Biblio Polis - Vol. 43 (2012) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Liliana CUGUT
Istoria care doare

O vorbă înţeleaptă spune că cine nu-şi cunoaşte trecutul, nu are viitor. Anume acest adevăr şi dorinţa de a cunoaşte unele momente tăcute şi durute din istoria Neamului adună la Filiala „Liviu Rebreanu” mai mulţi cititori.

Pe parcursul ultimilor ani predarea istoriei în Republica Moldova a constituit un permanent subiect de dispută, iar pentru întâlnirile dintre cititori şi diferite personalităţi marcante – tema cea mai des solicitată.

Parteneriatul dintre Filiala „Liviu Rebreanu” şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei oferă un auditoriu competent şi preocupat de problema în cauză. O discuţie aprinsă la masa rotundă s-a încins între un grup de profesori de la cursurile de formare continuă de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi oaspeţii de la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei – Gheorghe Cojocaru (dr. în istorie, conf. univ., director al IISD al AŞM), Ion Negrei (dr. în istorie, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Moldova) şi Constantin Ungureanu (dr. în istorie, conf. univ.).

Discuţia s-a axat pe problemele ce îi frământă atât pe profesorii de istorie din republică, cât şi pe specialiştii de la Institutul de Istorie: disciplina – obiectul „Istoria” – conţinut, denumire, manuale.

Dl Ion Negrei, după ce a făcut o succintă prezentare a Institutului de Istorie şi a materialelor aduse, a atins punctul vulnerabil al întâlnirii – modalitatea de predare integrată sau separată a istoriei în şcoală, pronunţându-se, cu argumente convingătoare, pentru două manuale de predare separată. Accentuând rolul istoricilor în formarea tinerei generaţii şi necesitatea predării istoriei românilor, dl Negrei a constatat că cunoştinţele acumulate la istorie sunt pentru toată viaţa.

O prezentare mai detaliată a Institutului de Istorie a oferit dl dr. Gh. Cojocaru care consideră că Institutul şi-a păstrat identitatea şi „s-a pronunţat clar în privinţa predării istoriei românilor”.

Atmosfera s-a înviorat la momentul când profesorii Claudia Galaju (Zârneşti, Cahul), Ion Miron (Talmaz, Ştefan-Vodă), Lilian Şonţu (Mihăileni, Râşcani) au adresat un şir de întrebări istoricilor: „Dacă s-a hotărât să fie un manual, cum va fi apreciat elevul? Se va păstra acelaşi raport al materiei 50/50 %? Cine vor fi autorii noilor manuale? De ce generaţia anilor ’80 e mai patriotică decât cea de azi, după 20 de ani de independenţă?” ş.a.

Răspunsurile au purtat acelaşi caracter: manuale şi autori străini nu vor fi, „dacă excludem limba română şi istoria românilor, nu avem produs”, interesul faţă de istorie trebuie menţinut şi sporit.

Un alt moment al discuţiei a fost revenirea la examenele de absolvire a obiectului „Istoria”. Informaţia i-a bucurat pe profesori: probele vor fi de nivel mediu, pe parcurs va fi şi o probă orală, următorii trei ani examenul la istorie va fi susţinut şi de elevii din ciclul gimnazial.

În finalul întâlnirii, dl C. Ungureanu a prezentat Revista de istorie a Moldovei care apare trimestrial şi conţine o tematică vastă atât din istoria veche şi antică, cât şi din istoria actuală. Revista colaborează cu colegi, profesori din România, Rusia, Ucraina, Italia, iar articolele prezentate sunt scrise atât în limba română, cât şi în limbile engleză, rusă, ucraineană. Cu dorinţa „Să ajungă aceste reviste şi la Dvs.!”, Constantin Ungureanu le-a dăruit celor prezenţi cele patru numere ale revistei din 2011, precum şi mai multe numere ale revistelor de istorie şi cultură Destin românesc, Magazin istoric şi harta Basarabiei.

O altă întâlnire cu caracter similar a avut loc între scriitorul care se ocupă de cercetarea istorică a Chişinăului – Iurie Colesnic – şi un cerc mai larg de iubitori de istorie: profesori de istorie (veniţi la cursurile de perfecţionare la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei), cadeţi de la Liceul „Sfântul Gheorghe” şi cititori activi ai bibliotecii.

Autorul a vorbit despre recentele sale publicaţii Chişinăul din amintire şi Timp şi istorie. Autori de la „Viaţa Basarabiei”, editate de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” cu prilejul „împlinirii unei vârste frumoase” a Chişinăului, precum şi despre revista Viaţa Basarabiei, o publicaţie de cultură, „o mărturie exactă” a timpului, care a adus în viaţa Basarabiei o generaţie nouă, tânără. C. Stere, P. Halippa, N. Costenco, P. Ştefănucă, V. Luţcan, B. Istru – sunt doar câteva nume proeminente din cartea sa Timp şi istorie care include 180 de personalităţi.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Informaţiile, cifrele ce au urmat au adus o notă mai tristă în auditoriu: 87 de clădiri au fost aruncate în aer, în 1941, când s-au retras trupele sovietice din Basarabia, în ultimii 15 ani – 150 de monumente istorice au fost demolate, Chişinăul nu are un veritabil Muzeu al oraşului, a existat un Chişinău istoric, construit strict după proiectele unor arhitecţi cu renume – astăzi nu există nimic sfânt: totul se vinde...

Au urmat întrebări-răspunsuri. Cadeţii au fost curioşi şi i-au propus dlui Iurie Colesnic întrebări despre schimbarea denumirii străzilor. Pe profesori i-a durut mai mult problema unirii / închiderii şcolilor, problema manualelor.

Accentul însă a fost pus pe tema actuală a zilei – Istoria Moldovei sau Istoria românilor, curs integrat sau separat. Întrebările purtau mai mult un caracter retoric: „Când vor dispărea cele două tabere de istorici? Chiar nu sunt de ajuns 20 de ani de independenţă pentru a avea un curs de istorie perfect? Ce ar trebui să facem?” ş.a.

Deşi concluzia dedusă de participanţi „Ne cunoaştem prea puţin istoria” a lăsat o urmă dureroasă, toţi s-au bucurat de această întâlnire de suflet cu scriitorul Iurie Colesnic care e ferm convins că trebuie păstrată valoarea istorică a Chişinăului.

Deşi multe lucruri profesorii de istorie nu le pot schimba, ei sunt pătrunşi de responsabilitate pentru ceea ce fac şi conştientizează că au rolul de a educa o generaţie patriotică, iar întâlnirile la care au participat le-au adăugat încredere că problemele ce îi deranjează atât de mult îşi vor găsi dezlegare în timpul apropiat.

Liliana CUGUT,

şef-oficiu, Filiala „Liviu Rebreanu”