Biblio Polis - Vol. 42 (2012) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BIBLIOPOLIS – 10 ANI / BIBLIOPOLIS – 10 ЛЕТ / BIBLIOPOLIS – 10
Tamara GORINCIOI
O revistă ca un antidot împotriva prăfuirii cărţilor

Într-un mileniu al controverselor, când se pare că bibliotecile interesează prea puţină lume, iar profesia de bibliotecar e considerată de unii ca perimată, prestigioasa revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis, vine să ne confirme tocmai contrariul: „Nu este alta nici mai frumoasă, nici mai cu folos în toată viaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor”. Vom menţiona din capul locului că apariţia acestei reviste este un proiect ambiţios, iniţiat de mereu inspirata şi distinsa specialistă în bibliologie, conf. univ. dr. Lidia Kilikovski, directorul general al BM „B.P. Hasdeu”, cea care, în anii următori – până în prezent, dar şi în viitor! – asigură demersul ştiinţific, de specialitate al BiblioPolis-ului. Or, într-o epocă când mass-media de la noi, politizată la maximum, ne servesc doar comentarii teleghidate cu subiecte de partizanat şi mai rar despre biblioteci ca importante instituţii culturale, într-o criză a spiritualităţii şi a pandemiei morale, se pare că cineva din umbră contribuie la îndepărtarea omului de litera cărţii. Ei bine, la BM „B.P. Hasdeu” cartea este ferită de prăfuire.

Acest miracol se datorează şi revistei de profil, care pe parcursul celor zece ani de activitate nu numai că şi-a schimbat miraculos aspectul editorial şi numărul de pagini – dar a devenit una dintre cele mai importante reviste cu tentă culturală şi informaţională, ce ia în vizor fenomenul şi rolul bibliotecii, al cărţii, al lecturii în luptă cu ignoranţa şi incultura. Revista a prins vervă şi a crescut odată cu venirea în fruntea de redactor-şef al cunoscutului lingvist, publicist şi om al cărţii, Vlad Pohilă, care i-a adus un suflu nou prin diversitatea subiectelor, viziunea modernă a profesiei de bibliotecar şi imnelor, din număr în număr, dedicate Cărţii şi Lecturii. În cele circa 40 de editoriale ale lui Vlad Pohilă, deşi au, în fond, acelaşi subiect, autorul lor de fiecare dată cucereşte şi frapează prin ineditul şi pledoaria pentru Carte ca „un leac pentru suflet”, „un profesor tăcut”, „un etalon al culturii” sau un „măsurariu al civilizaţiei”. Dacă ar fi să parcurgi doar câteva editoriale din revistă printre care Suntem o parte a Galaxiei Gutenberg, Biblioteca văzută din interior, Apărarea bibliotecii, Ce-i de făcut în societatea cunoaşterii?, Cel mai bun cadou, oricând, oriunde – cartea, Arta de a scrie pentru cititori, reflecţiile şi sugestiile aduse de autor denotă un spirit de cercetător şi de mare împătimit al unei lumi miraculoase şi încă puţin studiate.

Referindu-se la una dintre cele mai importante lăcaşuri de cultură, dacă nu chiar singurul, care a asigurat formaţia intelectuală a omului din toate timpurile şi spaţiile geografice, editorialistul de la BiblioPolis ne mărturiseşte că deşi noţiunea de bibliotecar a căpătat în ultimele decenii conotaţii peiorative, depreciative, cartea, „profesorul tăcut”, care pentru noi, românii basarabenii, a întruchipat lumina sfântă, purtătoare de credinţă şi neam, cu certitudine va purta acest blazon şi peste veacuri. Chiar dacă astăzi, într-o societate consumeristă, informaţională, în care au fost proliferate kitsch-urile şi au fost prezentate forme alterate, s-ar crede că ele, cărţile, şi-au diminuat rolul său.

În editorialul din nr. 4/2011 al revistei, Vlad Pohilă face un studiu lapidar asupra revistelor de biblioteconomie din lume, calificând BibilioPolis-ul „o picătură în marea informaţională”. O altă faţetă a revistei rezidă atât în publicarea unor studii şi cercetări, cât şi în deschiderea largă spre cititori, spiritul cu adevărat democratic ce domneşte aici în elaborarea sumarului, care se conturează pe texte ale autorilor din cadrul BM, dar şi ale celor externi. Poate că anume deschiderea largă către cititori, publicarea unor recenzii de carte, a unor comemorări sau interviuri cu personalităţi notorii ale neamului românesc oferă revistei un statut special de publicaţie de cultură, în armonie perfectă cu cel de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării. Succesul revistei se datorează, în mare parte, atât colegiului de redacţie şi consiliului ştiinţific (Lidia Kulikovski, Tatiana Coşeriu, Ludmila Pânzaru, Nelly Ţurcan ş.a.), cât şi „echipei din interior”, care contribuie cu mult profesionalism la editarea şi alcătuirea sumarului, printre care ţin să amintesc de Genoveva Scobioală, şef Departament marketing şi „ochiul de veghe” sau „capul limpede” ale revistei, Tatiana Borodatîi şi Valeriu Raţă (secretariat), împătimiţi de carte şi biblioteconomie, sociabili şi deschişi spre comunicare şi colaborare.

În acelaşi editorial, Vlad Pohilă se întreba cum va fi BiblioPolis-ul în următorii ani. Cu siguranţă va fi o revistă populară în cele mai diverse cercuri intelectuale sau studenţeşti de la noi, pentru că în ciuda diversificării suporturilor şi a mijloacelor de informare, cartea nu va înceta să existe şi să prezinte acelaşi interes cultural, izvorât din sufletul fiinţei umane. Sălile de lectură arhipline ale BM „B.P. Hasdeu” şi ale filialelor sale, constituie un argument în plus că Măria Sa Cartea are tot mai mulţi adepţi şi prieteni. Chiar dacă mai trăim vremuri triste, când cartea este ignorată de unii suspuşi, iar bibliotecarii mai au un statut de cenuşăreasă.
Dacă e să facem o retrospectivă în timp, cei mai renumiţi scriitori din literatura universală s-au implicat în viaţa bibliotecii, fiind bibliotecari, începând de la J.L. Borges la D. Hume, Anatole France, August Strindberg, Benjamin Franklin, B.P. Hasdeu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, St. O. Iosif, G. Călinescu, Lucian Blaga, Nora Iuga etc. Această listă am putea-o lesne continua cu scriitorul şi cărturarul Vlad Pohilă, care şi-a făcut din carte un cult şi a acceptat să conducă o revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării cu riscul de a fi ironizat de unii pretinşi corifei autohtoni ai condeiului. Pasiunea sa pentru carte poate fi asemuită într-un fel cu ardoarea şi iubirea mistică a bibliofilului şi bibliotecarului Mihai Eminescu, care radia de fericire atunci când cumpăra din ultimii bani o carte sau descoperea un manuscris. Această radiere şi imensă bucurie o simt de fiecare dată când Vlad Pohilă lansează la BM „B.P. Hasdeu” un nou număr al revistei BiblioPolis sau vorbeşte despre o carte veche sau un manuscris preţios, păstrătoare/păstrător al filonului autentic de spiritualitate şi cultură românească.

La aniversarea unui prieten, a unui om apropiat îi doreşti din suflet mulţi ani înainte, prosperitate şi rezistenţă. Aceste cuvinte s-ar potrivi şi revistei BiblioPolis, echipei care îi redă viaţă şi blazon de distincţie printre alte publicaţii din spaţiul românesc. Ca un antidot împotriva prăfuirii cărţilor şi a hibernării spirituale şi ca o reabilitare a noţiunilor de bibliotecă, bibliotecar, carte, lectură ş.a. noţiuni cu impact decisiv în existenţa noastră sau – cum a menţionat dna dr. Lidia Kulikovski într-o carte a dumneaei – fenomene care ne oferă o şansă sigură de a dăinui.

Tamara GORINCIOI