Biblio Polis - Vol. 40 (2011) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Mihai CIMPOI
Reînvierea Păsării Phoenix

Biblioteca „Târgu-Mureş”, acum aniversară, a cunoscut un întreg proces de constituire instituţională, reînviind din propria cenuşă ca mitica Pasăre Phoenix. Ca rezultat al unor eforturi disperate – de ordin fizic, managerial şi intelectual – ea a devenit cu adevărat o bibliotecă. Or, o bibliotecă înseamnă o echipă de bibliotecari profesionişti şi ceea ce ni se pare foarte important în condiţiile noastre habitudinale – pasionaţi, entuziaşti, dăruiţi; un fond de cărţi în măsură să satisfacă cerinţele curente ale utilizatorilor; contacte cu aceştia din urmă, încadrarea în sistemele biblioteconomice moderne, încadrarea în dialogul intercultural actual, un spaţiu normal de activitate şi de utilizabilitate. Şi multe altele cerute de statutul de bibliotecă, ce nu-şi limitează serviciile doar la acela de împrumut.

Figura centrală a acestei activităţi: sufletul ei, mai poetic zis, este directoarea.

Am putea spune în acest sens că Biblioteca „Târgu-Mureş” a avut deplin noroc, beneficiind de o achiziţie fericită: Claudia Şatravca. Cu un prenume frumos, de rezonanţă romanică şi cu un nume de familie ciudat, amintind prin aliteraţie de aventurile lui Travka, ce a constituit o lectură pasionată a copilăriei noastre, ea este întruchiparea vredniciei în domeniul profesat. Elegantă, păstrând o prospeţime a chipului de orheiancă ce moşteneşte o tradiţie răzeşească de la Ştefan cel Mare şi Sfânt, dinamică, pusă pe treabă temeinică, sociabilă, ea a transformat biblioteca sub ochii noştri plini de admiraţie într-o instituţie de cultură, importantă în microraion şi în municipiu. Prin activitatea sa susţinută, servind marea cauză a culturii naţionale, ea s-a angajat cu demnitate şi verticalitate în opera de continuare a proceselor Renaşterii basarabene.

Am văzut-o mai multă vreme cu mânicile sumecate, în salopetă muncitorească, renovând lăcaşul, alungând duşmanii nedoriţi: rozătoarele care mai gustau şi din coperţile şi tartajele cărţilor, antrenată într-un menaj de rutină şi de lungă durată, de resistematizare şi punere a lucrurilor în ordine. Eforturi deosebite, soldate cu o redeschidere a bibliotecii în condiţii de normalitate şi de atmosferă distinsă, plăcută ochilor şi sufletului.

Am constatat în lucrările manuale ale copiilor, faţă de care manifestă o grijă aparte, dominarea unui simbol: a bufniţei.

Bufniţa este, conform lui Hans Biedermann, personificarea erudiţiei şi a cunoaşterii, a privirii concentrate în sine; în calitatea de „reprezentantă” a zeiţei Palas Atena / Minerva, ea este o emblemă a instituţiilor de cultură. Este, aşadar, un lucru firesc ca bufniţa să fie şi mascota Bibliotecii „Târgu-Mureş”. Ea nu are, în cadrul acesteia, decât conotaţii pozitive.

Cercul impresionant de utilizatori-copii este întregit de un cerc tot atât de admirabil de oameni de cultură, pe care doamna directoare îi vede pe bun cuvânt „prieteni”. Lansările de carte, simpozioanele, vernisajele de pictură şi artă plastică aplicată, manifestările consacrate scriitorilor de la noi, din România şi din străinătate sunt întotdeauna activităţi de rezonanţă, sunt evenimente culturale.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcat podul de spiritualitate culturală, pe care biblioteca l-a construit împreună cu colegii noştri din Târgu-Mureş: Dimitrie Poptămaş, fostul director al Bibliotecii Judeţene Mureş, Monica Avram, actuala directoare; scriitorii Valentin Marica, Nicolae Băciuţ, Cornel Moraru, Lazăr Lădariu, Ilie Şandru, profesorul Timotei A. Enăchescu, şi mulţi alţii au fost prezenţe intelectuale de prestigiu, sub semnul integrării valorice general-româneşti şi general-europene.

Din tot sufletul la acest ceas aniversar zicem Bibliotecii „Târgu-Mureş” urarea tradiţională: „La mulţi ani!”

Acad. Mihai CIMPOI

missing image file