Biblio Polis - Vol. 43 (2012) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
OMAGIERI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY
Vlad POHILĂ
Cu sufletul mereu în Basarabia

Printre prietenii revistei BiblioPolis, respectiv, ai BM „B.P. Hasdeu”, un loc cu totul distinct îi revine savantei şi profesoarei universitare Zamfira Mihail. Greu de spus ce să fie la mijloc: bunătatea ei cuceritoare din fiece discuţie; înţelepciunea academică pe care îşi zideşte scrierile sau discursurile (inclusiv pentru revista noastră sau pentru unele manifestări culturale de la BM); receptivitatea impresionantă la tot ce e benefic oamenilor, inclusiv la schimbările vertiginoase din Societatea Cunoaşterii? Cert este că Zamfira Mihail a devenit de mult o favorită a noastră, o personalitate preţuită şi iubită de toţi cei care au avantajul de a comunica cu dânsa, fiind aşteptată, dorită mereu la noi – pe paginile BiblioPolis-ului, în sălile destinate manifestărilor culturale şi, desigur, în sălile de lectură – prin cărţile, studiile, arhivele, recenziile, risipite în seriale de mare prestigiu de la Bucureşti sau Chişinău, dar şi din alte centre ştiinţifice şi culturale din Europa. Fără a găsi un răspuns cert la întrebarea pusă mai sus, îndrăznim a lansa ipoteza că un motiv al ataşamentului nostru faţă de Zamfira Mihail este şi „basarabenitatea” dânsei... Cea care a trăit împreună cu părinţii drama refugiului în dreapta Prutului, pentru a se salva de urgia bolşevică, ne înţelege, ne simte cel mai bine pe cei rămaşi aici, în stânga râului devenit hotar între fraţi. Pentru că Zamfira Mihail păstrează mereu în suflet Basarabia natală, iar această „povară sau tezaur sfânt” îi conferă nebănuite faţete ale unei duble nobleţe – româno-române.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Deşi o cunoaştem toţi destul de bine, la aniversarea ce o marchează acum, nu ezităm să inserăm o schiţă omagială – un norocos prilej de a ne exprima, încă o dată, toată admiraţia şi recunoştinţa, ca şi bucuria de a ne afla printre apropiaţii Zamfirei Mihail.

* * *

Lingvist şi etnolog, paleolog şi bibliograf, doctor în filologie, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal şi onorific la Institutul de studii sud-est europene al Academiei Române.

S-a născut la 15 iunie 1937, la Chişinău, în familia preotului savant Paul Mihail şi a preotesei Eugenia, numele de botez complet fiindu-i Eugenia-Zamfira Mihail.

Licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, specialitatea limba şi literatura română (1958), în 1974 susţine teza de doctor în filologie cu subiectul Terminologia portului popular românesc. Burse de studii la Freiburg, Germania, (1968) şi la Salonic, Grecia, (1974); călătorii de studii în Cehia, Polonia, Bulgaria, Rusia (între anii 1964 şi 1989). În 2001 devine licenţiată a celei de-a doua facultăţi – de Teologie, la Bucureşti.

Se consacră muncii de cercetare: iniţial la Filiala Iaşi a Academiei Române (1958-1971), apoi, din 1971, la Institutul de studii sud-est europene din Bucureşti: de la cercetător ştiinţific, la cercetător ştiinţific principal. Domenii de specialitate: lingvistica generală şi comparată, etnolingvistica sud-est europeană, istoria limbii române, etimologia, filologia, antropologia culturală, paleografia; studierea limbii române din Basarabia ş.a. Participă (din 1967) la circa 40 de congrese, conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale, prezentând comunicări care au fost tipărite în Bulgaria, Rusia, Norvegia, Germania, Grecia, Albania, Italia, precum şi la Bucureşti, Iaşi, Suceava, Cluj-Napoca, iar după 1990 – şi la Chişinău şi Bălţi. Se implică în importante proiecte de colaborare internaţională (şapte proiecte şi granturi, în anii 1983-2011); organizează şi moderează simpozioane ştiinţifice internaţionale (1996, 1998, 2000, 2002, 2004, 2008). Desfăşoară şi o susţinută activitate didactică, în 1999 fiind atestată conferenţiar universitar, iar în 2001 – profesor universitar, specialitatea lingvistica generală şi istoria limbii române, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, unde predă cursurile: Lingvistica generală, Civilizaţia cărţii, Tehnica redactării.

A debutat în presă în 1955 cu recenzii şi studii de istorie a limbii române şi a literaturii române vechi şi clasice, în reviste teologice şi de filologie. Debut editorial în 1978 cu monografia Terminologia portului popular românesc în perspectivă comparată sud-est europeană. Se implică în elaborarea unor lucrări colective de amploare: Istoria gândirii şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice româneşti (1982), Forma şi denumirea uneltelor în Balcani în sec. XIII- XVIII (1982-1986); transliterarea ştiinţifică pentru ediţia aniversară a Bibliei de la Bucureşti din 1688 (1987-1988). În 1993 editează, împreună cu Paul Mihail, Acte în limba română din Basarabia (I). 1812-1830, urmată de Etimologia în perspectivă etnolingvistică (2000), Limba română în scrieri parenetice din Basarabia. 1812-1865 (2001), Lingvistică generală: curs pentru studenţii facultăţilor de litere (ed. I – 2002, ed. a V-a – 2010). Îngrijeşte editarea unor manuscrise inedite: Cronica [lui Ioan Neculce] copiată de Ioasaf Luca (împreună cu Paul Mihail, 1993), Introducere în opera lui Vitruviu şi scrisori alese către Simeon de G.M. Cantacuzino (1993), Desiderie (2000), pentru care scrie prefeţe, studii introductive, alcătuieşte indici tematici. Împreună cu Eugenia Mihail îngrijeşte tipărirea a două volume de Jurnal (1940-1944) şi Corespondenţă de Paul Mihail (1998, 2001).

Rod al unor preocupări mai vechi, în 2009 editează în franceză studiul monografic Nicolae le Spathaire Milescu à travers ses manuscrits. În 2010, la Chişinău, vede lumina tiparului volumul de sinteză 155 de cărţi într-o carte: [recenzii, analize, studii vizând literatura română, civilizaţia cărţii, relaţiile culturale; lingvistica şi etnolingvistica; etnografia şi antropologia culturală; repere biografice şi bibliografice; iconografie]. Noua carte include lucrări scrise de autoare de la debuturi (1955) şi până în anul apariţiei acestui volum prin care, după cum observă în Cuvânt introductiv dr. L. Kulikovski, autoarea „a eternizat 155 de cărţi, concomitent, punând în valoare – pentru multe decenii, respectiv, generaţii de cititori ce se vor perinda în viitor –, importante domenii ale spiritualităţii româneşti, dar şi europene, ba chiar şi ale celei universale”. Noua apariţie editorială este mult apreciată de cercurile ştiinţifice şi instituţiile culturale de la Chişinău şi Bucureşti, inclusiv prin acordarea Premiului Sinteze al Salonului Internaţional de carte, Chişinău, 2010.

Activitatea ştiinţifică, didactică şi culturologică a Zamfirei Mihail este în genere preţuită în numeroase recenzii, dar şi prin distincţii importante precum: Premiul Timotei Cipariu al Academiei Române (1978), Premiul B.P. Hasdeu al Academiei Române (1990), Premiul Eudoxiu de Hurmuzaki al Academiei Române (1993, împreună cu Paul Mihail), Premiul Ethnos – pentru întreaga activitate de cercetare în domeniul lingvisticii comparate şi contribuţii remarcabile în etnolingvistică şi antropologia culturală, acordat de Fundaţia „Ethnos” din Bucureşti. Este membră a Societăţii Române de Lingvistică; a Asociaţiei slaviştilor din România, a Comisiei de Etnologie a Academiei Române, a Asociaţiei Internaţionale de studii sud-est-europene; membră şi reprezentantă a României în Consiliul Ştiinţific al SIEF – Societé Internationale d’Ethnographie et Folklore. Face parte din colegiile de redacţie ale unor importante publicaţii ştiinţifice, inclusiv la prestigioasa Revue des etudes sud-est européennes. Preşedinte de onoare al Societăţii Bibliofililor „Paul Mihail” din R. Moldova; este Cetăţeană de Onoare a comunei Cornova (2007), satul natal al părintelui Paul Mihail, localitate cu care Zamfira Mihail menţine o strânsă legătură sufletească.

Vlad POHILĂ