Biblio Polis - Vol. 40 (2011) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Monica AVRAM
Biblioteca „Tîrgu-Mureş” din Chişinău la ceas aniversar

„Omul sfinţeşte locul.” Iată o sintagmă care se potriveşte – poate mai mult decât oricând şi oriunde – bibliotecii. Pentru că bibliotecarul este cel care dă dimensiune cărţii, o valorifică şi o îngrijeşte. În cazul bibliotecilor chişinăuiene, acest aspect a căpătat formă de artă.

Am avut bucuria şi şansa de a vizita în februarie 2010 – pentru prima dată – Chişinăul. Eram interesată în mod special de Biblioteca „Târgu-Mureş” deoarece cunoşteam prea puţine lucruri despre această bibliotecă şi pentru că ştiam că la înfiinţarea ei au contribuit definitoriu colegii mei mai vechi din Biblioteca Judeţeană Mureş.

De fapt, primele mele „întâlniri” cu Biblioteca „Târgu-Mureş” au avut mai degrabă aspectul unor frumoase povestiri, aproape mituri. Încă din primele mele zile ca bibliotecar la Biblioteca Judeţeană Mureş, în ianuarie 2002, am aflat cu uimire că „avem o bibliotecă la Chişinău”. Îmi era destul de greu să înţeleg cum este posibil acest lucru, cum s-a putut realiza şi, mai mult decât atât, cum de legătura umană şi profesională nu păleşte, ci – dimpotrivă – se întăreşte pe zi ce trece. Ştiam – tot din discuţiile cu colegii mei şi, în special, cu dl Dimitrie Poptămaş, directorul bibliotecii noastre care a iniţiat acest frumos demers finalizat cu deschiderea bibliotecii româneşti la Chişinău – că nu a fost deloc uşor; a fost un efort imens, la care s-au alăturat românii de pe ambele maluri ale Prutului şi că anul 1996 a însemnat un câştig spiritual şi cultural imens, fiind momentul în care s-a semnat documentul oficial care preciza în termeni legali, de comun acord, modul de înfiinţare a bibliotecii şi de funcţionare a acesteia. Practic, „certificatul ei de naştere”.

În timp, lucrurile au devenit mai clare. Impresiile frumoase, împărtăşite de colegii mei care au vizitat biblioteca de la Chişinău – Dimitrie Poptămaş, Corina Teodor, Liliana Moldovan, Valentin Zogorean şi alţii, dar şi ale colegilor care ne-au vizitat, la rândul lor, Claudia Şatravca, directorul Bibliotecii „Târgu-Mureş”, Lidia Kulikovski, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău, sub a cărei autoritate funcţionează şi „biblioteca noastră”, întâlnirile pe care le-am avut în cadrul reuniunilor profesionale desfăşurate sub egida ANBPR, toate acestea au contribuit la mai bună înţelegere a stării de fapt. Spun acest lucru deoarece, dincolo de aspectul profesional al colaborării noastre, este Omul, este legătura umană care va rămâne veşnic.

Iată că au trecut 15 ani de la acel frumos şi emoţionant moment al deschiderii bibliotecii. An de an, la Târgu-Mureş sau la Chişinău, ne-am întâlnit, am făcut schimb de impresii, de opinii, am încercat să trecem peste faptul că ne întâlnim mai rar decât am vrea. Am continuat să ne interesăm de nevoile de lectură ale chişinăuienilor, să vedem ce preferinţe au şi cum putem să ajutăm biblioteca să le ofere carte românească de calitate. Şi, cu siguranţă, faptul că prin bunăvoinţa Academiei Române la Chişinău se regăsesc manuscrisele eminesciene este o dovadă clară a românismului care ne leagă.

Am încercat în ultimii ani să ne apropiem mai mult, să ducem mai departe colaborarea profesională şi să-i conferim şi alte dimensiuni. Aşa se face că în anuarul Bibliotecii Judeţene Mureş – Libraria. Studii şi cercetări de bibliologie – regăsim azi numeroase studii de specialitate publicate de bibliologi şi cercetători de seamă ai vieţii cultural-ştiinţifice chişinăuiene; amintim doar câţiva dintre aceştia – conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, care este totodată şi membru în Consiliul ştiinţific al anuarului, Claudia Şatravca, Tatiana Şatravca, dr. Nelly Ţurcan, dr. Ludmila Corghenci şi alţii şi sperăm ca în viitor numărul colaboratorilor să crească şi mai mult.

O altă dimensiune a colaborării noastre constă în schimbul de idei, de bune practici de bibliotecă, deoarece, indiferent de zonă, ţară sau regim politic, biblioteca are aceeaşi misiune. Am încercat să descoperim împreună care sunt problemele cu care ne confruntăm ca profesionişti şi să găsim o modalitate de rezolvare; în acest sens – şi trebuie să revin la vizita din februarie 2010 – consider că a fost un câştig uriaş, în condiţiile în care am putut vedea biblioteci deosebite, moderne, bine gândite, ordonate şi – mai mult decât atât – „biblioteci vii...”.

În ceea ce priveşte profesionalismul bibliotecarilor chişinăuieni – am recunoscut acest lucru şi cu alte ocazii – mărturisesc că nicăieri în lume nu am întâlnit o mai mare „chemare” către bibliotecă. Ceea ce te impresionează cel mai mult în momentul în care vizitezi bibliotecile din Chişinău este acel „cult al cărţilor” sau „cult al bibliotecilor” – l-am putea numi – care a fost inoculat tuturor celor care au şansa de a pătrunde în lumea cuvintelor. Din discuţiile purtate cu bibliotecarii de aici am aflat cât de greu este să păstrezi şi să administrezi o bibliotecă românească în contextul politic actual; am aflat care sunt problemele cu care se confruntă; am aflat care le sunt cerinţele şi doleanţele. Mai mult de atât, i-am putut vedea cum se comportă în relaţiile cu utilizatorii şi cât de important este pentru ei să depăşească limitele stricte ale bibliotecii. Se lasă cu toţii conduşi de un principiu simplu, dar de neocolit pentru cei care şi-au găsit cu adevărat locul în bibliotecă: dacă nu vin utilizatorii la noi, mergem noi la ei. Şi o fac, într-adevăr, cu multă seriozitate şi încredere în menirea lor.

Profesia înseamnă pentru ei mult mai mult decât o slujbă oarecare. Pe chipul bibliotecarilor chişinăuieni se poate citi o satisfacţie deosebită atunci când se vorbeşte despre munca de zi cu zi, despre contactul cu cartea şi cititorii; este vorba de acea bucurie interioară, care face să le strălucească privirea când afirmă că sunt bibliotecari de cincisprezece-douăzeci de ani, sau de o viaţă întreagă şi că, dacă ar fi să aibă şansa unui nou început, ar alege să lucreze tot în bibliotecă; este vorba de acea satisfacţie a lucrului bine făcut, acea satisfacţie că, indiferent de cerinţele cititorului, au putut să-i ofere ceea ce căuta.

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău înseamnă o lume nouă; o lume în care sentimentul de „familie” şi de „acasă” revin pregnant. La final, nu pot decât să reiau o afirmaţie făcută la întoarcerea mea de la Chişinău: „În momentul în care treci pragul Bibliotecii „Târgu-Mureş” din Chişinău, ai sentimentul că pătrunzi într-o altă lume, o lume îndepărtată de cea reală, o lume în care cuvântul ce revine obsedant în mintea fiecăruia este „acasă”.

La împlinirea a 15 ani de existenţă şi activitate susţinută pe tărâmul cunoaşterii, nu pot decât să le urez colegilor de la Biblioteca „Târgu-Mureş” – în numele meu personal şi al colectivului de la Biblioteca Judeţeană Mureş – să aibă puterea de a merge mai departe pe drumul ales şi să fie la fel de dedicaţi profesiei, pentru că doar prin tărie de caracter se poate aduce schimbarea atât de mult dorită.

Monica AVRAM,

director, Biblioteca Judeţeană Mureş

missing image file