Biblio Polis - Vol. 42 (2012) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
LA COLEGII NOŞTRI / У НАШИХ КОЛЛЕГ / OURS ABROAD
Margareta SÂRBU
Ion Creangă, omagiat la 175 ani de la naştere

Cu prilejul acestei frumoase aniversări, la Chişinău şi la Iaşi, în perioada 27 februarie – 4 martie curent, s-a desfăşurat o amplă şi extinsă suită de manifestări în cadrul Zilelor Creangă.

Dacă la inaugurarea lor, care a avut loc în capitala R. Moldova, publicul a fost invitat în prima zi la Teatrul Republican „Luceafărul”, pentru a savura spectacolul Fata babei şi fata moşneagului, şi la expoziţia de carte Ion Creangă – vocea copilăriei eterne din colecţiile Bibliotecii Naţionale pentru copii, care poartă numele sfătosului bunic din Humuleşti, – în cea de-a doua, un altfel de public, mai savant, din iniţiativa dr. în filologie Aurelia Hanganu, directorul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” a AŞM, s-a reunit într-o conferinţă cu genericul Ion Creangă: lumea (de azi) ca teatru, care s-a desfăşurat în sala de şedinţe a BŞC, în organizarea căreia şi-au dat concursul Institutul de Filologie al AŞM şi Muzeul Literaturii Române din Iaşi.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Moderatorul Vasile Bahnaru, dr. hab. în filologie, directorul Institutului de Filologie, înainte de a oferi cuvântul conferenţiarilor, a spus că îl vede pe clasicul literaturii române Ion Creangă ca pe un om trist râzând, ceea ce vrea să însemne amărăciunea din suflet pentru nedreptăţile din societatea omenească şi angajarea în luptă pentru ca binele să învingă răul, aşa precum susţine şi acad. Mihai Cimpoi: „Creangă încearcă să se pătrundă doar de pozitivul din vrajă.” Totodată, moderatorul a subliniat importanţa operei lui Ion Creangă, deosebit de valoroasă şi actuală până în prezent, fiind un pilon de rezistenţă pentru noi cercetări, îndemnând participanţii să se aplece mai ales asupra documentelor de arhivă.

Scriitorul Iulian Filip şi-a intitulat comunicarea Ion Creangă şi teatrul popular, argumentând că relaţia dintre aceste două noţiuni e una strânsă, marele scriitor fiind exponentul neîntrecut al acestui gen, creaţia lui urmând să încânte prin farmec şi înţelepciune încă multe generaţii viitoare.

Cercetătorul Victor Cirimpei s-a produs cu amintiri adolescentine, perioadă în care a cunoscut şi a îndrăgit pe toată viaţa opera lui Ion Creangă, care adeseori îi serveşte ca sursă de inspiraţie pentru lucrările sale din domeniul folcloric.

„Fiece om are un Ion Creangă al său”, a ţinut să remarce scriitoarea Catinca Aghachi, fosta directoare a Bibliotecii „Gheorghe Asachi” de la Iaşi, adevărul fiind că scriitura crengiană s-a citit şi se va citi şi mâine de la „opincă până la vlădică”, în acest sens neavând concurenţi.

Poetul Valeriu Matei a menţionat despre necesitatea studiului basarabean privind opera lui Ion Creangă, arătând existenţa multor căi nebănuite, pe care le deschide documentarul crengian.

Daniel Corbu, muzeograf la Bojdeuca „Ion Creangă” din Iaşi, iniţiatorul Bibliotecii „Ion Creangă”, a spus că aceasta a ajuns deja la 20 de volume, exprimându-şi speranţa că vor fi până la 100 de cărţi, pentru că s-a scris şi se scrie mult despre scriitorul clasic. Se ştie că, la fel ca în cazul lui Mihai Eminescu, data naşterii sfătosului bunic, era mereu controversată, dar, în sfârşit, a fost clarificată chiar de Ion Creangă însuşi într-un Fragment de autobiografie, descoperit după moartea sa între manuscrisele din Bojdeuca din Ţicău. Iată cum îşi începe scriitorul biografia: „Sunt născut la 1 martie 1837, în satul Humuleştii, judeţul Neamţului, Plasa de Sus, din părinţi români: Ştefan al lui Petrea Ciubotariu din Humuleştii şi soţia sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, judeţul Neamţului”. Cu deosebită mândrie Daniel Corbu a menţionat că în anul trecut Biblioteca „Ion Creangă”, coordonată de acad. Mihai Cimpoi şi care apare la Editura „Princeps Edit” din Iaşi, s-a îmbogăţit cu zece titluri: Ion Creangă – Amintiri, poveşti, povestiri – teatru, corespondenţă, rostiri, zicători, cuvinte; Bianca Bratu – Învăţătorul Ion Creangă; I.D. Alarin – Pedagogia lui I. Creangă; Mircea A. Diaconu – Ion Creangă: nonconformism şi gratuitate; Eugen Simion – Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial; V. Cristea – Despre Creangă; D. Tiutiucă – Ion Creangă. Orânduiala lumii; Ioan Holban – Ion Creangă – spaţiul memoriei; Petru Rezuş – Pe urmele lui Ion Creangă şi Mihai Cimpoi – Sinele arhaic. Ion Creangă: dialecticile amintirii şi memoriei (eseu). În calitate de redactor al Bibliotecii „Ion Creangă”, Daniel Corbu a arătat că opera acestui originar povestitor a cunoscut cel puţin trei perioade ale receptării critice. Cea dintâi – critica aurorală, avându-i de protagonişti pe Nicolae Iorga, Leca Morariu, Grig. I. Alexandrescu, C. Săteanu, Dumitru Furtună, Garabet Ibrăileanu, M. Timiraş, E. Lovinescu, Jean Boutière ş.a. Cea de-a doua începe cu studiile lui G. Călinescu, continuând cu cele ale lui Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu şi alţii. A treia etapă este o relecturare a operei lui Ion Creangă din perspective noi asupra textului, aduse de semiotică, de transmodernism şi ezoterism. Aici se includ interpretările lui Vasile Lovinescu, Valeriu Cristea, Eugen Simion, Ioan Holban, Irina Petraş, Gheorghe Crăciun ş.a. Cartea acad. M. Cimpoi se încadrează, de asemenea, în a treia etapă, plasându-se între Eugen Simion şi Vasile Lovinescu, adepţi ai metodei simbolologice, în care primează descifrarea scenariilor simbolice şi semnele ezoterice, accesibile doar iniţiaţilor. Pe lângă alte aprecieri, Daniel Corbu a concluzionat: „Sunt numeroase idei originale, deseori şocante (aşa cum ne-a obişnuit Mihai Cimpoi în toate studiile despre clasici, începând cu Eminescu), sprijinite pe argumentaţii psihologice şi filozofice, şi filologice, şi grile noi de lectură. Sinele arhaic. Ion Creangă: dialecticile amintirii şi memoriei este o carte incitantă prin originale demonstraţii şi noile sensuri descoperite în opera clasicului Ion Creangă, pe care şi-l dispută chiar şi postmoderniştii.”

În altă ordine de idei, vorbitorul a subliniat că toate cele 20 de volume crengiene merită a fi citite şi studiate, făcând în acest sens un apel către tineri studioşi de la instituţii de învăţământ, aflaţi în mare număr la conferinţă, între ei şi tineri de la instituţiile tutelate de Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu atât mai mult cu cât întreaga colecţie este şi poate fi consultată la Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan”, a mai spus Daniel Corbu.

Tematica conferinţei a fost întregită prin comunicări şi dezbateri şi de alţi vorbitori, unanimi în ideea că opera lui Ion Creangă este de o valoare incontestabilă, actuală şi perenă.

Participanţii au dispus de o rară posibilitate de a viziona un film documentar Eminescu. Veronica. Creangă, realizat de Octav Minar în 1914, adică doar la un sfert de veac de la dispariţia fizică a celor trei figuri marcante din istoria literaturii române: mai întâi a trecut în eternitate Mihai Eminescu, la 15 iunie 1989; după care au urmat Veronica Micle, în august, şi Ion Creangă, la finele aceluiaşi an, astfel reunindu-se la taifasul veşniciei.

Margareta SÂRBU,

Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a AŞM