Biblio Polis - Vol. 40 (2011) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Evelina BOCANCEA
Subclasa 51 – Matematici. Construcţia vedetelor de subiect şi a indicilor

Abstract

Analysing the library collection, especially the Mathematics, and the experience in the documents classifying and indexing of other libraries, the author proposes solution and recommandations in the process of subject heading’s creation approved in the Municipal Library B.P. Hasdeu. It is created the list of subject headings which can be used by catalogators and by reference librarians finding the information. The list is avaiable on the library site.

Keywords: indexing, cataloging, indexing language, authorities, subject heading, library collection, language descriptors

* * *

Matematica, cunoscută de fiecare din cursul şcolar de cultură generală, constituie doar o mică parte din ştiinţa matematică contemporană. Matematica poate fi comparată cu un arbore imens încununat cu o coroană vastă, care se completează permanent cu ramuri noi, păstrîndu-şi ramurile vechi, îmbogăţindu-le cu lăstari. Complexitatea matematicii se reflectă în diversitatea tematică a colecţiilor bibliotecilor. Accesul la fondurile bibliotecilor este asigurat, prin intermediul catalogului, de ansamblul vedetelor de subiect. Structura acestor vedete, soluţiile metodice de completare a acestora şi racordate la indicii CZU sînt definite în varii surse.

Ghidul de utilizare CZU spune următoarele: „Mai presus de orice, cînd se utilizează clasificarea, este esenţial pentru clasificator să alcătuiască un fişier de autoritate referitor la aplicarea schemei, în care să fie înregistrate toate deciziile. Aceasta va folosi drept aide-mémoire al tuturor acţiunilor care au fost întreprinse şi le va înregistra pentru viitoarele generaţii de clasificatori pentru ca aceştia să urmeze aceleaşi proceduri. ...Un fişier de autoritate ar trebui să permită căutarea şi prin indicii CZU şi prin termenii din limbajul natural. De obicei, acesta cuprinde toate notaţiile (simple, compuse, complexe) existente în sistemul clasificatorului, împreună cu termenul sau termenii exprimaţi prin acea notaţie în fiecare caz” (1; p. 52).

La momentul dat este actuală problema implementării tezaurului tematic în biblioteconomia autohtonă. Tezaurul este un dicţionar controlat al descriptorilor сu indicarea termenilor generici, specifici, asociaţi şi a nondescriptorilor (sinonime ale descriptorilor, neutilizate în formulările clasificării), însoţiţi de trimiteri (de excludere şi de orientare).

Asociaţia Bibliotecarilor din Învăţămînt din România (ABIR) împreună cu bibliotecile universitare au construit tezaurul tematic, care urmează să fie implementat şi în Republica Moldova, inclusiv la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

Tezaurul ABIR este elaborat pe baza CZU: în cîmpurile lui este evidenţiată corespondenţa dintre descriptori şi indicii CZU. Acest fapt permite realizarea următoarelor sarcini:

• uniformizarea şi standardizarea metodelor de lucru, deoarece indexatorii pot folosi aceiaşi descriptori pentru acelaşi indice CZU;

• utilizarea corectă şi consecventă a indicilor CZU prin intermediul tezaurului;

• utilizarea uniformă a descriptorilor atît în activitatea de indexare, cît şi în cea de regăsire a informaţiei (3; р. II).

Cum am menţionat mai sus, neavînd un instrument de lucru standardizat, în prezent, noi am elaborat bazele fişierului de autoritate pentru domeniul Matematica. Fişierul prezintă o listă a vedetelor de subiect acordate cu indicii CZU.

Datorită corespondenţelor stabilite, vedeta de subiect = indice CZU, fişierul de autoritate „51 Matematica” este deja adaptat la implementarea în clasificarea bibliografică a tezaurului, elaborat de colegii noştri de la Asociaţia Bibliotecarilor din Învăţămînt din România. În procesul de lucru, orientîndu-se după indicii CZU, se pot corecta formulările lexicale ale vedetelor de subiect din catalog, astfel ca acestea să coincidă cu formulările tezaurului. Forma aleasă a fişierului va permite în continuare să se facă rectificări cu resurse mici de timp şi implicarea la minimum a personalului.

Tezaurul tematic va servi drept izvor de formulări corecte pentru vedetele de subiect şi cuvintele-cheie.

Astăzi, cînd se precizează vedetele de subiect ale catalogului electronic al BM „B.P. Hasdeu” pentru documente, printre care şi cele cu subiectul Matematică, considerăm că este oportună discuţia şi soluţionarea metodologică a particularităţilor clasificării şi indexării acestui domeniu.

În continuare vom examina construcţia vedetelor de subiect ale catalogului electronic de la BM „B. P. Hasdeu”.

Vedetele de subiect ale catalogului sînt construite după recomandările Bibliotecii Naţionale a Rusiei, după schema: intrare-vedetă -- subdiviziune (4). Vedeta-intrare denumeşte subiectul principal al vedetei şi al documentului şi este formulată
printr-un substantiv sau o sintagmă. Deoarece matematica studiază subiecte abstracte, intrările-vedete se formulează mai frecvent la singular. Substantivul din intrarea-vedetă este nearticulat în cazurile cînd este un cuvînt sau atunci, cînd este însoţit de adjectiv. Dacă substantivul este însoţit de alt substantiv la genitiv, primul va avea articol hotărît. De exemplu: Algebră liniară şi Algebra logicii; Geometrie diferenţială şi Geometria triunghiului.

În mai multe cazuri vedeta are o subdiviziune sau două, care exprimă partea formală a documentului (tipul, destinaţia) sau un concept subordonat (subdiviziuni tematice), sau aspectul problemei. Subdiviziunile formale şi de aspect sînt prezentate la plural. De exemplu: Statistică matematică -- Manuale pentru studenţi; Arhitectură rurală -- Aspecte geometrice. Subdiviziunile tematice, care reflectă unele concepte ale capitolului mai larg, sînt prezentate la singular şi nearticulate. De exemplu: Statistică matematică -- Corelaţie şi regresie; Statistică matematică – Estimare.

În unele cazuri, la formularea vedetelor de subiect în paranteze se precizează domeniul noţiunii, iar prin virgulă se precizează subiectul. Virgula, de asemenea, se utilizează la formele inversate ale vedetelor. Acest procedeu este valabil pentru toate domeniile. De exemplu: Configuraţii (geom.); Metoda Monte-Carlo (mat.); Trisecţia unghiului, problemă renumită; Basic, limbaj de programare; Distribuţiilor, teoria (mat.); Căutării, teoria.

În clasificarea documentelor din domeniul Matematică, de asemenea, se utilizează nume de persoane şi nume de colectivităţi (organizaţii şi instituţii, preocupate de problemele matematice).

În CZU subclasa 51 are următoarele subdiviziuni generale:

510.2 Bazele matematicii

510.5 Algoritmi. Funcţii calculabile

510.6 Logică matematică

511 Teoria numerelor

512 Algebră

514 Geometrie

515 Topologie

517 Analiză matematică

519.1 Analiză combinatorie. Teoria grafurilor

519.2 Teoria probabilităţilor. Statistică matematică

519.6 Analiză numerică

519.7 Cibernetică matematică

519.8 Cercetări operaţionale.

În general, subdiviziunile tabelului sînt aranjate ierarhic, adică noţiunea generală se divizează în altele mai înguste care, la rîndul lor, se operaţionalizează mai detaliat. Această divizare se reflectă în notaţie. De exemplu:

514 – Geometrie

514.1 – Geometrie generală

514.7 – Geometrie diferenţială

514.8 – Studiul geometric al obiectelor în mecanică şi fizică

514.11 – Geometrie elementară

514.12 – Geometrie analitică

514.13 – Geometrie neeuclidiană

514.14 – Geometrie afină. Geometrie proiectivă etc.

Pentru clasificarea şi indexarea documentelor cu subiectul Matematică sînt folosiţi indicii auxiliari generali, şi anume: indicii de formă, de loc, de limbă şi non-CZU. Îndeosebi pe larg se folosesc indicii auxiliari generali de formă.

O mare parte a vedetelor de subiect au subdiviziuni formale, care caracterizează destinaţia documentului, forma de expunere a textului, tipul ediţiei. Formulările acestora sînt standardizate şi coordonate cu indicii respectivi. Ne vom opri la acest aspect. Este necesară argumentarea alegerii unor construcţii şi formulări.

În prezent, în catalog sînt adoptate următoarele subdiviziuni formale şi indicii corespunzători:

-- Dicţionare, ghiduri, enciclopedii = (038); (036); (031)

-- Istorie = (091)

-- Lucrări de popularizare = :087.6

-- Manuale autodidacte = (075.4)

-- Manuale pentru elevi = (075.3); (075.32)

-- Manuale pentru examene = (075.4)(079)

-- Manuale pentru profesori = (075.4)(072)

-- Manuale pentru studenţi = (075.8)

-- Materiale didactice = (076)(072)

-- Manuale pentru studenţi = (075.8)

-- Metodică = (072)

-- Probleme şi exerciţii = (076)

-- Probleme şi exerciţii pentru elevi = (076)(075.3)

-- Probleme şi exerciţii pentru examene = (076)(079)

-- Probleme şi exerciţii pentru olimpiade = (076)(079)

-- Probleme şi exerciţii pentru studenţi = (076)(075.8)

-- Probleme şi exerciţii rezolvate = (076.3)

-- Rezolvarea problemelor -- Metode = (076.3)

-- Studii

-- Studii ştiinţifice

-- Teste = (079).

Indicii (075.3) şi (075.32) sînt uniţi cu aceeaşi formulare – Manuale pentru elevi, deoarece curriculumul pentru colegii şi şcoli profesionale la disciplinele fundamentale nu diferă de curriculumul pentru clasele liceale.

Manualele pentru profesori conţin expuneri ale unor teme noi din matematică, recent apărute în programa şcolară, însoţite de unele recomandări metodice. Deoarece acest tip de document combină calităţi ale manualului autodidact şi ale ghidului metodic, a fost aleasă notaţia respectivă (075.4)(072). La fel am procedat cu materialele didactice, alegînd formula notaţiei (076)(072).

Dicţionarele, enciclopediile şi ghidurile sînt unite într-o subdiviziune, deoarece informaţia prezentată de acestea nu se deosebeşte esenţial după formă şi conţinut. Există şi dicţionare enciclopedice cu articole detaliate la temă. Cititorul, care caută o informaţie succintă şi cuprinzătoare, va utiliza atît enciclopediile, cît şi dicţionarele. Îndreptarele, sintezele, compendiile, breviarele, aide-mémoire, itinerarele, ghidurile practice, ghidurile pentru elevi şi părinţi, ediţiile de referinţă, suporturile didactice, ghidurile practice etc. sînt grupate sub denumirea „ghiduri”, care se află într-o subdiviziune împreună cu dicţionarele şi enciclopediile. Enciclopediile pentru copii, bogate în ilustraţii, cu o structură originală, sînt evidenţiate într-o subdiviziune – Enciclopedii pentru copii = (031):087.5.

Notaţia (079) se foloseşte la clasificarea documentelor despre concursuri, teste, examene etc. De aceea, acest indice este adăugat la notaţia documentelor ce conţin рrobleme şi exerciţii pentru examene şi olimpiade. Înseşi vedetele pentru aceste documente se formulează separat, graţie diverselor necesităţi ale cititorilor. Manualele de pregătire pentru diverse examene (de admitere, de absolvire etc.) sînt unite în subdiviziunea -- Manuale pentru examene = (075.4)(079). S-a ales anume acest indice din motiv că de cele mai multe ori astfel de manuale sînt destinate muncii de sine stătătoare. Chiar şi manualele editate pentru grupele pregătitoare pun accentul pe lucrul de sine stătător.

Pentru culegerile de teste este utilizată vedeta de subiect Teste cu notaţia (079). Trebuie de menţionat, că multe cărţi, ale căror titluri conţin cuvîntul „teste”, în realitate sînt culegeri de probleme şi exerciţii utile la pregătirea examenelor. În catalog subdiviziunea -- Teste este acordată numai ediţiilor ce conţin teste (sume de itemi) însoţite de scheme de notare şi bareme de corectare.

Două subdiviziuni au o notaţie identică: -- Probleme şi exerciţii rezolvate şi -- Rezolvarea problemelor -- Metode = (076.3). Notaţia respectivă se defineşte pentru documentele care conţin atît probleme, cît şi rezolvări. În cărţile de matematică, ce descriu diferite metode de rezolvare a problemelor, în rînd cu reperele teoretice ale acestor metode sînt prezente şi problemele rezolvate; volumul acestora depăşeşte de multe ori materia teoretică.

Deopotrivă cu literatura didactică, care este notată cu indicii din grupurile (075) şi (076), în catalog sînt evidenţiate lucrările de popularizare, lucrările ştiinţifice şi studiile.

Lucrările de popularizare sînt scrise într-un limbaj accesibil şi sînt destinate cititorilor nespecialişti în domeniul matematicii.

Subdiviziunea -- Lucrări ştiinţifice grupează documentele cu conţinut pur ştiinţific; acestea pot fi culegeri de articole ştiinţifice, monografii ştiinţifice şi tratate. Destinatarii acestora sînt specialiştii din domeniul respectiv al ştiinţelor matematice. Astfel vedetele respective unesc lucrări cu teme mai specifice din domeniul dat.

Documentele, unite în subdiviziunea -- Studii, ocupă un loc intermediar între lucrările ştiinţifice şi cele de popularizare. Ele informează cititorii-specialişti cu unele probleme din domeniul matematicii, însă nu sînt manuale plenipotenţiare. De cele mai multe ori reprezintă conţinuturile unor cursuri prezentate de către diferiţi savanţi. Spre deosebire de vedetele cu subdiviziunea -- Lucrări ştiinţifice, care se formulează mai larg decît temele documentelor, vedetele din subdiviziunea -- Studii descriu conţinutul documentelor la care sînt atribuite.

Vedetele cu subdiviziunile -- Studii şi
-- Studii ştiinţifice n-au primit nicio notaţie suplimentară.

Aceasta a fost descrierea subdiviziunilor formale ale vedetelor de subiect după conţinut, coordonate cu indicii auxiliari generali de formă (în majoritatea cazurilor).

În continuare vom menţiona regulile utilizării altor indici auxiliari generali.

Indicii auxiliari generali de loc se ataşează în cazurile cînd lucrarea este consacrată biografiei unui matematician sau dezvoltării ştiinţei matematice în ţară sau într-o localitate anume.

La fiecare indice se adaugă indicele auxiliar general de limbă. Dacă ediţia este multilingvă, sînt posibile două cazuri: 1) dacă ediţia este publicată în două-trei limbi, atunci se indică toate limbile, de exemplu =111=135.1=133.1; 2) dacă numărul limbilor este mai mare de trei, atunci se poate atribui indicele =00, cu toate că e de dorit indicarea tuturor limbilor.

În calitate de indice non-CZU apare numele savantului matematician sau clasele şcolare (pentru manuale şi culegeri de probleme).

Tabelele CZU pentru Matematică sînt caracterizate printr-un număr mic al indicilor auxiliari speciali. Aceştia sînt: -3 – Tehnici explicite de calcul. Calcule; -7 – Studii sau metode aplicate în diverse domenii ale cunoaşterii; -8 – Jocuri şi amuzamente matematice. Indicele auxiliar special -3 nu se utilizează în prezent, deoarece se dublează cu compartimentul 519.67 – Metode de calcul.

Indicele auxiliar special -7 este definit ca aplicarea metodelor matematice în alte domenii. O astfel de notaţie au vedetele cu subdiviziunea -- Aplicaţii. Problema aplicaţiilor este una deosebită, deoarece cuvîntul acesta are mai multe sensuri: 1) aplicaţiile metodelor matematice în alte domenii de cunoaşterе şi practică umană; 2) aplicaţiile anumitor metode matematice în matematică; 3) ca sinonim al metodelor numerice; 4) exerciţii pentru recapitulare şi evaluare (varianta аceasta a fost întîlnită în publicaţia lui C.-P. Nicolescu – Sinteze de matematică : Aplicaţii. Bucureşti, 1990).

În prezent, în catalog prin aplicaţii se subînţelege primul sens al termenului din cele enumerate mai sus. În notaţie acest fenomen se reflectă în felul următor: 517.988.525-7:53. Concomitent, documentului în cazul acesta i se atribuie două vedete de subiect: Operatori monotoni -- Aplicaţii şi Fizică -- Metode matematice. Astfel informaţia nu se dispersează, pierderile informaţionale se reduc la minimum.

Dacă este vorba despre utilizarea unei anumite metode matematice în alt domeniu matematic, termenul „aplicaţii” nu se utilizează ca şi indicele -7; vedeta de subiect în acest caz are o construcţie simplă, de exemplu: Ecuaţii neliniare în modele matematice = 517.957:519.8; Algoritmi în matematică = 510.5:51.

Destul de des se utilizează indicele auxiliar special -8 Jocuri şi amuzamente matematice. Acesta însoţeşte vedete de subiect ca Matematică distractivă, Algebră distractivă, Geometrie distractivă, Logică matematică distractivă etc.

Combinaţiile indicelor CZU se creează cu ajutorul unor elemente de legătură, cum ar fi simbolurile de coordonare şi adiţie ( ); de extensie consecutivă (/); de relaţie (:); de fixare a ordinii (::) şi de subgrupare ([ ]). Toate aceste simboluri, cu excepţia simbolului de fixare a ordinii, se folosesc pe larg în formarea indicelor CZU. Există şi unele aspecte care merită a fi menţionate aparte.

„Deoarece CZU este o clasificare analitico-sintetică, clasificatorul trebuie să fie foarte atent la structura schemei şi să nu sintetizeze concepte, folosind instrumente ca relaţia cu două puncte atunci, cînd combinaţia deja există în tabelă” (1; p. 34). Această teză este foarte actuală în cazul, cînd lucrăm cu domeniul 519.6 Analiză numerică. Vom analiza ca exemplu cartea Analiza numerică a ecuaţiilor diferenţiale. Clasificatorul neexperimentat va acorda în pripă acestui document un indice complex: 517.9:519.6. Studiind cu atenţie compartimentul 519.6, observăm o notaţie care reflectă direct subiectul documentului: 519.62/.63 Metode numerice pentru rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale.

În cazul cînd subiectul lucrării nu corespunde niciunuia dintre indicii CZU, ne vine în ajutor un instrument de sinteză – semnul relaţiei (:). Cu acesta sintetizăm indicii care lipsesc. „Clasificările bibliografice folosesc la ordonarea informaţiei conţinute în documente sau în orice formă înregistrată. Aceasta nu înseamnă acelaşi lucru cu organizarea cunoştinţelor în sine. Situaţia e mai degrabă similară cu ceea ce în terminologia curentă s-a descris ca metadate – date despre date, decît lucrul în sine” (1; p. 5). Astfel, cînd luăm decizia despre alegerea semnelor „:” sau „ ”, ne dăm seama, că o combinare a indicilor cu ajutorul „:” dă naştere unui concept nou, şi acesta este necesar, dacă notaţia potrivită nu există în CZU. Să luăm, de exemplu, lucrarea Algebră liniară şi programare liniară. Programarea liniară se bazează pe metodele algebrei liniare. Specialiştii preocupaţi de problemele programării matematice cunosc acest fapt. Astfel, nu este necesar de a contura referinţa acestor domenii prin semnul de sinteză şi notaţia aleasă va fi: 512.12 519.85. În cazul lucrării Metode de algebră liniară în programare liniară este legitimă notaţia 512.12:519.85. Aşadar, există anumite nuanţe de conţinut, care trebuie identificate şi reflectate în construcţia vedetelor de subiect şi în notaţia corespunzătoare. Scopul clasificatorului constă în reflectarea cît mai exactă a conţinutului documentului.

Semnul de extensie (/) uneşte notaţiile pentru un subiect comun şi este folosit în notaţiile non-CZU, de exemplu, pentru marcarea claselor şcolare, cărora le este destinată lucrarea respectivă: Statistică matematică = 519.22/.25; Ecuaţii diferenţiale – Calcul numeric = 519.62/.63; 512(076)(075.3) cl. 6/8.

Semnul de grupare ([ ]) se utilizează pentru gruparea indicilor în cadrul unei combinaţii complexe, cu scopul de a clarifica relaţia cu părţile componente. De exemplu: vedetei de subiect Probleme de optimizare asistate de calculator îi corespunde un indice complex [517.9:519.8]:004; monografia Teoria probabilităţilor şi statistică matematică are indicele [519.21 519.22/.25]=135.1.

Acestea sînt principalele particularităţi ale clasificării şi indexării documentelor din domeniul matematicii. Iar acum, ne vom referi la unele chestiuni particulare.

Problema oricărei structuri de căutare şi informare în limbile standardizate constă în sinonimia formulărilor, care conduce la dispersarea şi pierderea informaţiei. Prezintă interes termenul „analiză numerică”, care are mai multe sinonime: metode numerice, metode de calcul, calcul numeric. La momentul dat pentru denumirea vedetei-intrare este aleasă varianta „Calcul numeric”, fiindcă uneşte toate variantele posibile.

În matematică sînt răspîndite formulări, ce conţin cuvîntul teoria: teoria probabilităţilor, teoria funcţiilor, teoria algoritmilor, teoria firelor de aşteptare etc. Deşi conţin acelaşi cuvînt, acestea sînt noţiuni de ordin diferit. Într-un caz, este o sintagmă stabilă ce denumeşte o ipoteză sau un fenomen matematic: teoria căutării, teoria firelor de aşteptare, teoria probabilităţilor. În alt caz, o astfel de formulare este o sintagmă ce denumeşte partea teoretică a unui compartiment matematic. Această distincţie trebuie să fie reflectată la formarea vedetelor de subiect. În primul caz noţiunea se dă în întregime în formă directă sau inversată: Тeoria firelor de aşteptare; Сăutării, teoria. În al doilea caz cuvîntul „teoria” trece în subdiviziune şi numai atunci cînd menţionarea lui este necesară: Algoritmi – Teorie matematică. Referitor la teoria funcţiilor, cuvîntul „teoria” are mai mult un sens de unire, decît de conţinut. Acest compartiment se ocupă de studiul celor mai diverse funcţii matematice. Astfel, pentru vedetele de subiect au fost alese formulări concrete fără utilizarea cuvîntului „teoria / teorie”: Funcţii matematice (cînd este vorba despre mai multe funcţii de tipuri diferite); Funcţii de variabile complexe; Funcţii trigonometrice etc. Menţionăm, că în acest caz formularea vedetelor este la plural.

Mai există o nuanţă în clasificarea şi indexarea documentelor, şi anume, a culegerilor de tabele matematice. În tabelele CZU există un indice auxiliar general de formă (083) – Documente de producţie, tehnice şi normative. Tabele, liste etc. În practica catalogării acest indice se atribuie diferitor culegeri de tabele. Concomitent în compartimentul 519.6 există o subdiviziune specială 519.66 – Tabele matematice şi compilarea lor. Astfel, există două variante de notaţie: 51(083) şi 519.66. Există două tipuri de Tabele matematice: de calcul şi de formule. Tabele de calcul conţin rezultatele calculării, astfel li se atribuie vedeta de subiect cu subdiviziunea respectivă – Tabele de calcul şi indicele 519.66. Tabele de formule sau de alte informaţii matematice au vedeta de subiect cu subdiviziunile – Tabele sau – Tabele de formule şi au notaţie cu indice auxiliar general de formă (083). În cazurile, cînd ediţia cu tabele de calcul conţine tabele pentru unu-trei subiecte matematice, se alcătuiesc indici complecşi cu notaţie referitoare la subiectele tabelelor. Exemple: Înmulţire – Tabele de calcul = 511.126:519.66; Statistică matematică -- Tabele = 519.22/.25(083).

În lucrările, care reprezintă biografii, se indică doi indici: cu notaţia domeniului de activitate a persoanei respective şi cu notaţia biografiei. Concomitent, în ambele cazuri se utilizează notaţii non-CZU. De exemplu: 51(498)(092) Hurmuzescu, Dragomir; 929(498) Hurmuzescu, Dragomir. Pentru aşa lucrări se alege una din vedetele de subiect: Matematicieni, Matematicieni moldoveni, Matematicieni români şi vedeta personală.

De asemenea, dicţionarelor de matematică li se atribuie doi indici: unul tematic, altul lingvistic. De exemplu, lucrarea Dicţionar de geometrie are indicii 514(038) şi 81’374:514.

În lucrarea de faţă am prezentat regulile şi soluţiile metodice, aprobate în prezent în procesul de clasificare şi indexare la BM „B.P. Hasdeu” şi reflectate în catalogul electronic şi în fişierul de autoritate. Varianta electronică a acestui fişier este plasată pe blogul informaţiilor profesionale ale BM Echipa Hasdeu (http://hasdeu.md/informatii_profesionale/index.html) şi pe site-ul bibliotecii (www.hasdeu.md) pentru accesul liber al tuturor colaboratorilor bibliotecii. Fişierul este organizat în ordinea alfabetică a vedetelor de subiect. Tot în această listă intenţionăm să includem vedete personale, deoarece scrierea numelor proprii străine deseori întîmpină dificultăţi. Tehnica de lucru este una simplă şi constă în copierea obiectului de căutare sau a elementului de descriere bibliografică (în funcţie de utilizarea fişierului). Fişierul poate fi utilizat cu succes de către clasificatori sau bibliografi, în procesul descrierii documentelor noi şi a părţilor componente, şi are ca scop evitarea greşelilor în formularea şi atribuirea indicilor sau dublarea lor. Fişierul poate fi folosit şi în căutarea bibliografică de către colaboratorii bibliotecii şi de către utilizatorii înşişi. Pentru utilizatorii Bibliotecii Municipale va fi binevenită posibilitatea de a vizualiza toate vedetele din domeniu pentru a selecta pe cele necesare şi a se convinge de bogăţia şi de diversitatea colecţiilor ei.

Bibliografie

1. McIlwaine, I.C. Clasificarea Zecimală Universală : Ghid de utilizare. Asoc. Bibliotecarilor din Învăţămînt, România; Trad.: Victoria Frâncu. Bucureşti: ABIR, 2006. 286 p.

2. Limbajul LIVES-Ro [on-line]. Disponibil pe: http://www.bibnat.ro/GHID-DE-INDEXARE-LIVES-RO-s125-ro.htm

3. Tezaur bazat pe CZU : Fasc. 1 : Clasa 02 : Biblioteconomie. Asociaţia Bibliotecarilor din Învăţămînt, România (ABIR) : Secţiunea Catalogare – Indexare; coresp. în lb. rom. : Consanţa Dumitrăşconiu. Bucureşti: Bibl. Centr. Universitară din Bucureşti; Constanţa: Ex Ponto, 1999. 76 p.

4. Руководство по методике предметизации. Опыт Российской национальной библиотеки / Российская национальная библотека. М.: ФАИР-ПРЕСС : Центр „ЛИБНЕТ”, 2005. 408 с. (Специальный издательский проект для библиотек).

Evelina BOCANCEA,

şef oficiu, CID „Chişinău”