Biblio Polis - Vol. 42 (2012) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Elena VULPE
O nouă generaţie de servicii iniţiate la Filiala „O. Ghibu”

Pe parcursul celor 20 de ani de activitate Filiala „O. Ghibu” s-a manifestat ca o instituţie inovaţională, care a contribuit la promovarea valorilor naţionale, practicând diverse tipuri şi forme de activitate. Cu largă rezonanţă în spaţiul comunitar, biblioteca a lansat idei, a implementat şi a organizat diverse programe, proiecte, servicii, fiind o instituţie creatoare de valori, în concordanţă cu spiritul înnoitor al timpului ce-l traversăm şi cu necesităţile utilizatorilor. Pasiunea, inspiraţia de care au dat dovadă bibliotecarii prin iniţierea unor cluburi, cenacluri, saloane, au fost procese sistematice, care au impulsionat publicul de a participa la organizarea unor importante evenimente culturale, biblioteca fiind mereu o instituţie deschisă şi atractivă pentru comunitate. Acest spirit creator este explorat cu aceeaşi intensitate şi în prezent, mai ales acum, când prioritare sunt nevoile de schimbare în planul ideilor, al concepţiilor. În această lume, care se redimensionează, se reorganizează, misiunea bibliotecii este de a fi pregătită pentru schimbare, venind în faţa publicului cu noi strategii şi metode de difuzare a informaţiei, cu o nouă generaţie de servicii utile şi necesare utilizatorilor pentru a diminua şocul viitorului şi a-i pregăti pentru viaţă. În 2012, la ceas aniversar, când se împlinesc 20 ani de la inaugurare, Filiala rămâne fidelă spiritului creator, iniţiind noi servicii, axate pe necesităţile diverselor categorii de utilizatori.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Clubul „Mithos”. Începutul anului 2012 a fost marcat la Filiala „O. Ghibu” prin inaugurarea unui nou club pe interese – Clubul „Mithos”. Ideea vine din partea tinerilor utilizatori ai bibliotecii, dornici de a evada din capcanele consumerismului şi ale falselor valori care ne strangulează aspiraţiile, pentru a ieşi din condiţia profană a limitelor temporale. Membrii clubului sunt tineri între 17-22 ani, de la diverse instituţii de învăţământ, porniţi pe drumul căutării de sine prin intermediul tărâmului mitologic, demonstrând că, în pofida tehnicizării secolului, omul are nevoie de poveste şi absolut. Este salutabilă această preocupare a tinerei generaţii, îndreptată spre cunoaşterea şi descifrarea miturilor, care joacă un rol esenţial în societate, fiind expresia unui mod de a fi în lume. Lipsa miturilor provoacă în societatea modernă tulburări şi crize.

Omul mileniului trei este în căutarea sufletului, în căutarea unui nou mit, care să-i alimenteze forţa spirituală, să-i redea forţele creatoare. Clubul „Mithos” orientează spre interpretarea miturilor valorificate în literatură, muzică, arte plastice, dar tăinuite şi în existenţa de fiecare zi prin ritualuri sacre, superstiţii, datini.

Prima şedinţă a avut un caracter de iniţiere în lumea miturilor prin medierea preşedintelui clubului, dr. V. Postolachi, punând accent pe mituri ca „adevărate revelaţii, care îi amintesc omului de sensul creaţiei şi privilegiul de a rămâne homo religiosus”.

Discuţia Popasul în lumea mitului eminescian a dezvăluit un întreg univers al miturilor în creaţia poetului: mitul naşterii şi morţii universului, mitul istoriei, mitul magului, mitul oniric, mitul întoarcerii la elementele primordiale ale naturii, mitul creatorului. În baza lecturii poemelor Scrisoarea I, Luceafărul, Călin (File din poveste), Panorama deşertăciunilor (fragment), Povestea magului călător în stele, Odă în metru antic, membrii clubului au constatat frumuseţea unor „mituri şi fantasme până atunci necunoscute în literatura română”, descoperind şi unele mituri româneşti: cel mioritic, al Zburătorului, al meşterului Manole, al Dochiei, al lui Hyperion şi Narcis. Procesul de familiarizare cu universul mitopo(i)etic al lui Eminescu a solicitat lucrul asupra unor secvenţe, explicarea unor concepte operaţionale, delimitarea mitului original de mitul valorificat, recreat în opera poetică, argumentând metamorfoza miturilor de la demitizare la remitizare, aspect relevat prin scurtele intervenţii ale elevilor V. Rotaru, V. Colesnic, V. Maximenco, O. Pâslă, C. Cozari. Publicul a descoperit o altă dimensiune spirituală, care ne ajută să alegem binele şi frumosul dintr-un hăţiş al incertitudinilor existenţiale. Impactul acestei întruniri constituie o treaptă pe drumul sinuos către templul adevăratei personalităţi, contribuind, într-un stadiu incipient, la lărgirea orizontului cultural al tinerilor, facilitându-le comunicarea prin schimbul de opinii şi cunoştinţe adecvate unui nivel de cultură pe măsura celui mai mare poet român – Eminescu.

Clubul „Multiculturalism”. Pe data de 10 ianuarie curent, la Filiala „O. Ghibu”, a avut loc prima şedinţă a noului club cu genericul „Multiculturalism”, care şi-a propus scopul de a recepta valorile universale în raport cu literatura română prin strategii variate de lectură, utilizând impresiile postlecturale, lectura interpretativă pentru formularea unor judecăţi proprii, atitudini şi valori. În cadrul procesului de globalizare a culturii, este important ca tinerii să-şi formeze unele reprezentări proprii asupra diversităţii culturale prin încadrarea scriitorilor români în contextul literar universal, raportat la epoci şi la curente literare, teme, motive. Tocmai acest obiectiv a fost urmărit în cadrul discuţiei Eminescu pe meridianele lumii, prilejuită de ziua naşterii poetului nostru naţional, care are mari tangenţe şi interferenţe cu procesul literar universal. Discuţia a fost animată de scriitoarea Eugenia Bulat şi elevii de la liceele „Minerva” şi „Mircea Eliade”, care au opinat asupra universalităţii geniului eminescian, asupra înrudirii poetului cu mai multe culturi ale lumii, în special culturile germană, italiană, franceză, engleză, indiană. În acest context, au fost amintite eforturile tânărului student de la Viena şi Berlin, care, în aceste metropole ale culturii occidentale, a căutat să se alinieze marilor idei ale timpului său. Elevii au sesizat, în opera lui Eminescu, amprente din Nietzsche, Novalis, Shakespeare, din mitologia indiană. Drept material teoretic suplimentar în abordarea temei propuse a fost prezentarea de carte Eminescu – Mă topesc în flăcări, care a aprofundat cunoştinţele elevilor asupra conceptului universal al creaţiei eminesciene prin dialogurile cu eminescologi din lume, realizate de Mihai Cimpoi. Prin prisma aprecierilor şi interpretărilor unor exegeţi notorii: Michel Steriade (Belgia), Rosa del Conte (Italia), Ion Miloş (Suedia), Ovidiu Vuia (Germania), Aurelia Rusu (Franţa) s-au făcut trimiteri la autorii antici, la filosofia budistă, la Goethe, Kant, Hegel, Heidegger, ajutându-le elevilor să-l descopere pe romanticul Eminescu, însetat de cunoaştere, cuprins de setea de iubire şi nostalgia absolutului. Graţie acestei cărţi, tinerii l-au descoperit pe Eminescu în diverse ipostaze: omul tragic, omul total, omul universal etc., cultivându-le dorinţa de a-l cunoaşte pe Eminescu mai amplu, în context universal.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Astfel, prin activitatea cluburilor „Mithos” şi „Multiculturalism”, filiala susţine procesul instruirii în instituţiile de învăţământ, creând un suport informaţional adecvat noilor strategii ale şcolii moderne, ajutând elevii în pregătirea temelor pentru acasă şi integrării tinerilor în circuitul valorilor universale.

Master-class „Arta exprimării elegante”. Cu scopul iniţierii în arta conversaţiei civilizate, pe data de 17 ianuarie, la Filiala „O. Ghibu” a avut loc o lecţie de instruire în arta comunicării, la care au participat cititori ai bibliotecii şi elevi de la Liceul „Mircea Eliade”, manifestându-şi interesul pentru dobândirea unor abilităţi de exprimare elegantă. În cadrul acestei lecţii interactive, cu genericul Elementele de bază ale conversaţiei publicul a fost familiarizat cu un set de instrumente utile pentru a întreţine o conversaţie plăcută, folosind cu maximum de profit vocea, zâmbetul, expresia feţei, ţinuta corporală şi vestimentară. Cunoştinţele teoretice acumulate au fost aprofundate de elevi prin exerciţii practice privind aspectul general, formula de salut şi de prezentare, modul de a susţine o conversaţie, subiectele abordate, tipurile interlocutorilor, formula de încheiere a conversaţiei într-o notă civilizată. Tinerii s-au convins că fiecare personalitate are un stil aparte de a conversa, iar aceste experienţe personale oferă o nouă perspectivă asupra relaţiilor interumane prin capacitatea de a dialoga, care ne exprimă şi ne distinge ca fiinţe umane.

Master-class „Meşterul de dantele”. Biblioteca este instituţia păstrătoare de memorie, de valori şi tradiţii naţionale, zămislite de-a lungul veacurilor. Înclinaţia străveche spre lumea imaginaţiei poate fi constatată prin arta populară, care atestă adevăratul tezaur al meşterilor populari. Din păcate, tradiţiile se retrag într-un plan secund al cotidianului din cauza modernizării vieţii. Filiala a găsit o modalitate de a resuscita interesul pentru frumuseţea artei manuale, inaugurând o şcoală a măiestriei, numită Master-class „Meşterul de dantele”. Membrii întruniţi reprezintă firile pasionate de meşteşugul popular sub îndrumarea preşedintelui Tatiana Juc, meşter popular, laureată a mai multor concursuri naţionale în domeniu. Scopul şcolii de dantele este orientat spre promovarea tradiţiilor populare naţionale prin formarea abilităţilor de mânuire a artei dantelăriei, spre dezvoltarea gustului pentru arta manuală prin activităţi de artizanat, spre cultivarea dorinţei pentru revigorarea tradiţiei străbune.

Pe data de 13 ianuarie, în ajunul Sf. Vasile, împătimiţii de frumos au creat o atmosferă de şezătoare, mânuind croşeta şi iniţiindu-se în micile secrete ale lucrului manual.

Lecţia interactivă de ordin practic Arta dantelăriei în simboluri eminesciene s-a desfăşurat pe fonul unei expoziţii în cheie eminesciană, incluzând obiecte-simbol din poezia poetului-nepereche. Dantelele, prin formă şi culoare, şi-au justificat denumirile: Lacul codrilor albastru, La steaua care-a răsărit, Trece lebăda pe ape, Pe freamătul de frunze, O, vis ferice de iubire, servind ca model de inspiraţie pentru publicul participant, provocându-i să aleagă modele personale pentru croşetare. Această îndeletnicire care provoacă satisfacţie şi o bună dispoziţie va continua prin iniţierea şi atragerea altor participanţi care doresc să cunoască oazele creaţiei manuale, garnisind horboţică la batiste, feţe de masă, ii, baticuri, guleraşe, suvenire. Prin asemenea întruniri, tradiţia va dăinui, rămânând o prezenţă continuă în cultura populară.

Sperăm ca aceste servicii să aibă o rezonanţă cât mai largă la public, întrucât ele vin să răspundă unor probleme stringente şi actuale cu care se confruntă omul modern, iar biblioteca să devină o instituţie atractivă şi utilă ce contribuie la socializare, comunicare, la dezvoltarea aptitudinilor personale care marchează existenţa, având efecte benefice pentru a recrea şi a schimba esenţa vieţii şi a lumii.

Elena VULPE,

director, Filiala „O. Ghibu”