Biblio Polis - Vol. 42 (2012) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND RESEARCH
Elena BUTUCEL, Lidia KULIKOVSKI
Locul de muncă – Biblioteca Municipală. Gradul de identificare cu instituţia

Abstract

An efficient management suppose taking into account all objective and subjective moments which conduct to the performances at the workplaces. Now, the management of the workplace became for the libraries an important process, a concept, a strategy, essential for the surviving and development. In order to underline the importance of the workplaces in the information institution which conduct to the necessity of a study about the evaluation of the efficiency of the workplaces in the libraries (on the example of the Municipal Library B.P. Hasdeu).

In the article is commented, analyzed only two questions: open questions related to the workplaces images. The survey was applied for 107 respondents, employees of the Municipal Library.

The answers linking to posts studies, age, length of service permitted to conclude that more than half of respondents identify their job with the Municipal Library.

The conclusion can serve as a support for libraries in their efforts to build performing team.

Keywords: workplace, professional competences, efficiency, productivity, librarian, institutional attachment, The Municipal Library.

* * *

La cei 135 de ani de la fondare, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a ajuns o instituţie publică cu o deosebită valoare pentru societate, o instituţie de cercetare, o instituţie culturală relevantă pentru chişinăuieni, o instituţie comunitară indispensabilă pentru cei peste 200 de mii de citadini care-i utilizează resursele, conţinuturile, serviciile şi facilităţile. În aceşti ani
s-au perindat mulţi bibliotecari competenţi, de diferite vârste şi cu studii diferite. De la trei bibliotecari, un paznic, o femeie de serviciu, la deschidere, în anul 1877, la 436 angajaţi (342 bibliotecari, 94 – personal auxiliar) în 2012. Ceea ce-i uneşte pe toţi bibliotecarii, de la înfiinţare până acum, sunt caracteristicile care au trecut de la o generaţie la alta şi au ţinut biblioteca relevantă timpurilor: au ştiut să promoveze valorile instituţiei; au ştiut să-şi identifice corect priorităţile comunitare şi profesionale; şi-au asumat obiective îndrăzneţe; au muncit cu eficienţă profesională; fiecare dintre ei au lăsat o contribuţie pozitivă la imaginea bibliotecii. Până la urmă Biblioteca Municipală este opera oamenilor ei. Bibliotecarii de astăzi, la fel, muncesc cu entuziasm în fiecare zi; munca le aduce satisfacţie; sunt angajaţi devotaţi, oferindu-şi talentul şi creativitatea, interacţionând cu colegii de breaslă şi cu oamenii care îi conduc spre realizarea unor performanţe notorii atât la locul lor nemijlocit de muncă, cât şi în general, în cadrul domeniului profesional.

Studiul de faţă a fost realizat în cadrul programului „Managementul infodocumentar”, pentru obţinerea titlului de master în ştiinţele comunicării, şi a avut drept scop evaluarea eficienţei managementului locului de muncă în instituţiile infodocumentare, prin exemplul BM „B.P. Hasdeu”. Analiza amplă a subiectului propus s-a bazat pe 12 întrebări-afirmaţii ce conturează şi formează devotamentul faţă de locul de muncă şi două întrebări deschise ce au urmărit să scoată în evidenţă atitudini: 1) Continui să lucrez aici deoarece…; 2) Când mă gândesc la serviciu, fac asocierea cu…

Cei 107 respondenţi au tratat diferit enunţul Continui să lucrez aici deoarece… În 44 de cazuri, respectiv 41,1 %, au răspuns: „Îmi place munca pe care o fac”. 12 respondenţi au susţinut că „Îmi place colectivul, colegii sunt prietenoşi”, ceea ce constituie 11,2 %. Un alt răspuns a fost: „Simt că mă dezvolt / am satisfacţie profesională”, confirmat de 10 persoane (9,3 %) dintre angajaţii BM, care au participat la sondaj. „Mă simt om important că fac ceva util societăţii” – de această părere sunt opt angajaţi, care alcătuiesc 7,5 % din răspunsuri. Câte patru respondenţi au înregistrat răspunsurile: E interesant; îmi convine graficul de lucru şi condiţiile; E specialitatea mea. Câte trei angajaţi au afirmat: „Parţial îmi place ceea ce fac”; „Este destinul, vocaţia şi profesia pentru o viaţă”; „Am pregătirea şi experienţa necesare, am succese”. Opt dintre angajaţii BM au dat răspunsuri precum că: „Învăţ domenii necunoscute până acum”; „Îmi place cartea, literatura”; „Mă aranjează pachetul social” (7,6 %). Câte un singur respondent a afirmat: „Sunt deplasări, comunic cu alte instituţii, beneficiez de instruiri” şi „Îmi plac misiunea şi valorile bibliotecii”, aceasta constituind 1,9 %.

Toate aceste răspunsuri le considerăm pozitive pentru că se simte, în fiecare din ele, că e legat prin ceva de BM; că le place munca, condiţiile. Mai mult, le place instituţia. Le considerăm pozitive şi pentru că acumulează 78,4 % dintre respondenţi.

Răspunsurile pe care noi le-am considerat ca negative au fost: nouă respondenţi au afirmat: „Pentru că nu am altă sursă de existenţă, pentru salariu / stagiu”, aceştia constituind 8,4 % din totalul general; „Aici m-a prins vremea” (opt angajaţi-respondenţi); patru dintre persoanele participante la sondaj au scris că munca lor „a devenit o deprindere”, ceea ce se estimează la 3,7 %. Total „nesatisfăcuţii” cu locul de muncă însumează 21,6 %.

În corelaţie cu funcţia deţinută pe moment rezultatele s-au distribuit în felul următor: 80 % dintre directori, 48,5 % dintre şefii de oficiu, 57,1 procente dintre manageri şi 71,4 % dintre bibliotecarii principali au afirmat că le place munca pe care o fac. Corelate cu funcţia, răspunsurile considerate negative se structurează astfel: 28,6 % dintre bibliotecari, 20 % dintre şefii de filiale şi 10,2 la sută dintre bibliotecarii principali.

Se atestă o realitate pe care nu putem să o ignorăm şi anume faptul că „suntem faţă în faţă cu aceste schimbări la timpul când forţa de muncă îmbătrâneşte şi când noi, ca profesionişti, îmbătrânim. Se ştie că vârsta medie a bibliotecarului în Republica Moldova este de 42 de ani. Conform ciclului de viaţă al unei cariere, este vârsta declinului carierei, bariera de vârstă fiind una dintre barierele de perfecţionare eficientă”[1]. Iar după cum afirmă ilustrul cercetător român I. Stoica, perfecţionarea eficientă este chiar mai dificilă decât formarea iniţială. I se opun barierele sociale, de vârstă, de stil individual, de specific profesional. Numărul prea mic de nou-intraţi în biblioteci nu poate susţine schimbarea şi inovarea domeniului. Lipsa tinerilor calificaţi ca bibliotecari impun bibliotecilor obţinerea de încadrare a paraprofesionalilor. Dar nici acest lucru, citându-l pe profesorul Ion Stoica, nu a putut încuraja un aflux de competenţe spre biblioteci, din lipsa criteriilor de selecţie, din lipsa unui referenţial al competenţelor. Competenţele sunt cunoştinţe, abilităţi, deprinderi şi caracteristici personale, care ajută la obţinerea performanţei superioare. Aceste competenţe pot fi căpătate prin intermediul unei educaţii precum programele universitare, biblioteca, educaţia continuă şi prin experienţă.

Competenţele nu sunt fixe şi codificate, dar flexibile şi într-o permanentă evoluţie. Precum biblioteca se dezvoltă şi se adaptează la noi circumstanţe şi oportunităţi, aşa şi competenţele de bază se vor adapta şi se vor schimba. În acest sens, biblioteca va fi capabilă să stoarcă maximum din resursele sale şi să le aplice la noi oportunităţi. „Deprinderile, aptitudinile, care împreună constituie competenţele de bază, trebuie să se coalizeze în jurul acelor, ale căror eforturi sunt îndreptate spre recunoaşterea oportunităţilor, îmbinarea cunoştinţelor, performanţelor funcţionale cu cele ale altora prin intermediul unor căi noi şi interesante”, descriu acest proces de adaptare şi schimbare Prahalad şi Hamel. Iar psihologul Warren Bennis, referindu-se la posibilităţile oamenilor de a se adapta ritmurilor impuse de inovaţii susţine că ei, oamenii „...se vor diferenţia nu vertical, după rang şi rol, ci în mod flexibil şi funcţional, după capacitate şi pregătire profesională”.[2]

Următoarea întrebare deschisă, analizată în conformitate cu datele angajaţilor Bibliotecii Municipale cu privire la locul de muncă, arată astfel: 13 dintre cele 107 persoane chestionate, când se gândesc la serviciu, fac asocierea cu „ceva inevitabil, slujba / serviciul” lor. 11 angajaţi, respectiv 10,3 % dintre persoanele care au fost interogate, asociază munca lor cu propria casă, chiar propria familie. Iar zece persoane, adică 10,3 %, asociază gândul la serviciul lor cu propria dezvoltare. Şi tot zece respondenţi, sau la fel 10,3 %, afirmă că simt utilitatea lor pentru comunitate şi multă responsabilitate. Celelalte răspunsuri variază între afirmaţiile făcute de la una până la opt persoane, adică restul de 59 % dintre angajaţii care au dat răspunsurile în felul următor: pentru că este o ambianţă plăcută la serviciu; pentru plăcere şi linişte sufletească; pentru cultură şi cunoştinţe; unii asociază munca lor cu frumosul, productivitatea şi inovaţia. Şi tot din acest grup fac asocierea cu şcoala, cu anii de facultate, cu profesorii, cu o enciclopedie de unde poţi acumula multă informaţie; cu personalităţi notorii din domeniu (Lidia Kulikovski, Ludmila Pânzaru), cu un lăcaş spiritual al comunităţii unde se simt bine; cu o maşină a timpului unde toţi sunt în mişcare, stabilitate, cu viitorul meu / cariera mea; cu un loc unde mă simt împlinită ca specialist. Există şi răspunsuri precum asocierea cu un copac roditor sau biblioteca perfectă plus profesionalism. S-au înregistrat şi răspunsuri metaforice, dar sugestive: o cutie de bomboane assorti; vânt primăvăratic. Să le tălmăcim cu diversitate şi satisfacţie în primul caz şi, în cel de-al doilea caz, cu primenirea, înnoirea, schimbarea continuă...

Ca negative au fost considerate doar trei răspunsuri: locul unde sunt obligată să fac ceva; o catastrofă; un sac adânc, de unde nu pot ieşi.

Răspunsurile corelate cu funcţia creionează următorul tablou: şapte bibliotecari asociază serviciul cu propria dezvoltare, inclusiv trei şefi de oficiu; cinci bibliotecari asociază biblioteca cu frumosul, patru dintre ei cu casa mea, familia mea, aici înscriindu-se şi trei dintre manageri. Conform datelor sociodemografice la completarea chestionarului au participat 49 de bibliotecari (ca funcţie), adică 45,8 %; 33 şefi de oficiu, ceea ce constituie 30,8 la sută; şapte bibliotecari principali – 6,5 %, cinci directori, şapte manageri, cinci şefi de filială.

Iată cum se conturează componenţa respondenţilor în funcţie de studiile pe care le deţin: 92 dintre cei 106 care au răspuns că au studii superioare; trei – postuniversitare; trei studiază la masterat; cinci au diplome de studii medii, unul – generale, unul – colegiu şi unul n-a concretizat. Desigur, în raport procentual, majoritatea absolută formează 86,0 %. Câte 2,8 % deţin studenţii de la masterat şi postuniversitarii; 4,7 % alcătuiesc persoanele cu studii medii. Se mai cere de făcut o precizare: respondenţii cu studii medii sunt studenţi în anul III de facultate, care muncesc la BM.

Frecvenţa răspunsurilor în funcţie de vârstă se structurează în felul următor: 16 participanţi ţin de segmentul 20-25 de ani, adică 15,0 %. Următoarea categorie o întrunesc cei de la 26 la 35 de ani, ceea ce înseamnă 34,6 procente; un număr de 21 de angajaţi ai BM care au participat la completarea chestionarului au vârstele cuprinse între 36 şi 45 de ani, adică 19,6 la sută. 22 de angajaţi au vârsta de la 46 la 55 de ani, respectiv 20,6 %. La această categorie au participat nouă persoane cu vârsta cuprinsă între 56-60 de ani şi două cu vârsta de la 61 la 65 de ani, adică 8,4 % şi, respectiv, 1,9 la sută. Rezultatele chestionarului ne indică abordarea problemelor inerente în funcţie de postul ocupat la locul de muncă, vechimea în muncă a bibliotecarului şi vârsta lui.

Corelat cu vârsta, eşantionul nostru a înregistrat următoarele: anul 1975 (o persoană), adică 0,9 %; doi angajaţi ai BM, care au contribuit la completarea chestionarului, respectiv 1,9 %, au debutat la bibliotecă în 1976. Doi dintre respondenţi şi-au început munca la BM în 1977. Câte o persoană s-au angajat în diferiţi ani şi anume în: 1980, 1983, 1985, 1986, 1987, 1988, 1994. Câte trei dintre participanţi
şi-au început serviciul în 1982, 1993, 1997, 2010. Câte patru dintre aceştia
s-au angajat în serviciul utilizatorilor BM în anii 1990, 2003 şi 2007. Câte cinci respondenţi au declarat primul său an de muncă începând cu: 1981, 2001, 2003, 2004, 2005, 2008. În anii 1999 şi 2009 s-au angajat câte şase persoane dintre cele ce au participat la completarea chestionarului, iar în anii 1998 şi 2000 şi-au început activitatea la locul lor de muncă în cadrul BM câte şapte persoane chestionate de noi. Cel mai mare număr de angajaţi – zece dintre respondenţi – au fost înregistraţi în anul 2006, lor revenindu-le şi cel mai mare raport procentual – 9,3 la sută.

Diversitatea de vârstă, vechimea în muncă, experienţa, studiile diferite, ilustrează preocuparea BM pentru dezvoltarea, înnoirea echipei. BM este locul unde bibliotecarul se dezvoltă – aceasta se desprinde din răspunsurile analizate mai devreme. BM acordă o importanţă deosebită formării continue, în scopul creşterii performanţelor profesionale, în acord cu exigenţele impuse de accesul la tehnologiile moderne şi de nevoile de informare şi formare specifice ale utilizatorilor serviciilor de bibliotecă. Cunoştinţele, calificările, competenţele profesionale şi sociale ale bibliotecarilor BM sunt apreciate de chişinăuieni în procesul transmiterii resurselor informaţionale necesare lor; în organizarea şi transmiterea cunoaşterii; sunt vizibile şi recunoscute în activitatea de cercetare, educaţie şi dezvoltare; de fondatori cu referire la contribuţiile BM în dezvoltare comunitară; sunt evidenţiate de comunitatea profesională în cadrul activităţilor inovative.

Apelând iarăşi la învăţătura specialiştilor din domeniu, îl vom cita din nou pe cercetătorul Ion Stoica, care afirmă în acest sens: „Cea mai importantă zonă a schimbării, în orice domeniu de activitate este reprezentată de cadrul ei şi de nivelul pregătirii specialiştilor în domeniul respectiv... Disponibilitatea pentru nou este o propensiune profundă care nu se instalează pe detaliile schimbării, ci pe dezvoltarea unor mecanisme de gândire dinamică, pe aspiraţia către performanţă, pe voinţa de cercetare şi pe încrederea în valenţele şi în ţelurile superioare ale unei activităţi”[3]. Aceasta denotă un grad înalt de implicare şi credibilitate, care nu se creează spontan. Se contează mult pe noile generaţii de specialişti, care trebuie să-şi construiască un profil superior de exigenţe. Acesta din urmă, bazat pe tradiţie, s-a conturat, s-a consolidat şi s-a dezvoltat la BM. Atunci când angajaţii simt că învaţă şi se dezvoltă, ei muncesc mai asiduu şi mai eficient. Acest element legat îndeaproape de toate aspectele importante care ţin de rezultatele activităţii BM se caracterizează printr-o relaţie indisolubilă cu devotamentul angajaţilor şi imaginea bibliotecii.

Cu toate că între oameni există diferenţe substanţiale în privinţa aspiraţiilor de promovare profesională, nevoia de progres pare a fi aproape universală. Sunt o sumedenie de dovezi care atestă că progresele sunt din ce în ce mai rapide atunci când sunt stimulate în mod adecvat de apariţia regulată a ocaziilor favorabile şi de managerii, care îi ajută pe angajaţi. Cercetătorii Gallup, şi anume Tom Rath şi Donald O. Clifton, în studiul Cât de plină ţi-e găleata? Strategii pozitive pentru muncă şi viaţă, afirmă că în SUA ,,motivul numărul unu pentru care oamenii îşi părăsesc locul de muncă este că ei nu se simt suficient de apreciaţi pentru munca pe care o depun”[4]. În cele mai multe locuri de muncă elogierea angajaţilor este o rara avis. Un sondaj realizat de curând a demonstrat că există o proporţie absolut uluitoare de americani – 65 % – care afirmă că nu consideră că au fost suficient apreciaţi la locul de muncă în anul precedent. Nouă din zece oameni din SUA afirmă că sunt mai productivi atunci când se află în preajma colegilor care au o atitudine pozitivă.

Putem considera, cu referire la rezultatele sondajului nostru, că situaţia este una bună: opt din zece bibliotecari la BM se identifică cu instituţia, cu munca pe care o prestează – consideră BM o cauză a lor – şi, gândesc pozitiv. „Sentimentele pozitive ne ajută să facem mai bine faţă evenimentelor zilnice cu care ne confruntăm şi induc o stare generală de bine. Acest efect nu se limitează la momentul de faţă, atât de plăcut, ci are o certă influenţă pe o perioadă îndelungată... Sentimentele pozitive nu constituie o bagatelă sau un lux pe care doar anumiţi oameni şi-l pot permite, ci dimpotrivă, reprezintă o necesitate esenţială pentru o funcţionare optimă”[5].

Toate cercetările din domeniu, orientate spre evaluarea experienţei pozitive şi a performanţei la locul de muncă servesc drept punct de reper pentru instituţiile infodocumentare în identificarea problemelor şi soluţionarea lor întru înregistrarea unei performanţe sporite la locul de muncă. Performanţa cere competenţe, capabilităţi organizaţionale. O profesie care nu-şi realizează un cadru autoformativ adecvat, afirmă I. Stoica, riscă distanţe şi inadecvări faţă de evoluţia reală a câmpului informat, deci, învăţare continuă. Formele de autocalificare, de perfecţionare, de dezvoltare trebuie să se nască mereu, ca expresie a unei necesare tensiuni pozitive a domeniului. Numai astfel profesia poate rămâne atractivă, competiţională, creativă. Aici am mai adăuga calificativele performantă şi calitativă, or, prezenţa Echipei Hasdeu în mediul ştiinţific profesional contribuie la asigurarea calităţii învăţământului superior. Bibliotecarii noştri sunt citaţi în tezele de an, de licenţă şi de master. Aici putem menţiona topul citărilor: Lidia Kulikovski, Mariana Harjevschi, Tatiana Coşeriu, Ludmila Pânzaru, Taisia Foiu, Claudia Tricolici, Genoveva Scobioală şi alţii.

O menţiune care, credem că se cere evidenţiată, este că toţi participanţii la cercetare – respondenţii – au fost femei. Eşantionul a fost omogen din punct de vedere gender pentru că angajaţii bibliotecilor sunt în majoritate femei. În diverse studii se afirmă că toate aptitudinile pe care ne aşteptăm să le întâlnim la marii lideri capabili să conducă, să schimbe, să revitalizeze o instituţie sunt prezente la femei. Rezultatele studiului nostru relevă că femeile BM sunt pregătite să facă faţă complexităţii şi dificultăţii în care se află domeniul biblioteconomic.

Aşadar, expresiile şi noţiunile de loc de muncă, post, serviciu, funcţie, evaluare, performanţă instituţională, imagine instituţională şi profesională sunt noţiuni cu o interdependenţă strânsă ce derivă din fundamentele managementului eficient. Pentru a obţine performanţele scontate, colectivul BM este orientat în a pune în aplicare cea mai nouă şi performantă experienţă înregistrată în practica europeană şi mondială.

Subliniem faptul că subiectul abordat, loc de muncă – imagine, este deosebit de important pentru stabilirea unor repere, care să conducă la o activitate de succes ţinând cont de satisfacţia angajaţilor la locul de muncă, de asocierile făcute foarte inspirat. Probabil unul dintre punctele foarte importante ar fi şi vocaţia pentru profesia de bibliotecar. Angajaţii care s-au aliniat acestei activităţi ţin la locul lor de muncă, sunt solidari cu colegii lor de echipă, se bucură în comun de realizările obţinute sau caută împreună soluţii atunci când apar probleme. Credem, susţinuţi de datele analizate, că pentru fiecare angajat al BM este foarte important progresul obţinut la locul de muncă.

Angajaţii BM muncesc, dezvoltă tehnologii, lansează iniţiative inedite, implementează inovaţii, creează aranjamente instituţionale, generează valori noi, anticipând vremurile. Angajaţii BM construiesc şi schimbă permanent biblioteca. Toate schimbările încep la nivel individual, continuă la nivel de echipe şi de aici ajung la nivel instituţional. Această supoziţie întăreşte importanţa subiectului cercetat: relaţia locului de muncă cu imaginea instituţională. Conturarea imaginii instituţionale presupune trecerea de la nivelul de lucru individual la acela care să cuprindă întreaga bibliotecă. Dacă managementul instituţional reuşeşte să determine câteva echipe (filiale sau servicii, departamente la BM) să lucreze într-o direcţie nouă, bine stabilită (exemplul direcţiei din acest an: Managementul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, în 2012, îşi va orienta şi îşi va concentra efortul pe mobilizarea echipei spre promovarea identităţii unice a BM şi consolidarea ei cu integritatea autentică pentru a construi o imagine puternică în comunitate şi în domeniul profesional[6]) atunci organizaţia va înregistra noi succese şi va lăsa noi cărămizi în fundamentul imaginii organizaţionale. Biblioteca Municipală are succese recunoscute în acest sens, iar politica managerială este să lase oamenii să dezvolte succesul repurtat deja.

Concluzii:

– ideile şi imaginaţia oamenilor, competenţi şi motivaţi, reprezintă unicul factor de succes din spatele oricărei realizări a Bibliotecii Municipale. Angajaţii bibliotecii, ca oameni din domeniul cunoaşterii, sunt mai vulnerabili şi mai fragili şi trebuie trataţi cu atenţie, cu sensibilitate, empatie şi recunoaşterea contribuţiilor lor. Lucrătorii bibliotecii au nevoie de un climat stimulator, de un context şi de stări care să le permită să îşi valorifice, să îşi exploareze pe deplin potenţialul;

– este foarte dificil să conduci oameni ca să le oferi permanent stări de flux pozitive. Dar dacă aflăm mai multe despre nevoile individuale şi profesionale ale angajaţilor şi le suprapunem cu cele organizaţionale, se pot crea mai multe oportunităţi pentru ca oamenii să experimenteze, să exploreze, să se dezvolte, să inoveze, să se identifice cu instituţia;

– managementul organizaţional, responsabil de crearea capitalului psihologic, trebuie să se concentreze pe interconectarea climatului individual cu cel instituţional;

– împărtăşirea colectivă a unei viziuni asupra viitorului instituţional poate fi (am întâlnit în răspunsurile respondenţilor) stimulativă la nivel individual şi indispensabilă pentru colaborare (în activitatea echipelor);

– managementul BM, conducerea ei, ar trebui să-şi folosească puterea managerială pentru a uni gândurile prezente în acest studiu pentru a loializa cât mai mulţi bibliotecari. Cu mai mulţi bibliotecari devotaţi instituţiei va putea mai uşor anticipa oportunităţile de mâine.

Destinul omului se desfăşoară conform alegerilor pe care le face. Suntem siguri, din răspunsurile analizate, că participanţii la sondaj au făcut alegerea potrivită pentru ei – Biblioteca Municipală. Oamenii care se identifică cu instituţia sunt dificil de găsit, sunt foarte preţioşi. În schimb, afirmă Seth Godin, ei cer generozitate şi curaj[7]. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” le oferă, neîncetat, ambele oportunităţi.

Referinţe bibliografice

1. Buckingham, Marcus; Cofman, Curt. Manager contra curentului. Bucureşti: ALLFA, 2007. 236 p.

2. Butucel, Elena. Evaluarea locului de muncă la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Universitatea de Stat din Moldova. Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării. Catedra biblioteconomie şi asistenţă informaţională. Teză de cercetare pentru obţinerea titlului de master în ştiinţe ale comunicării. Conducător ştiinţific: conf. univ. dr. Lidia Kulikovski [manuscris]. 100 p.

3. Godin, Seth. Triburi: avem nevoie de tine să ne conduci. Bucureşti: Publica, 2010. 156 p.

4. Kulikovski, Lidia. Competenţe pentru bibliotecarii de azi. Abordări conceptuale, concretizări noţionale în contextul perfecţionării profesionale. În: Cartea, modul nostru de a dăinui. Ch., 2006, p. 101-123.

5. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Plan de activitate 2012 [manuscris]. 32 p.

6. Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare. Constanţa: Ex Ponto, 2001. 221 p.

7. Stoica, Ion. Sensul schimbării în universul infodocumentar. Constanţa: Ex Ponto, 2009. 225 p.

8. Rath, Tom; Clifton, Donald O. Cât de plină ţi-e găleata? Strategii pozitive pentru muncă şi viaţă. Bucureşti: ALLFA, 2007. 114 p.

9. Wagner, Rodd; James K. Harter, Ph. D. Cele 12 elemente ale managementului performant. Bucureşti: ALLFA, 2009. 271 p.

[1]Kulikovski, Lidia. Competenţe pentru bibliotecarii de azi. Abordări conceptuale, concretizări noţionale în contextul perfecţionării profesionale. În: Probleme actuale ale teoriei şi practicii biblioteconomice. Ch.: Museum, 2005, p. 88.

[2] Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare. Constanţa: Ex Ponto, 2001, p. 133.

[3] Stoica, Ion. Sensul schimbării în universul infodocumentar. Constanţa: Ex Ponto, 2009, p. 133.

[4] Rath, Tom; Clifton, Donald O. Cât de plină ţi-e găleata? Strategii pozitive pentru muncă şi viaţă. Bucureşti: ALLFA, 2007, p. 29.

[5] Ibidem, p. 56.

[6] Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Plan de activitate 2012, p. 3.

[7] Godin, Seth. Triburi: avem nevoie de tine ca să ne conduci. Bucureşti, Publica, 2010, p. 41.

Magistru Elena BUTUCEL,

conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI