia mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, născut în Bistriţa. Fără a cantona în istoria mai puţin cunoscută a Chişinăului, Iurie Colesnic se ocupă cu rară acribie de oamenii care au avut contribuţii remarcabile la coagularea şi desfăşurarea vieţii publice, în strânsă relaţie cu istoricul clădirilor care au adăpostit sau în care îşi au sediul instituţii care au făcut istoria culturală a Moldovei fie aflată sub stăpânire muscală, fie găsindu-se în graniţele Vechii Dacii.

Cunoscând până la amănunt biografiile personalităţilor, istoria Chişinăului şi istoricul imobilelor cu rol public, Iurie Colesnic dă dovadă de bogată inventivitate în ţeserea celor trei elemente într-un tot unitar care compune o lucrare seducătoare prin frumuseţea cu care povesteşte viu fapte şi existenţe ale trecutului, aşezate în amintire. Clădiri de frumuseţe rară – bulevardul Regele Carol II, Liceul „Principesa Natalia Dadiani”, Casa „Casso”, Banca Basarabiei, Banca Ţărănească, Tribunalul Basarabiei, Liceul de fete nr. 1, Arcul de Triumf, Casa Krupenski şi admirabile biserici pot fi văzute în fotografii alb-negru incluse în volum. Personalităţile iubitoare ale capitalei provenind din toate domeniile vieţii publice şi profesionale, formează o salbă din care numind pe cineva neîndreptăţim pe alţii, de aceea se cuvine să-l amintim încă o dată pe Iurie Colesnic care a scos totul, strălucitor, din amintirea trecutului sub ochii noştri. Este o veritabilă declaraţie de iubire pentru Chişinău şi oamenii săi.

Victor ŞTIR

(După „Mesagerul de Bistriţa-Năsăud”, 7 şi 9 mai 2012)