Biblio Polis - Vol. 43 (2012) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
OMAGIERI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY
V. PRISĂCARU
Artista dorurilor noastre

Este, poate dovada celei mai înalte moralităţi a te afla pe culmile gloriei şi a nu înceta să fii cu cei rămaşi mai jos...

Aceasta ar fi, pe scurt, situaţia în care se află la ora actuală actriţa Ninela Caranfil: situându-se pe podiumul celor mai înalte împliniri artistice, dânsa nici nu-şi imaginează o zi, măcar, trăită separat de iubitorii de teatru, de toţi cei care îi apreciază şi îi admiră talentul, frumuseţea, dragostea fierbinte de Neam şi de oameni în ansamblu. De fapt, nici nu s-ar putea altfel: Ninela Catanfil s-a făcut actriţă nu pentru sine, ci pentru alţii, devenind, cu trecerea oamenilor, o Artistă a întregului popor! Pentru că ea ne poartă în lume dorurile noastre, adică dorinţele, aspiraţiile, speranţele pe care ca nimeni ştie a le culege, a le îngriji, a le nutri, a le ocroti, a le da aripi pentru zbor spre mult visata realizare...

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Şi deoarece Artista ne cunoaşte atât de bine, este firesc să o cunoaştem şi noi cât mai subtil. Sperăm că articolul documentar de mai jos să vă fie util în acest sens, el constituind, în acelaşi timp, şi o floare (din cuvinte!) pe care o dăruim, cu drag, Ninelei Caranfil la aniversarea ce o marchează în aceste zile de Cireşar.

* * *

Viitoarea actriţă de teatru şi film, Artistă Emerită din R. Moldova (1991), Artistă a Poporului (dec. 2011); sora lui Ştefan Caranfil (n. 1945), dirijor de cor, pedagog, valorificator al folclorului muzical, s-a născut în Satul Nou, Cimişlia, în familia lui Chiril Caranfil, felcer, şi a Mariei (n. Antoci, casnică).

După absolvirea şcolii medii de cultură generală din Cimişlia (1964), trece concursul pentru grupa din Moldova de viitori studenţi la Institutul de Artă Teatrală „A. Lunacearski” (GHITIS) din Moscova. Ca licenţiată a acestui institut, în vara lui 1969 este angajată la Teatrul Dramatic „A. Puşkin” (azi Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”) unde, împreună cu alţi colegi de promoţie, debutează concomitent în patru spectacole. Fiind invitată, în 1972, pentru rolul Doicii din piesa Ipolit de Euripide, la Teatrul „Luceafărul”, activează câţiva ani în acest colectiv teatral. Revine în 1976 la teatrul unde debutase, legându-şi pentru totdeauna destinul cu cel al Naţionalului din Chişinău. În perioada 1999-2001 a funcţionat ca viceministru al culturii, optând pentru ocrotirea şi promovarea mai energică a valorilor naţionale autentice, pentru ameliorarea existenţei precare a oamenilor de creaţie.

În aproape patru decenii de carieră artistică, Ninela Caranfil a interpretat peste 30 de roluri în teatru, dând viaţă unor personaje foarte diferite ca factură, de la comice la dramatice şi tragice: Ziţa din O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, Eleonora şi Olia din Tata, Nătăluţa, Efimia şi Elena din Pomul vieţii, Vera din Abecedarul (toate trei piese de D. Matcovschi), Vecina binevoitoare din Casa mare de Ion Druţă, Oltea din Io, Ştefan Voievod de A. Gondiu; Liza din Casa de F. Abramov, Angustias din Casa Bernardei Alba de F. Garcia Lorca, Mama din Om şi gentilom de E. De Filippo, Olinda din Lumea este aşa cum este de A. Moravia, Ursula din dramatizarea Un veac de singurătate de G. Carcia Marquez etc. Din realizările ultimilor ani ale Ninelei Caranfil pe scena Naţionalului „Mihai Eminescu” din Chişinău, amintim rolurile Ea din Zăpezile de altădată de D. Solomon (reg. E. Gaju), Mama în Povestea unei nebunii obişnuite de P. Zelenka (reg. S. Cozub), Nătăluţa din Pomul vieţii de D. Matcovschi (reg. S. Cozub), Asumpta Roca în Actriţele de J. Jornet i Barnet (reg. V. Drucec).

A colaborat cu faimoşi regizori (V. Cupcea, V. Apostol, A. Băleanu, S.I. Şcurea, V. Ciutac, S. Vasilache, A. Vartic, P. Bokor ş.a.); i-a avut parteneri în spectacole pe actorii C. Constantinov, D. Caraciobanu, V. Ciutac, V. Rusu, N. Darie, D. Cocea, V. Chircă, P. Zavtoni ş.a. Actriţa N. Caranfil îmbină fructuos rigorile specifice sistemului clasic al lui Stanislavski cu principiile de factură avangardistă ale sistemului lui E. Vahtangov, însuşindu-şi şi dând expresie scenică celor mai frumoase tradiţii ale şcolii teatrale româneşti.

A jucat roluri în zece filme produse la Chişinău. Participă la numeroase emisiuni televizate şi radiofonice, la Radioul Naţional având o impresionantă Fonotecă de aur personală, cu zeci de spectacole, „cărţi sonore”, sute de recitaluri din poezia românească şi cea universală. O importanţă componentă a creaţiei sale o constituie recitalurile lirice, spectacolele de poezie: Rămâi, iubirea mea, rămâi (1992), De dragoste, de dor (1994), Rugăciune (1997), Întru Tine, Doamne, ne rugăm – spectacol dedicat celor două milenii de creştinism; recitaluri în cadrul Festivalului Mihai Eminescu (1999-2000). A editat două CD-uri de mare succes: Dorul infinitului din noi (2007, poezie românească de dragoste şi civică) şi Rugă (2009, cu Psalmii lui David).

Măiastră a cuvântului rostit, îndrăgostită de cuvântul scris, N. Caranfil reprezintă concomitent, prin excelenţă, tipul de artistă angajată, militantă, care s-a implicat cu ardoare şi dăruire în Mişcarea de eliberare naţională din 1988-1991, continuând până în prezent să ţină trează conştiinţa şi demnitatea naţională prin spectacole, recitaluri, apariţii la diverse manifestări culturale, omagiale, civice, inclusiv de la tribuna Forului Democrat al Românilor din R. Moldova. Este şi o apreciată publicistă, autoare de articole, eseuri, tablete, interviuri, luări de atitudine etc., publicate în presa periodică de la Chişinău sau prezentate la posturile de radio şi TV. Şi-a adunat scrierile în două volume de autor: Tăcerea de până la cuvânt (2005) şi Nebănuita forţă a scenei (2009).

Este membră a UNITEM, a Uniunii Cineaştilor din R. Moldova şi a Uniunii Cineaştilor din România. Artistă Emerită din R. Moldova (1991), Artistă a Poporului (dec. 2011). Deţine mai multe distincţii: Premiul Festivalului internaţional de poezie Mihai Eminescu (1996), Marele Premiu al Festivalului Lucian Blaga (Alba Iulia, 1998), ordinul Gloria Muncii (1999), Premiul Senatului UNITEM – pentru merite deosebire în dezvoltarea artei teatrale (2009), Diploma de recunoştinţă 20 de ani de la Podul de flori, acordată de Liga Culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni (2010), Diploma de merit Cu prilejul înălţării monumentului Crucea Mântuirii Neamului Românesc (2011), Diploma Cel mai bun rol feminin, acordată la Gala premiilor UNITEM – pentru Ea din Zăpezile de altădată, apoi pentru Mama din Povestea unei nebunii obişnuite. Este Cetăţeană de Onoare a or. Cimişlia (2011).

Mai menţionăm că, acum cinci ani, BM „B.P. Hasdeu” a editat o Biobibliografie. Ninela Caranfil, a cărei ediţie înnoită va vedea lumina tiparului în curând, astfel răspunzându-i actriţei pentru devotamentul pe care-l arată cititorilor noştri, dânsa fiind o prezenţă vie în viaţa Echipei „Hasdeu” şi a revistei BiblioPolis...

V. PRISĂCARU