Biblio Polis - Vol. 42 (2012) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
OMAGIERI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY
Vlad POHILĂ
Acad. Gheorghe Duca, la ora unor apreciabile împliniri

Au spus-o şi vor mai spune-o – unii cu încântare, alţii cu o doză de invidie – că la începutul anului curent, domnul academician Gheorghe Duca s-a aflat cel mai mult în centrul atenţiei publice, fiind personalitatea cel mai generos mediatizată. Cu adevărat, nu cred să existe pe aceste plaiuri mioritice ziar sau revistă, post de radio sau canal TV – mai răsărite – care să nu fi consemnat aniversarea celui care se află la timona Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Astfel încât, lumea, s-ar părea, ştie deja totul despre Gheoghe Duca – chimist, doctor habilitat în chimie, fondator al Şcolii ştiinţifice „Chimia ecologică”; profesor universitar, academician, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române; politician, fruntaş al vieţii publice (fost parlamentar, ministru...). Totuşi, am decis să ne aducem şi noi obolul la omagierea Domniei Sale, inserând o sinteză biobibliografică la rubrica noastră specială, care nu vrea să treacă cu vederea nicio personalitate marcantă basarabeană, pan-românească ori chiar din lumea largă. Este acest articol nu numai un omagiu adus sărbătoritului, ci şi Academiei de Ştiinţe, activităţii de cercetare pe care o desfăşoară, în genere, fără prea multă publicitate, angajaţii acestei instituţii de frunte a ştiinţei, culturii şi spiritualităţii naţionale.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Viitorul profesor, savant şi om politic s-a născut la 29 februarie 1952, în s. Copăceni, r-nul Sângerei. Licenţiat al Facultăţii de Chimie a Universităţii de Stat din Moldova (1974). Face doctoratul la aceeaşi instituţie (1976-1979), fiind angajat apoi la USM în calitate de: asistent (1979–1983), conferenţiar (1983-1989), şef al Catedrei de chimie fizică (1988-1992). Concomitent, se ocupă de cercetarea mediului ambiant, beneficiind de un stagiu la Universitatea La Sapienza din Roma (1989-1992). Fondează şi conduce, ulterior, Catedra de chimie industrială şi ecologică, precum şi Centrul de Chimie aplicată şi ecologică la USM (1992-1998). A fost decan al Facultăţii de Ecologie a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (1992-1995). Ales deputat în Parlamentul R. Moldova, a fost preşedinte al Comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, învăţământ şi mijloace de informare în masă (1998-2001). În perioada 2001-2004, s-a aflat în fruntea Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului. La 5 februarie 2004, a fost ales preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iar la 21 februarie 2008, comunitatea ştiinţifică l-a reales în această funcţie.

Domeniile predilecte de cercetare, şi în care s-a impus plenar, sunt: chimia fizică şi chimia ecologică. În 1979 susţine la Chişinău teza de doctor în chimie, tratând subiectul Cataliza oxidării acizilor tartric şi dihidroxifumatic, iar în 1989 devine doctor habilitat, susţinând la Odesa disertaţia cu tema Mecanismele proceselor ecochimice în mediul acvatic. În 1992 este promovat profesor universitar şi membru corespondent (1992), apoi, în anul 2000 – membru titular al AŞM. Ca fondator al Şcolii ştiinţifice „Chimia ecologică” a dezvoltat teoria fenomenului redox în mediul ambiant, a elucidat mecanismele de oxidare şi reducere a componentelor în procesul de formare a calităţii sistemelor acvatice, precum şi a produselor oenologice. A elaborat tehnologii de tratare fizico-chimică şi biochimică a apelor reziduale, de valorificare a deşeurilor, de obţinere a substanţelor medicinale, cosmetice, de micşorare a noxelor din atmosferă; metode de estimare a riscului chimic în apariţia cancerului pulmonar şi gastro-intestinal; procedee noi de obţinere a substanţelor biologic active; auditul ecologic; educaţia ecologică.

Rezultatele cercetărilor sale s-au materializat în circa 700 de publicaţii (unele în colaborare), apărute atât în R. Moldova, cât şi peste hotare, inclusiv 67 de monografii şi manuale. Scrie şi conferenţiază în română, rusă, italiană, engleză, iar studii şi cercetări de Gh. Duca au fost traduse, tipărite şi recenzate în mai multe ţări din Europa, America şi Asia. Este autorul a 133 brevete de invenţie, multe apreciate cu premii, medalii de aur şi de argint în cadrul Saloanelor internaţionale de inventică de la Bruxelles, Geneva, Budapesta, Iaşi, Moscova, Londra, Sofia, Beijing etc. Ca dovadă a recunoaşterii, aprecierii internaţionale a rezultatelor obţinute în cercetările sale ştiinţifice, acad. Gh. Duca a fost ales membru al Societăţii Chimiştilor din SUA (1997), membru al Academiei de Ştiinţe Pedagogice şi Sociale din Moscova (1999), al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Muntenegru (2006), al Academiei Române (2007), al Academiei Central-Europene de Ştiinţe şi Arte (2008); membru de onoare al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei (2009) etc.

Este preşedintele Consiliului ştiinţific pentru conferirea gradelor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat în chimie. Sub conducerea sa au fost pregătite şi susţinute 15 teze de doctor şi doctor habilitat în ştiinţe chimice, au fost organizate două seminare internaţionale (1985, 2008) şi trei conferinţe internaţionale legate de chimia ecologică (1995, 2002, 2005). Fiind preocupat de instruirea şi pregătirea specialiştilor, elaborează principiile metodologice şi ştiinţifice pentru deschiderea specialităţii „Chimia ecologică” la Facultatea de Chimie a USM, elaborând primul ciclu de prelegeri, editat în trei limbi – română, rusă şi engleză, şi care este utilizat ca manual universitar nu numai în R. Moldova, dar şi în România, Rusia, Kazahstan, SUA. A prezentat referate şi comunicări în cadrul a peste 280 de congrese, simpozioane şi conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale. A ţinut prelegeri la Universităţile din Roma, Torino (Italia), Texas, California Riverside (SUA), Zurich (Elveţia), Budapesta (Ungaria), Praga (Cehia), Iaşi, Timişoara, Cluj, Bucureşti (România). Este membru al Academiei Internaţionale de Informatică (1999), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” din România (2006), Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” din Iaşi (2000), al Universităţii Real-Umaniste din Cahul (2001), al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălti (2006), al Academiei de Studii Economice din Moldova (2006), al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad (2006), al Universităţii de Stat din Tiraspol (2011), al Senatului Universităţii Appollonia din Iaşi (2011). Este preşedinte al colegiilor de redacţie ale revistelor Mediul ambiant, Chemistry Journal of Moldova, Akademos (Chişinău), membru al colegiilor de redacţie ale revistelor Himia i tehnologia vody (Ucraina), Environmental Engineering and Management Journal (România), CLEAN - Soil, Air, Water (Germania).

Acad. Gh. Duca are o contribuţie substanţială în procesul de organizare a ştiinţei şi educaţiei în R. Moldova. Înfiinţează Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din Moldova, este iniţiatorul şi promotorul Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, adoptat de Parlament la 15 iulie 2004, prin care s-au pus bazele revitalizării şi modernizării ştiinţei şi inovării din R. Moldova. Ca rezultat, AŞM şi-a lărgit prerogativele, şi-a consolidat resursele umane, şi-a optimizat structura, devenind o instituţie prestigioasă, cu impact real asupra societăţii, economiei. Actualmente, AŞM este implicată activ în procesul de integrare europeană a R. Moldova, stabilind relaţii de parteneriat strategic cu zeci de Academii, Societăţi de Ştiinţe ale lumii, cu UE şi NATO, în cadrul unor proiecte regionale şi continentale. Lui Gh. Duca îi revine meritul de a fi revigorat şi modernizat Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a AŞM, întemeind, pe lângă AŞM, o Universitate şi un Liceu, în care sunt selectaţi şi promovaţi copii şi tineri deosebit de înzestraţi din satele şi oraşele republicii. A pus pe baze noi, moderne, editarea literaturii ştiinţifice; a fondat revista AŞM Akademos.

Pentru realizările ştiinţifice, didactice şi manageriale înregistrate, Gh. Duca a fost distins cu titlurile R. Moldova: Om Emerit (1996), laureat al Premiului de Stat (1983, 1995 şi 2000), Savantul anului 2004, precum şi cu ordinul Gloria muncii (2007), Ordinul Republicii (2011). Peste hotare, a fost decorat cu Crucea de Comandor a Ordinului de Onoare (Polonia, 2004), cu ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria Cercetare ştiinţifică (România, 2006), Medalia Societăţii Oamenilor de Ştiinţă a Poloniei Marie Sklodowska-Curie (2011). Deţine titlul de Cavaler al Ordinului pentru Invenţii (Belgia, 2003), Medalia de Aur a Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală Inventator remarcabil (1998), Medalia de Aur pentru Eminente Servicii aduse Cauzei Progresului (Bruxelles, 2005), Medalia Henri Coandă (România, 1997), Medalia N.S. Kurnakov (Rusia, 2007), Medalia de Aur V.I. Blinikov (Organizaţia Eurasiatica de Brevete, 2008). În anul 2008, colecţia Lumea vegetală şi animală a Moldovei, iniţiată de acad. Gheorghe Duca şi Editura „Ştiinţa”,
s-a învrednicit de Premiul Grigore Antipa al Academiei Române. Recent, i s-a acordat Premiul internaţional Socrate, de la Universitatea Oxford, Marea Britanie (2011). Deţine Premiul GALEX al BNRM „Pentru cel mai bun fondator de bibliotecă” (2011).

Fiind chimist de formaţie şi prin vocaţie, acad. Gh. Duca vădeşte o sensibilitate aparte pentru literatură, arte, cultură, spiritualitate. Astfel se explică faptul că în anii de când se află la cârma AŞM aici au fost promovaţi ca membri titulari, corespondenţi, onorifici şi ca doctori Honoris Causa mai multe personalităţi ale spiritualităţii naţionale, printre care: compozitorul E. Doga, scriitorii D. Matcovschi, Gr. Vieru, A. Păunescu, Paul Goma, regizorul de teatru şi cinema Ion Ungureanu, actorul Mihai Volontir ş.a. AŞM se implică în importante activităţi culturale: marchează anual, în cadru academic, Ziua Limbii Române; editează monografii consacrate unor oameni de litere, cultură şi arte; organizează manifestări omagiale şi comemorative de anvergură; a iniţiat şi a realizat dezvelirea bustului lui A. Păunescu pe Aleea Clasicilor etc. La fel, AŞM s-a expus tranşant în unele probleme de importanţă majoră pentru spiritualitatea, identitatea şi demnitatea noastră naţională: despre denumirea corectă a limbii literare din R. Moldova – limba română; despre semnificaţia lui 28 iunie 1940 ca zi a instaurării regimului comunist de ocupaţie; despre tragediile ce s-au produs la noi în primul deceniu după al Doilea Război Mondial; despre anul 1812 ca an al ocupării de către Rusia a unei jumătăţi din Moldova istorică, acest teritoriu fiind numit Basarabia etc.

Chiar dacă atunci când va apărea acest număr de revistă, ecourile aniversării a 60-a a acad. Gheorghe Duca se vor îndepărta, întru câtva, de vâlva cotidianului nostru, nu ezităm să-i spunem şi de pe paginile BiblioPolis-ului, un sincer, călduros şi infinit Mulţi ani, domnule preşedinte al AŞM! sau, într-un limbaj mai apropiat de sfera în care activează Domnia Sa: Vivat, crescat, floreat!

Vlad Pohilă