Biblio Polis - Vol. 40 (2011) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Sorina STANCA
Punţi culturale peste Prut

„Basarabia odinioară era cea de-a treia parte de frunte a Moldovei. Pământul ei este pe de-a întregul câmp deschis, nu are nici munţi, nici păduri şi numai un singur râu care curge toată vremea, numit Ialpuh...” Aşa descrie Dimitrie Cantemir Basarabia şi asta ştiam şi eu despre acest ţinut, cândva românesc, precum şi puţine lucruri din noile manuale de istorie apărute după revoluţia română din decembrie 1989.

Era în ianuarie 1996, anul în care am ajuns să lucrez la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj. Undeva pe la începutul lunii februarie am aflat pentru prima dată despre bibliotecile din Republica Moldova şi despre Biblioteca „Transilvania” deschisă la Chişinău de un grup inimos de ardeleni în august 1991. Domnul director de atunci, Traian Brad, mi-a încredinţat o misiune, aceea de a pregăti coletele cu carte pentru filiala de carte românească din Chişinău şi pentru încă 13 biblioteci din Republica Moldova. Am primit o listă şi câteva indicaţii despre cum să fac împărţirea cărţilor şi am trecut la treabă. Acesta a fost primul meu contact cu bibliotecile de dincolo de Prut, iar la fiecare început de septembrie, în cadrul întâlnirilor de formare profesională, eram informaţi cu lux de amănunte despre Zilele Bibliotecii „Transilvania”, organizate în august la Chişinău. Până în ziua de azi cu constanţă, an de an, am fost alături de colegii moldoveni, i-am primit anual la Cluj, la saloanele de carte, la Festivalul „Lucian Blaga”, la sesiuni de comunicări şi stagii organizate special pentru ei.

De-a lungul anilor am învăţat cât de preţios a fost ajutorul de început, de constituire a bibliotecilor de carte românească din Republica Moldova, cât de merituoşi sunt acei pionieri ai primelor relaţii culturale între bibliotecile de dincoace şi dincolo de Prut. Dar nu numai atât, ci şi faptul că cinstim memoria lor (mulţi dintre ei ne mai fiind între noi) continuându-le munca şi iniţiativele, chiar adăugând la acestea şi altele noi.

Entuziasmul de început a făcut ca iniţiativa clujeană să fie sprijinită de cea a bibliotecilor din Târgu-Mureş, Baia Mare, Satu Mare, Zalău, Turda, de Biblioteca UMF Cluj-Napoca, precum şi de numeroase persoane particulare.

În cartea sa Lectura şi biblioteca publică la Cluj, regretatul Traian Brad, fostul director al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj, afirma: „Biblioteca Transilvania apare, aşadar, ca o reacţie firească la nevoile stringente ale revenirii populaţiei Basarabiei istorice la limba, cultura şi istoria naţională, la reintegrarea ei spirituală.”

Această idee a fost cea care a călăuzit, ani de-a rândul, mobilizarea unor scriitori, oameni de cultură, jurnalişti, să treacă an de an Prutul pentru a contribui la unirea spirituală a românilor de pretutindeni. Şi cum mai bine se putea face acest lucru, decât prin intermediul bibliotecilor, acel spaţiu care a devenit locul preferat al celor care simt şi gândesc româneşte.

Activităţile comune, organizate de biblioteca publică clujeană şi Biblioteca „Transilvania” din Chişinău, au prilejuit întâlnirea scriitorilor şi oamenilor de cultură din România şi Republica Moldova la lansări de carte, prezentări ale noutăţilor editoriale, sesiuni de comunicări, acestea fiind deosebit de emoţionante şi utile pentru ambele părţi, ajutându-ne să ne cunoaştem mai bine, să recuperăm din ceea ce timpul şi regimurile ne-au împiedicat să facem. După plecarea dintre noi a lui Traian Brad, tradiţia schimburilor culturale între Cluj-Napoca şi Chişinău a fost continuată de doamna Doina Popa şi, în 2003, am fost inclusă în delegaţia care a participat la Zilele Bibliotecii „Transilvania”. Era pentru prima dată când vedeam unde au ajuns documentele pe care le pregăteam şi, mai ales, să aflu de la gazde cât de mult sunt apreciate şi folosite aceste documente.

La Chişinău, încă de la început, m-au impresionat profesionalismul şi dăruirea bibliotecarilor de acolo, precum şi foarte buna colaborare între toate tipurile de biblioteci. Un alt fapt ce l-am remarcat a fost recunoaşterea de care se bucură profesioniştii din biblioteci din partea publicul larg şi foarte buna colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, cu care, am constatat în toate vizitele ulterioare la Chişinău, se organizează foarte multe activităţi comune de promovare a lecturii şi a scriitorilor locali.

Gazdele noastre de atunci, doamna director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Lidia Kulikovski, un profesionist desăvârşit, pe care o cunoşteam dinainte, din vizitele reciproce pe care le făceau colegii basarabeni la Cluj-Napoca, şi Parascovia Onciu, directoarea Bibliotecii „Transilvania”, ne-au primit cum nu se poate mai bine, iar buna noastră colaborare s-a dezvoltat până la o prietenie sinceră şi constructivă. Dacă la început orice donaţie de carte ce venea spre biblioteca noastră era acceptată şi inclusă imediat în coletele pentru Republica Moldova, cu timpul am devenit mai selectivi, astfel încât în ultimii ani donaţiile au fost formate exclusiv din documente noi, achiziţionate pe baza nevoilor exprimate de colegii basarabeni.

Eram nerăbdătoare să vizitez cât mai multe biblioteci şi am reuşit să văd atunci o parte din bibliotecile de carte românească, filiale ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, am fost impresionată de organizarea acestora, de profesionalismul colegilor bibliotecari, ce nu era cu nimic mai prejos de cel al unor bibliotecari din biblioteci europene importante, pe care le vizitasem în acele timpuri.

Am început, cum era şi firesc, cu Biblioteca „Transilvania”, pe care o ştiam deja din numeroasele mărturii ale colegilor mei ce fuseseră parte din istoria de început a acesteia, precum şi din multitudinea de documente fotografice pe care le aveam la dispoziţie, din articole pe care le citeam cu constanţă. Organizată într-un spaţiu generos în cartierul Ciocana, biblioteca oferea toate tipurile de servicii de bibliotecă în cadrul următoarelor secţii: secţia pentru copii, secţia pentru adulţi şi o sală pentru evenimente. Colegele bibliotecare, coordonate de doamna Parascovia Onciu, directoarea bibliotecii, formau o echipă angajată şi implicată, astfel că la acea vizită totul a mers strună. Am fost impresionată de dedicaţia lor, în condiţiile unor bugete mici, totuşi reuşeau să organizeze activităţi de amploare şi consistente.

Tot atunci am vizitat Biblioteca „Târgu-Mureş”, înfiinţată în anul 1996 printr-un parteneriat încheiat cu Biblioteca Judeţeană Mureş. Gazda noastră, doamna directoare Claudia Şatravca, ne-a prezentat biblioteca şi, mai ales, activităţile pe care aceasta le organizează, precum şi planurile de viitor pentru amenajarea acesteia. Mai târziu, în 2006, am văzut şi realizarea acestor planuri de viitor, iar anul trecut, în 2010, desăvârşirea lor prin deschiderea secţiei pentru copii cu o dotare nouă şi foarte modernă.

În acea primă vizită am avut şansa întâlnirii cu Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, unde gazdă ne-a fost doamna Vera Oşoianu, care ne-a vorbit despre colecţiile de carte veche, precum şi despre publicaţia Magazin bibliologic, care ajunge şi la Cluj-Napoca, prin bunăvoinţa colegilor din BNRM.

O altă bibliotecă vizitată a fost Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creanga”, un spaţiu al copiilor de toate vârstele, unde gazde ne-au fost doamnele Claudia Balaban şi Eugenia Bejan.

M-am întors de la Chişinău cu o multitudine de informaţii profesionale pe care le-am valorificat apoi la noi în bibliotecă.

Colaborarea Cluj-Napoca – Chişinău mai are o componentă pe care ţin foarte mult să o amintesc aici, este vorba de munca în comun în proiecte europene, atunci când era posibil, precum şi împărtăşirea experienţei acumulate de bibliotecarii clujeni în activităţile derulate în cadrul unor proiecte europene la care eram parteneri coordonatori pentru România.

Deschiderea cu care colegii moldoveni ne primeau prezentările şi bunele practici pe care le diseminam au fost deosebite şi atelierele profesionale organizate în comun deveneau adevărate pepiniere de idei pentru crearea a noi servicii de bibliotecă.

În 2006 am sărbătorit împreună 15 ani de la înfiinţarea Bibliotecii „Transilvania” printr-o serie de manifestări dintre care amintesc: întâlnirea de la Ambasada României la Chişinău, expoziţia de carte Din Transilvania pentru „Transilvania”, atelierul profesional organizat sub genericul Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”. Dezvoltare. Progres. Parteneriat. Colaborare. Vizibilitatea evenimentelor a fost asigurată de prezenţa a doi jurnalişti clujeni de excepţie, Mihaela Ilea şi Andrei Biro de la TVR Cluj. Rezultatul muncii lor a fost un DVD intitulat Biblioteca Transilvania – 15 ani, material ce rămâne mărturie peste ani, generaţiilor următoare, a acestei punţi spirituale, a unirii culturale a românilor de dincoace şi dincolo de Prut.

În anii următori întâlnirile noastre anuale au continuat, propunându-ne împreună cu colegii de la Chişinău să dezvoltăm atelierele profesionale, deoarece acestea şi-au dovedit utilitatea şi s-au bucurat an de an de o participare foarte numeroasă din partea profesioniştilor basarabeni. Schimburile de experienţă prilejuite de acestea sunt benefice pentru ambele biblioteci organizatoare, ele oferind posibilitatea unor întâlniri profesionale foarte fructuoase, bogate în idei şi informaţii noi.

Timpul, acest duşman necruţător al omului, dar nu numai, a trecut şi iată-ne azi la o nouă sărbătoare a Bibliotecii „Transilvania” din Chişinău, ctitoria transilvănenilor are 20 de ani. Pentru un om aceasta este vârsta avântului spre înălţimi, spre descoperirea a tot ce e nou şi interesant, a planurilor de viitor, dar pentru o instituţie ce este oare această sumă de ani?

Cred că este la fel şi pentru o instituţie, un moment al gândurilor de perspectivă, al proiectelor de viitor, al planurilor de dezvoltare şi creare de noi servicii pentru publicul ale cărui cerinţe cresc de la an la an. Este însă şi un moment al bilanţului când socotim ce am făcut bine şi ce poate fi îmbunătăţit, ce ducem mai departe şi ce abandonăm.

Este în aceeaşi măsură şi un moment al angajamentelor pentru viitor, pentru continuarea colaborării şi conlucrării între cele două biblioteci partenere, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca şi Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” prin Filiala „Transilvania”.

La mulţi ani, dragi colegi, bibliotecari ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”!

La mulţi ani, Bibliotecii „Transilvania” şi la cât mai multe şi frumoase realizări!

Cluj-Napoca, iulie 2011

Sorina STANCA,

director, BJ „Octavian Goga” Cluj