Biblio Polis - Vol. 40 (2011) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Valentina TURVINENCO
Promovarea lecturii pentru copii: paradigma bibliotecilor germane

Abstract

The identity of the kids’ libraries is now a prioritaire subject. The article highlight the experience of the german libraries in the development of the freedom of expression and of the creativity of children which can be implemented in the libraries of the Republic of Moldova. The author proposes news ways of lecture stimulation.

Keywords: children, lecture promotion, children libraries, online lecture

* * *

Lumea s-a schimbat şi continuă să se schimbe. Fluxul de informaţii, noile tehnologii, oferta bogată pentru petrecerea timpului liber schimbă radical stilul de viaţă al omului de azi.

În condiţiile în care vocea producţiei media este atît de influentă, rămîne a fi inevitabilă formarea personalităţii copilului în afara ei.

Copiii, tinerii formează categoria cea mai susceptibilă a societăţii. Utilizarea tuturor posibilităţilor oferite de bibliotecile pentru copii poate ajuta adolescenţilor de a deveni educaţi, culturali, creativi, personalităţi social valoroase, care vor trăi şi vor lucra într-o lume informaţională, într-o societate bazată pe cunoaştere. Lectura, ca şi cunoştinţele de cultură generală a copiilor de astăzi constituie fundamentul culturii şi economiei de mîine. În această privinţă, educaţia gustului lecturii este una din condiţiile principale pentru dezvoltarea societăţii ţării noastre.

Luînd în consideraţie importanţa lecturii pentru formarea unei personalităţi spiritual dezvoltate, bine educate şi social active, e nevoie de a sublinia rolul fundamental al copilăriei şi influenţa ei în acest proces. În copilărie se stabilesc interesele şi preferinţele culturale, competenţele şi nevoile de dezvoltare a valorilor.

Deservirea generaţiei mai tinere este în mare măsură diferită de cea a adulţilor. Aceasta se bazează pe cunoaştere, luîndu-se în considerare vîrsta, caracteristicile psihologice, diferenţele socio-demografice, caracteristicile dezvoltării copiilor şi adolescenţilor. Acest fapt complică foarte mult munca bibliotecarilor cu tînăra generaţie şi stabileşte o serie de cerinţe pentru organizarea fondului şi privind deservirea ei.

Conform rezultatelor unor studii, un copil de aproximativ 12 ani, care nu are formată obişnuinţa de a citi, ia o carte în mîini doar sub influenţa unor circumstanţe externe. De regulă, la el nu se formează o motivaţie intrinsecă a lecturii. În continuare va fi mult mai complicat a implica copiii şi adolescenţii în procesul de lectură, decît în prima etapă a copilăriei, atunci cînd este mai uşor de a influenţa asupra lor, folosind doar o atenţie minimă. În aşa caz în biblioteca pentru copii sînt atraşi chiar şi cei mai mici, iar părinţii lor sînt implicaţi în formarea cititorului. Fiecare vîrstă se caracterizează prin activităţi particulare, care dezvoltă pozitiv personalitatea copilului.

Copilul nu poate fi forţat să citească. Lectura este imposibilă fără prezenţa unui stimul ce trebuie educat încă din familie prin şedinţe de citire comune, prin implicarea părinţilor, educatorilor şi a bibliotecarilor, prin acţiuni specifice, prin antrenarea în dezbateri pe marginea celor citite, prin efort participativ.

Gustul pentru lectură este cultivat
într-o manieră foarte subtilă, încă începînd cu perioada de copilărie.

Bibliotecarii ce lucrează cu copiii încearcă să oprească decăderea intelectuală. Ei devin ultimele avanposturi în calea simplificării lecturilor pentru copii.

Copiii, ca utilizatori ai bibliotecii, se deosebesc în mod evident de adulţi. Bibliotecile din Germania conţin diverse informaţii menite pentru orice etapă de dezvoltare a copilului. În aceste biblioteci este asigurat un mediu confortabil, graţie căruia copilul este mai atras de lecturi, de lucrul creativ, este mai dispus de a asculta şi de a comunica cu semenii lui. În astfel de condiţii există un principiu comun de abordare a copiilor de orice vîrstă. Cu cît copilul este mai mic, cu atît accentul se pune mai mult pe activităţile de joc, pe o multitudine de metode vizuale ce includ imagini, picturi, desene animate, obiecte ş.a.

Pentru această categorie de vîrstă se folosesc jucării de tipul cărţi cartonate cu coperte plăcute la atingere. În procesul de lucru se axează pe sarcini de recunoaştere a personajelor de pe desene, din teatrul de păpuşi în miniatură. Pentru prezentarea cărţilor se practică citirea expresivă a textelor, ceea ce contribuie la dezvoltarea vocabularului.

Toate activităţile în care sînt implicaţi preşcolarii: jocul, desenul, modelarea – toate se bazează pe conţinutul unei cărţi ce are o încărcătură emoţională deosebită. Bibliotecarii şi părinţii acestor copii se străduiesc să prezinte biblioteca ca pe un mediu în care este foarte interesant şi util să te afli şi în care este voie să participi. Ei implică preşcolarii şi părinţii acestora în activităţi în comun legate de lectură şi carte.

În Germania se depun eforturi mari în scopul soluţionării acestei probleme. Un exemplu evident este legătura strînsă dintre bibliotecarii germani şi părinţi. Ei adoptă o strategie de sprijin a lecturii şi creează metode pragmatice. Părinţii acţionează la unison cu bibliotecarii, informîndu-i despre temele pentru lecturi şi fac propuneri de titluri de carte şi alte documente. Este de precizat faptul că ei înşişi sînt cititori activi. În acest scop există diferite forme de interacţiuni între părinţi şi bibliotecari:

1. Ajutorul la lectura în grup: o dată pe săptămînă se desfăşoară şedinţe de lectură, ce implică citirea textelor după care se organizează discuţii.

2. Ajutorul la lectura individuală: împreună cu copilul se citesc texte scurte. În baza conţinutului se adresează întrebări pentru a se asigura că sensul a fost înţeles. Astfel de traininguri dau copilului încredere că orice dificultate a lecturii poate fi depăşită. Esenţial este faptul că şedinţele nu trebuie să depăşească 15 minute.

3. Citirea în voce tare: se organizează grupuri de interese şi se invită persoane ce au capacitatea de a citi expresiv şi clar pentru a monitoriza activitatea.

4. Invitarea voluntarilor în lucrul bibliotecilor pentru copii: bibliotecile şcolilor contează pe ajutorul părinţilor. Deseori se organizează grupuri de părinţi care se ocupă nu numai de împrumutul cărţilor, dar şi de catalogarizare. Astfel se construiesc relaţii de cooperare strînse.

O deosebită atenţie se acordă asigurării condiţiilor de confort, cum ar fi designului interior: mobilier adecvat, inclusiv pentru cei cu posibilităţi limitate. Condiţiile includ: căsuţe pentru jucat, covoraşe, perne, jocuri cît mai populare. A face cunoştinţă cu o carte nu ar implica numai citirea ei.

Atragerea copilului la lectură se face prin intermediul jocului, care se organizează de către adulţi. Bibliotecile germane pentru copii lucrează asiduu în acest context, creînd personaje de teatru. Acestea ajută la concentrarea atenţiei asupra unei anumite cărţi. Şi aşa cum preşcolarii sînt însoţiţi de părinţi la biblioteci, personalul îi implică şi pe ei în activităţi.

În munca cu adolescenţii, bibliotecarii prezintă acest mediu ca pe un loc unde ei pot găsi informaţii ca să-şi facă mai eficient temele pentru acasă sau la formarea intelectuală pentru un eventual studiu postliceal.

Pentru adolescenţi se utilizează metode moderne bine definite. Pentru ei se organizează discursuri, cluburi, discoteci, festivaluri de film, serate muzicale şi alte activităţi ce ar implica participarea semenilor, a grupurilor mai mici sau chiar individuale, la promovarea cărţilor, lecturii, în cadrul cărora s-ar distribui semne de carte, placarde, postere.

În sălile bibliotecilor pentru copii din Germania se organizează deseori Săptămîna cărţii pentru copii, concursuri, victorine, jocuri literare, lansări şi prezentări de carte, întîlniri cu autori şi pictori, Ziua uşilor deschise, sărbători dedicate cititorilor. Pe lîngă manifestările în masă, o atenţie deosebită se acordă activităţilor de grup, care se fac în forme foarte variate: cercuri distractive şi cluburi după interese, cluburi de lectură familiale, studii literare, studii de educaţie artistică şi culturală a cititorului etc. În timpul activităţilor, copiii capătă deprinderi practice de a-şi asculta, de a exprima opinia proprie, dar se şi joacă, modelează, desenează. În aşa mod obiectivul de bază în cadrul lucrului individual cu cititorul este creşterea nivelului lecturii. O cale metodică eficientă pe care o parcurg colegii noştri germani pentru a ridica interesul lecturii constă din activităţi concrete. În continuare vom enumera cîteva din cele care au o mai mare priză la public.

Victorina de cărţi şi selectarea jocurilor

Toate sarcinile se limitează la prezentarea elevilor, individual sau în grupuri, a structurii bibliotecii. Obligaţia acestei modalităţi este orientată spre acţiune, care este foarte îndrăgită de copii.

Exemplu: „Unde se găseşte acest alineat?”

În grupă se distribuie alineate extrase din diverse cărţi pentru copii. Ele sînt citite în voce tare ca ulterior să fie căutate în cărţi. În procesul de căutare a paginii concrete la copii se formează deprinderea de „a lucra” cu o carte necunoscută. Sarcina poate fi simplificată, limitînd numărul de cărţi.

Exemplu: „Despre ce carte este vorba?”

Participanţii primesc cartonaşe care conţin o multitudine de sarcini bazate pe conţinutul unei cărţi, eventual de diferite grade de complexitate. Astfel copiii ar putea să descopere cărţi noi în bibliotecă, să cunoască noi titluri şi noi genuri literare.

Exemplu: „Foaia informativă”

În acest caz în vizor se află personajele cărţii sau autorii care pot fi găsiţi prin intermediul unei foi ce ar conţine indicii.

Exemplu: „Pe ce raft se află cartea?”

Elevii trebuie să pună în ordine un sortiment de cărţi, sugerîndu-li-se doar mici indicii despre regulile de clasificare. Pentru verificare se conduc de catalog, dar şi după inscripţiile de pe raft.

Exemplu: „Upps, ce s-a întîmplat?”

Elevilor din clasele primare li se oferă copia unei coperţi ce aparţine unei cărţi populare, încleiată pe un carton, protejată de o peliculă ce este tăiată ulterior astfel încît să formeze un puzzle. După ce copiii reuşesc să structureze corect imaginea, ei trebuie să găsească cartea în bibliotecă. Elevii iniţiaţi în lectură fac acelaşi lucru, dar cu o pagină din poveste.

Orele de lectură în bibliotecă

În condiţiile în care în bibliotecă domină o atmosferă agreabilă atunci şi lectura copiilor devine mai atrăgătoare. Lecturînd doar un capitol de carte pentru copii poţi trezi interesul şi dorinţa lor de a continua firul epic la domiciliu, determinîndu-i astfel să împrumute cartea.

Pe parcursul unei perioade anume de timp s-au încercat mai multe metode de a motiva lectura în şcolile primare.

Exemplu: „Bilderbuchkino”

Proiectarea pe un suport mai mare a unei imagini dintr-o carte pentru copii, dar şi a cărţii astfel încît aceasta să poată fi citită. În aşa mod ilustraţiile pline de mistere pot să reveleze momente de creativitate şi originalitate la copii.

Exemplu: „Partnerlesen”

Elevii citesc pe rînd dintr-o carte. În acest context, este necesar de a asigura liniştea în încăpere.

Exemplu: „Buchvorstellungen”

Elevii aleg una din cărţi şi o prezintă colegilor, selectînd pentru acesta diverse mijloace ca lecturarea unui alineat, demonstrarea imaginilor ş.a.

Timpul liber pentru citire

Pe lîngă indicaţiile şi sarcinile descrise mai sus, este raţional de oferit întotdeauna o limită de timp ca elevul însuşi să aleagă cărţile dragi, literatura preferată. Lectura se prezintă ca un proces foarte individual, iar de acest specific ar fi bine de ţinut cont chiar şi în bibliotecile şcolare.

Exemplu: „Schreibwerkstatt”

Elevii compun texte în bibliotecă, comunică ideile şi scopurile lor, apoi îşi citesc creaţiile la conferinţe tematice. Iar dacă textele se publică, atunci motivaţia poate fi mai mare. Elevii dezvoltă diverse teme originale în zona creaţiei libere. Multe dintre cărţile din bibliotecă pot să fie ca un izvor de inspiraţie şi pot oferi răspunsuri la întrebări concrete.

Activităţi speciale în bibliotecile şcolare

Întîlniri cu autori şi cu editori

Lecturile sînt un punct culminant în viaţa literară a unei şcoli. Experienţa arată că întîlnirile cu autorii de cărţi lasă o impresie puternică şi trezeşte curiozitatea pentru a citi cartea respectivă. Ei pot să exprime părerile postlecturale sau să afle amănunte despre geneza cărţii. Copiii manifestă un mare interes pentru a afla cum derulează procesul de scriere a unei cărţi de la început pînă ce vede lumina tiparului deoarece astfel sînt scoase în evidenţă mai clar capacităţile personalităţii. Ei află că anume creativitatea şi fantezia, precum şi ambarcaţiunile de activităţi financiare influenţează apariţia unei cărţi. Privirea după culisele de producere a unei cărţi poate să determine formarea unei atitudini şi mai pozitive în utilizarea acestora şi în viitor comportamentul copiilor este mai tolerant.

Concursul de lectură

Şcolile primare organizează concursul de lectură în colaborare cu librăriile şi bibliotecile publice. Concursul oferă oportunitatea de a prezenta povestea îndrăgită şi de a descoperi noi cărţi. Cîştigătorii pot să repete prezentarea la o expoziţie în cadrul căreia vor fi invitaţi părinţi şi rude.

Noaptea lecturii

Înnoptarea întregii clase în biblioteca şcolii presupune faze de lectură ce se pot transforma în aventuri captivante. Percepţiile, senzaţiile elevilor vor fi mult mai amplificate ţinînd cont de mesajul cărţii. Trăirile interioare vor fi mai intense.

Tîrgul de cărţi

Pe rafturile dedicate copiilor se află în majoritatea cazurilor unele cărţi care sînt citite doar o singură dată. Ele sînt schimbate pentru a împrumuta altele noi. Ar putea fi propuse şi propriile achiziţii. Planificarea, informarea altor clase şi practicarea unor astfel de acţiuni pot genera preluarea obiceiului.

Marea lectură pentru pici

Sînt eficiente şi vizitele grupurilor de copii la biblioteci. Această practică dezvoltă încrederea în biblioteci. În acest mediu copiii interrelaţionează cu alţi semeni, ceea ce permite dezvoltarea culturii cărţii. Amplificarea intereselor şi competenţelor în jurul cărţii, asigură începutul reuşit al schimbului de experienţe şi opinii.

Lesen in Deutschland

Este o iniţiativă a guvernului federal pentru promovarea lecturii extraşcolare. Acest program este orientat spre realizarea de reportaje, interviuri şi sfaturi de specialitate, în promovarea lecturii clasice şi on-line. Se asigură materiale de studiu. Este vorba de următoarele programe: reţeaua de lectură Baden-Wrttemberg, promovarea lecturii pentru copii, medierea literaturii, lucrul privind educaţia lecturii.

În ultima perioadă se intensifică eforturile în scopul organizării în bibliotecile pentru copii a lecturii în mediul virtual. Aproape toate bibliotecile au o pagină web. Organizarea site-urilor oferă posibilitatea utilizatorilor de a le accesa în orice timp convenabil şi în orice loc pentru a obţine informaţii de calitate, de a pune întrebări bibliotecarilor în regim on-line. Administratorii site-urilor îşi pun ca obiectiv reprezentarea informaţiei despre literatura artistică şi cea ştiinţifică pentru copii şi adolescenţi, consultarea utilizatorilor adulţi (părinţi, pedagogi, educatori) în privinţa organizării lecturii pentru copii. Navigarea pe site-uri este foarte simplă şi pe înţelesul tuturor, inclusiv al copiilor. Pentru promovarea lecturii în Germania se acordă o atenţie deosebită programelor speciale.

În procesul de satisfacere a cererii cititorilor, luînd în consideraţie profilul bibliotecii, noi utilizăm diverse site-uri de provenienţă germană sau din diferite ţări vorbitoare de limbă germană. În lumea internetului există multe portaluri şi site-uri ce abordează tematici diferite, inclusiv pentru copii. Pentru a ne orienta în acest ocean de informaţie, dar ca şi să le facem utile colegilor noştri din R. Moldova, am putea face nişte recomandări, care ar susţine lucrul bibliotecarilor cu adolescenţii şi copiii.

Portalul Lernen mit Spass (http://www.lernen-mit-spass.ch) se adresează elevilor. Acesta devine un sprijin în studierea diferitor materii şcolare. Fiecare pagină web este însoţită de diagrame şi tabele ce facilitează navigarea şi utilizarea informaţiei. Prin intermediul acestui site un elev ar putea să-şi dezvolte capacitatea de a scrie o compunere, să îndeplinească o serie de exerciţii gramaticale on-line, garantîndu-i-se redactarea greşelilor. Pe aceeaşi pagină electronică ar putea găsi şi rubrica Freizeit, ce conţine metode interactive, incluzînd comunicarea cu semenii şi colegii ce au aceleaşi interese.

O atenţie deosebită am dori să acordăm site-ului Basteln fr Kinder und das Kind in Ihnen (http://basteln-gestalten.de). Bibliotecarii ar putea să utilizeze acest site pentru a inspira elevii la atelierele de creaţie, asigurînd astfel motivarea participanţilor. Mai mult ca atît, acest site poartă un caracter original, iar în bibliotecile din R. Moldova nu a fost utilizat. Sînt oferite instrucţiuni detaliate din sfera lucrului manual utilizînd hîrtia şi alte materiale, precum şi din confecţionarea diverselor obiecte tipice pentru sărbători. Sfaturile utile ar putea să pună în valoare semnificaţia tradiţiilor şi greutatea simbolurilor tradiţionale ce ţin de sărbătorile de Paşti, de Crăciun, Anul Nou ş.a.

Resursele informaţionale germane sînt un masiv de date imprimate pe diverse suporturi: cărţi, periodice, audio şi video documente, materiale electronice, CD-uri, DVD-uri, baze de date variate, care sînt utilizate pentru satisfacerea necesităţilor informaţionale ale copiilor şi adolescenţilor, precum şi ale utilizatorilor bibliotecilor pentru copii.

Utilizarea noii tehnologii moderne în bibliotecile pentru copii devine o prioritate în sporirea motivării lecturii. Educarea culturii cititorului derivă mai întîi din deprinderea de a lectura zilnic, formată încă din mediul familiei, şcolii şi al bibliotecii. După părerea mai multor experţi internaţionali, Germania se impune ca un lider în sfera lucrului în biblioteci cu copiii.

Concluzii

Este bine cunoscut faptul că unul dintre instrumentele de dezvoltare a capacităţilor spiritual-intelectuale ale omului rămîne a fi lectura. Azi, pentru ca micuţii să citească cărţi de calitate, trebuie depuse mai multe eforturi ca adineaori. Viitorul societăţii noastre depinde foarte mult de faptul dacă vom reuşi sau nu să schimbăm situaţia creată.

Referinţe bibliografice

1. Arbeitsgemeinschaft aus der Bcherei. Koblenz: Landesbibliothekszentrum, 2005.

2. Bersch, Maria. Boppard: Lesetag in der Michael-Thonet-Schule. Koblenz, 2002.

3. Ebbertz, Martin. Kinder sind offene und unbefangene Leser. Trier, 2009.

4. Jurick, Benjamin. Mit dem Buch ins Bett. Meinz, 2003.

5. Pflaum, Gnter. Lesespa-Aktionen der Bibliotheken in Rheinland-Pflaz. Koblenz, 2007.

6. Schnellenberg, Beate. Konzepte zur Lesefrderung mit Leseecken an Ganztagsschulen. Koblenz, 2007.

7. Wilbert, Angela. Ein Buch ist gut frs Selbstbewutsein. Meinz, 2003.

Valentina TURVINENCO,

şef, Centrul de Informare şi Documentare German