Biblio Polis - Vol. 43 (2012) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS
Elena CALDARE
„…Numele vechiu şi mai direptu iaste rumân…”

Acesta este titlul celui de-al nouălea volum semnat de scriitorul şi bibliotecarul Alexandru-Horaţiu Frişcu. Lucrarea a apărut la Editura „Pontos”, în 2012, şi a fost lansată pe 24 mai, în Ziua Înălţării Domnului, la Filiala „Alba Iulia” a BM „B.P. Hasdeu”. Cu acest prilej sala de la etaj a bibliotecii a fost inundată de un public select: scriitori, critici literari, colegi de facultate şi de serviciu, prieteni şi membri ai familiei. Moderată de redactorul-şef al revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis Vlad Pohilă, în prezenţa directorului general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, lansarea a fost una deosebită. Publicul din sală a fost martorul apariţiei unui volum documentar prilejuit de împlinirea a două secole de ocupaţie rusească a Basarabiei – 1812-2012. Volumul este un veritabil document despre cine suntem noi, semnat de un scriitor-epigramist. Iată că, colegul nostru, Alexandru-Horaţiu Frişcu, dedicându-se ani în şir cărţii şi muncii în bibliotecă, ne-a dovedit din plin că nu doar epigramele îi sunt dragi, dar poate fi şi un bun cercetător…

Bibliopolis - www.hasdeu.md

În volum sunt selectate fragmente de documente vechi, dar şi din epoca contemporană, cu privire la dovada folosirii cuvintelor român, românesc în cărţi, jurnale etc. Primul autor citat este împăratul bizantin şi marele savant Constantin Porphyrogenetul (906-959), apoi urmează Ioan Kinnamos (1143 – cca 1190), istoric bizantin; Innocenţiu III (cca 1160-1216), papă; Manuel Philes (1271-1345), poet grec; Gillebert de Lannoy (1386-1462), cavaler francez; şi tot aşa până la Nicolae Corlăteanu (1915-2005), lingvist, prof. univ, dr. hab., academician; Eugeniu Coşeriu (1921-2002), lingvist, prof. univ. dr. din Tubingen, Germania; Raymund Piotrowski (1922), lingvist rus, prof. univ. dr. din
Sankt Petersburg, Rusia; Valentin Mândâcanu (1930), lingvist şi publicist; Mioara Avram (1932-2004), lingvistă, prof. univ. dr.; Anatol Ciobanu (1934), lingvist, prof. univ, dr. hab.; Nicolae Mătcaş (1940), lingvist, prof. univ. dr., ş.a. Toţi aceşti autori stau la apărarea limbii române şi a identităţii noastre naţionale.

Pe marginea cărţii şi a tematicii, mereu actuale pe parcursul a peste două secole, s-au pronunţat:

– jurnalistul, scriitorul şi lingvistul Vlad Pohilă („...românii nu sunt singurii în lume care îşi caută identitatea; în etapa actuală trebuie să acordăm o atenţie deosebită exprimării noastre corecte în limba română – aceasta va diminua confuzia şi va fi răspunsul la întrebarea: «Cine suntem?»; din păcate, până în prezent ne mai temem să spunem deschis că suntem români – ruşinea de a fi români trebuie depăşită; doar ocupanţii ne impuneau să zicem că suntem alţii, dar nu români, în «opera» lor ei se bazau pe teoriile «moldoveniştilor»; acum a apărut încă o rază de speranţă – oamenii au posibilitatea să cunoască adevărul; volumul ce poartă în titlu un citat al cronicarului nostru Miron Costin ar fi bine să ajungă în toate satele din republică ca să lumineze toată lumea în ceea ce priveşte tema dată; sperăm că datorită acestei culegeri de texte vechi, şi mai noi, vom demonstra comunităţii europene că suntem un popor puternic care îşi cunoaşte istoria milenară şi în acest caz neprietenii nu vor reuşi să-şi facă mendrele după cum vor ei; putem socoti că lucrarea dată e şi o realizare fructuoasă a Echipei «Hasdeu», întrucât protagonistul este colegul nostru; promit că voi încerca să propag acest volum în emisiunile de la radio...”);

– criticul şi istoricul literar, dr. hab. în filologie Ion Ciocanu („...pe această temă au fost editate mai multe cărţi, dar cartea lui Alexandru-Horaţiu Frişcu este necesară deoarece niciodată nu e de prisos să amintim oamenilor ce au spus unii cărturari din vechime despre poporul nostru; ea trebuie popularizată, trebuie citită, căci ne ţine vie speranţa care n-o să moară niciodată...”);

– dr. Lidia Kulikovski („...atrag atenţia tuturor asupra benzii negre de pe copertă pe care e scris: «Două secole de ocupaţie rusească a Basarabiei – 1812-2012»; este strigător la cer că şi azi se mai întâlnesc dintre acei care mai scriu cu grafie chirilică – iată consecinţele rusificării; acest volum este născut cu multă trudă, este bine documentat, fapt ce dovedeşte că Alexandru-Horaţiu Frişcu poate scoate foloase din munca în bibliotecă, iar prin aceasta poate stimula mândria de român; e o selecţie extraordinară de texte, dar păcat că a apărut într-un tiraj insuficient de a acoperi toate necesităţile; aceste confesiuni ale oamenilor din diverse epoci ne vor face să nu fim atât de laşi în acţiunile noastre...”);

– academicianul Mihai Cimpoi („...avem nevoie ca de aer de aceste documente ştiinţifice; e bine că au fost incluşi mulţi autori străini; cultivarea limbii într-adevăr e o problemă imperioasă (ce păcat e că Ion Ciocanu a întrerupt emisiunile sale de la Vocea Basarabiei); trebuie să spunem oamenilor mai răspicat ce popor suntem şi ce limbă vorbim; trebuie să depunem toate forţele de a aduce în casele oamenilor adevărul ştiinţific; ideea acestei cărţi poate fi un pic dezvoltată, e necesar de a fi tradusă în mai multe limbi de largă circulaţie...”);

– scriitorul academician Nicolae Dabija („...îl admir pe Alexandru-Horaţiu Frişcu pentru tenacitate; noi nu trebuie să lăsăm ca neamul nostru să moară că nu a ştiut adevărul istoric; cu părere de rău, partidele noastre nu ajung în sate pentru a explica acest adevăr, iar o carte de felul acesteia (plină de argumente) a apărut la momentul potrivit; e o carte pentru biblioteca oricărui politician – mai ales pentru acei tineri, care deseori – după cum observăm – stau de partea ocupanţilor...”);

– dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM, specialist în limbile romanice („...este o carte necesară, apărută la momentul când cel mai mult avem nevoie de ea, căci nici duşmanii nu-şi precupeţesc puterile pentru a ne ataca în aşa fel ca să nu mai revenim la românism; trebuie să fim fermi în acţiunile noastre şi rusificarea nu va reuşi...”);

– istoricul Ion Negrei („...credeam că anul 2012 va fi un an de cotitură, dar nu a fost să fie aşa; constatăm la această dată, cu regret, că încă nu suntem aşezaţi pe temei naţional; Rusia ne-a modelat în felul ei, perioada de respiro din anii 1918-1940 nu a fost îndeajuns; oamenii politici fac politici paralele; la noi problema identităţii este nerezolvată, deci putem trage concluzia că nu se lucrează destul în universităţi cu studenţii, dar şi după terminarea studiilor aceştia nu prea se străduiesc să intre în esenţa lucrurilor...);

– scriitorul şi medicul Ion Cuzuioc
(„...vom vorbi încă mult timp pe această temă dacă nu vom trage învăţămintele necesare; cartea trebuie adăugită şi reeditată cu un tiraj mai mare, pentru a ajunge în toate şcolile şi primăriile...);

– Oxana Munteanu, profesoară de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Petru Rareş” („...sunt de acord că în şcoli şi licee trebuie să se acorde mai multă atenţie educaţiei civice şi patriotice a elevilor...”).

Apariţia volumului „…Numele vechiu şi mai direptu iaste rumân…” prezintă un interes deosebit pentru istorici, cercetători, dar şi pentru cadrele didactice, studenţi, liceeni. Cartea s-a bucurat de o înaltă apreciere cu sugestia editării unui tiraj suficient şi pentru a apărea pe rafturile bibliotecilor şcolare din Basarabia, traducerii în mai multe limbi, inclusiv în rusă, poate şi în engleză, pentru a fi dăruită şi ambasadelor.

Evenimentul a fost întregit cu un recital de cântece folclorice susţinut de: acad. Mihai Cimpoi, scriitorul Ion Diviza, dr. Lidia Kulikovski, profesoara Oxana Munteanu, soţii Eugenia Manea-Cernei şi Alexandru-Horaţiu Frişcu, iar la chitară a acompaniat cantautorul Igor Grossu. A fost o seară minunată în anturajul cărţilor, muzicii şi a prietenilor, organizată de comun acord cu autorul volumului-document. Felicitări domnului Alexandru-Horaţiu Frişcu cu ocazia apariţiei acestei lucrări deosebite, îi dorim mult curaj şi inspiraţie în creaţia sa interesantă!

Vă invităm, dragi cititori, să căutaţi volumul „…Numele vechiu şi mai direptu iaste rumân…” şi să apreciaţi munca unui scriitor-epigramist şi bibliotecar pe nume Alexandru-Horaţiu Frişcu.

Elena CALDARE,

director, Filiala „Alba Iulia”