Biblio Polis - Vol. 43 (2012) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI / БИБЛИОЛОГИ, БИБЛИОФИЛЫ, КОЛЛЕКЦИОНЕРЫ / LIBRARIUS, BIBLIOPHILES, COLLECTORS
Iurie COLESNIC
Bibliotecarul Academiei…

Dacă schimbarea idealului social, adică reorientarea societăţii spre himera comunistă a fost în sensul bunăstării benefică pentru unii scriitori, pentru alţii a însemnat o mare cumpănă şi o mare povară. Alexandru Kidel a fost un istoric literar de vocaţie. Studiile publicate de el în revista Viaţa Basarabiei sunt foarte bine documentate, scrise simplu, luminos, cu foarte mare pasiune pentru obiectul studiat.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

În acea perioadă în care cultura rusă era privită cu o oarecare ostilitate, el s-a ambiţionat să aducă în revistă subiecte din istoria Rusiei, ceea ce vorbea despre un mare curaj şi o mare stăpânire de sine. Tot el a fost omul care ani de zile a condus Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Mulţi academicieni din acea perioadă au exploatat din plin darul scrisului lui Alexandru Kidel. Academicieni semidocţi, cu o limbă învăţată la Tiraspol, apăreau în manuale şi monografii cu un limbaj echilibrat literar, încât bănuiai imediat că în spatele acestei lucrări, dincolo de autor stă un om de mare cultură – acesta era Alexandru Kidel.

Posibilităţile lui de a publica erau limitate. Temele lui literare erau tabu şi atunci el s-a preocupat foarte mult de buna organizare a Bibliotecii Academiei, prefăcând-o într-o adevărată bibliotecă ştiinţifică, a purtat o vastă corespondenţă ştiinţifică, fiind convins că informaţiile risipite prin sute de răvaşe, odată şi odată, vor ajunge pe masa de lucru a unui cercetător veritabil, care va extrage din ele concluziile şi argumentele necesare pentru scrierea unei adevărate istorii a literaturii şi chiar a unei adevărate istorii. Şi acest miracol s-a întâmplat. În cărţile apărute după 1990, opera lui Kidel este citată adesea, devenind o operă de referinţă.

Dacă a şi existat în partea a doua a sec. XX un model de cărturar care şi-a învins orgoliul şi a lucrat doar din pasiune, apoi acesta a fost Alexandru Kidel. Cineva îmi povestea cum Iachim Grosul, preşedintele Academiei, îi arunca în faţă materialele scrise de el, considerând că nu sunt de calitate. Dar de fapt el era omul forţat de circumstanţe să tacă şi să înghită. Unica lui fereastră era corespondenţa cu vechii săi prieteni, unul dintre care era Gheorghe Bezviconi. Când Bezviconi a decedat, a continuat să corespondeze cu văduva lui, cu Tatiana Bezviconi, şi tot aşa până la decesul acesteia. Prin scrisori reconstituiau o epocă apusă şi, probabil, visau cu ochii deschişi cam care ar fi locul lor real şi bine-meritat în această lume.

KIDEL Alexandru (28.X.1904, Chişinău – 10.III.1986, Chişinău, Cimitirul „Sf. Lazăr”), bibliograf, cercetător ştiinţific.

S-a născut într-o familie de intelectuali evrei.

Studii: la Liceul de băieţi „M. Eminescu” (nr. 2), (bacalaureatul în 1925), la Universitatea din Iaşi „Alexandru Ioan Cuza” (1925-1928, licenţa în drept şi doctorat pe care nu-l susţine).

Alte studii: Facultatea de istorie a Institutului Pedagogic din Leninabad (Tadjikistan, 1943), Institutul Pedagogic din Chişinău (1949).

Activităţi profesionale: avocat, profesor de istorie şi limba germană în evacuare, în Tadjikistan (1941-1945), de limba latină la Universitatea de Stat (1946-1948), bibliotecar (1.X.1944 – 1976, când a fost pensionat). A fost unul dintre fondatorii Bibliotecii Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Opera: Contribuţiuni la bibliografia social-economică basarabeană (Chişinău, 1930); Zamfir Arbore: Bibliografia scrierilor sale (Chişinău, 1936); Din istoria bibliotecii academice a RSS Moldoveneşti (Chişinău, 1968) ş.a.

A fost atras pentru a redacta: Istoria RSS Moldoveneşti (Chişinău, 1949, 1951, 1954), Istoria literaturii moldoveneşti (Chişinău, 1958) ş.a.

Editor şi îngrijitor la ediţiile cu scrieri de: Nicolae Milescu-Spătaru, Zamfir Arbore, Victor Crăsescu, Olga Nacco ş.a.

În revista Viaţa Basarabiei (1932-1944) a publicat câteva studii antologice: Maria Cantemir: femeia cea mai cultă din epoca lui Petru cel Mare (1934, nr. 6, 7-8); La curtea ţarilor Rusiei: contesa Roxandra Edling-Sturdza (1934, nr. 3), care şi astăzi rămân nişte surse de referinţă de neîntrecut…

Un alt eminent bibliograf de la Biblioteca Academiei, Ion Şpac, care l-a cunoscut bine şi care i-a fost coleg, i-a dedicat mai multe pagini inspirate, publicate în revista Magazin bibliologic (2005, nr. 3-4).

Numele lui Alexandru Kidel astăzi este aproape necunoscut, dar cu toate acestea, în istoria Chişinăului el a rămas ca un cărturar neobosit şi ca un om profund nedreptăţit de destin…

Iurie COLESNIC