Biblio Polis - Vol. 40 (2011) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Tatiana COSTIUC
Fondul de bibliofilie contemporană: aspecte de popularizare şi valorificare

Abstract

This article approaches some aspects of valorification of the bibliophily funds of the County library Octavian Goga, Cluj, which include donation from Cluj personnalities and personal libraries of some scientists, professors from Cluj. The special collection is included in the aquisition’s politic of the library and follows the steps: document evaluation, destination and integration in the library collection or distribution to others libraries. The material presents the others ways of valorification: the online catalogue, bibliographical newsletters, elaboration of studies and articles about the collection content and the access.

Keywords: The County Library „O. Goga” Cluj, library collection, bibliophile, Dimitrie Popovici, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Iosif Pervain, Emil Isac.

* * *

Unul dintre principiile de bază ale activităţii unei biblioteci este cel al priorităţilor general-umane, în special al contribuirii la dezvoltarea culturii naţionale şi la salvgardarea moştenirii istorico-culturale.

Fiecare bibliotecă are în colecţiile sale o sumă de valori – coloana sa vertebrală, care trebuie să intre în conştiinţa generaţiilor actuale şi să fie transmise şi celor viitoare.

Organizarea acestor colecţii variază de la o bibliotecă la alta întrucât există o multitudine de abordări ale rolurilor bibliotecii ca instituţie şi ale terminologiei de specialitate, iar punctele de vedere ale specialiştilor variază de la o şcoală biblioteconomică la alta.

Biblioteca publică, prin misiunea sa, are alte priorităţi decât o bibliotecă universitară, de cercetare sau specializată. Aici cuvântul de ordine este accesul, iar comunitatea care este servită trebuie să ştie că toate bunurile culturale pot fi consultate şi împrumutate.

Pornind de la această idee, vom aborda în continuare câteva aspecte ale valorificării Fondurilor de bibliofilie contemporană, care, la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj, includ donaţiile unor personalităţi clujene contemporane şi bibliotecile personale ale câtorva figuri universitare clujene, profesori care au dat strălucire şi vigoare vieţii cultural-ştiinţifice din Clujul secolului XX.

De la începuturile sale, din 1968, Serviciul colecţii speciale s-a dezvoltat cu un puternic accent pe componenta locală: documente legate de istoria Transilvaniei, în special a Clujului şi despre personalităţile care şi-au legat numele de Cluj. De-a lungul anilor fondul de documente al Serviciului colecţii speciale s-a îmbogăţit cu mai multe donaţii ale oamenilor de cultură din Cluj, câteva dintre ele fiind cu adevărat onorante pentru noi.

În anul 2000 Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” a intrat în posesia patrimoniului Casei Memoriale „Petrescu-Popovici”, care, prin Hotărârea Guvernului României a fost deschisă la Cluj, după moartea profesorului Liviu Petrescu, ultimul din această familie de cărturari. Conform deciziei Consiliului Judeţean toate bunurile muzeului, inclusiv documentele tipărite şi audio-vizuale, au intrat în colecţiile bibliotecii.

Cititorii noştri ar trebui să cunoască câteva date despre cei care au lăsat Clujului această frumoasă moştenire culturală.

Dimitrie Popovici (1902-1952)

Profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj în perioada 1934-1952, director al Bibliotecii Academiei (Filiala Cluj) (1950-1952), om de o mare sobrietate, austeritate şi, în acelaşi timp, de mare ştiinţă. Istoria literaturii române a constituit preocuparea lui ştiinţifică şi a susţinut un adevărat evantai de cursuri pe această temă. A întemeiat revista Studii literare (1942-1948), a desfăşurat o vastă muncă de cercetare şi a rămas în memoria studenţilor ca Marele profesor al Clujului.

Fondul de documente Popovici cuprinde circa 1300 volume de carte, literatură română şi universală, istorie şi critică literară, toate lucrările profesorului despre ideile literare ale lui Ion Heliade Rădulescu, Gh. Bogdan-Duică, Literatura română în epoca „luminării” – cursul de 522 pagini, susţinut la Facultatea de Litere şi Filosofie în anii 1938-1939, carte în limbile franceză şi germană, carte din sec. XIX şi din perioada interbelică. O bibliotecă valoroasă şi reprezentativă pentru figura emblematică a marelui profesor.

Fondul de non-carte cuprinde acte personale, din activitatea universitară, diverse rapoarte, acte privind concursul din 1935-1936 pentru ocuparea postului rămas vacant la Catedra de istorie a literaturii române, după dispariţia fizică a profesorului Bogdan-Duică – cea mai autorizată voce în materie de istorie literară din Transilvania, acte legate de încadrare, de activitatea în Biblioteca Academiei şi la Institutul de Folclor, cursuri universitare, manuscrise, corespondenţă, poze, diverse tipărituri şi tăieturi din ziare.

Ioana Em. Petrescu (1941-1990)

Profesor universitar la Facultatea de Litere a Universităţii din Cluj, fiica istoricului literar Dimitrie Popovici şi soţia criticului literar Liviu Petrescu. După terminarea Facultăţii de Litere din Cluj, devine preparator şi apoi asistent la Catedra de literatură română. Îşi ia doctoratul la Bucureşti cu o teză despre Ion Budai Deleanu, coordonată de profesorul Paul Cornea. Ioana Em. Petrescu este autoarea a două studii esenţiale despre opera lui Mihai Eminescu şi îngrijitoarea ediţiilor tatălui, rămânând un nume de referinţă în şcoala eminescologică clujeană.

Fondul cuprinde fotografii (102 buc.) din diferite perioade ale vieţii: copilărie, studenţie, activitatea profesorală, stagii în străinătate; acte personale, albumul de amintiri din 1959; activitatea universitară: planuri de învăţământ, notiţe, proiecte, programe, bibliografii, structura anilor universitari 1970-1989, corespondenţa cu Constantin Noica, Paul Cornea, Dan Simonescu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Muthu; instrumente de cercetare, notiţe, circa 100 de caiete cu studiile profesoarei despre diferite curente literare şi autori universali; exerciţii de limbi străine, studii în limbile franceză şi italiană, fişe de lectură, ordonate în plicuri, tăieturi din ziare, poezii din copilărie; lucrări studenţeşti, cursuri, tratate, monografii, ediţii critice, articole, recenzii, traduceri şi comunicări ştiinţifice (circa 47 de dosare).

Liviu Petrescu (1941-1999)

Critic, istoric literar şi eseist român.

După absolvirea Liceului „George Bariţiu” din Cluj (1959), urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1959-1964). Şi-a susţinut doctoratul în 1977, cu teza Romanul condiţiei umane. Debutul absolut în revista „Tribuna” (1966). A fost profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj, decan la aceeaşi facultate şi director al Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj, preşedintele Societăţii Culturale „Lucian Blaga”.

Fondul cuprinde acte personale şi de familie, 35 de dosare cu activitatea de îndrumător la doctorat (Diana Adamek, Iosefina Batto, Horia Bădescu, Ştefan Borbély, Florina Iliş, Mircea Opriţă), toată activitatea Societăţii Culturale „Lucian Blaga”, corespondenţa cu Nicolae Balotă, Paul Cornea, Dan Simonescu, Mircea Zaciu, Augustin Buzura, Mircea Borcilă, Nicolae Manolecsu, Adrian Marino, Marian Papahagi, circa 100 de plicuri cu notiţe şi fişe de lectură, 96 de dosare care conţin cursuri, monografii, studii.

Fondul familiei Popovici mai cuprinde 6000 de volume de carte de literatură română şi universală, carte de specialitate, dicţionare şi periodice.

Iosif Pervain (1915-1982)

Filolog şi istoric literar, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj. Cariera didactică şi-a început-o în 1939, la Catedra de literatură română a Facultăţii de Filologie, unde a lucrat alături de Dimitrie Popovici şi Ion Breazu. Director al Muzeului Limbii Române din Cluj (1953). Profesor universitar din 1958, rector al Institutului Pedagogic din Oradea (1963-1966). Un mare cunoscător al Secolului Luminilor în Transilvania, un îndrumător desăvârşit, un mare încurajator şi sprijinitor al tinerelor talente.

Autor al volumelor Studii de literatură română, Corespondenţa lui Al. Papiu Ilarian, George Bariţ şi contemporanii, Secvenţe preromantice, a colaborat la Atlas lingvistic român, Istoria literaturii române, Istoria României. A tradus din Sto Andras şi Nagy Istvan.

După moartea sa, familia a donat o mare parte din biblioteca personală Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj.

Fondul Pervain cuprinde carte veche, carte din perioada interbelică, istorii şi bibliografii literare, autori români şi universali, manuscrise şi corespondenţă – o colecţie reprezentativă pentru o personalitate copleşitoare prin erudiţie, un mare iubitor de carte şi slovă românească, un profesor model pentru studenţii de care a fost extrem de apropiat.

Emil Isac (1886-1954 )

Poet român. Exponent al literaturii progresiste din Transilvania în prima jumătate a sec. al XX-lea.

A locuit, o mare parte din viaţa sa, în oraşul Cluj. A debutat în 1902 în revista Familia, apoi a colaborat la Viaţa nouă, Noua revistă română, România muncitoare, Cuvântul liber, Viaţa românească etc.

După moartea sa, în 1954, a fost deschis un muzeu în casa sa din oraş, dedicat vieţii poetului şi lucrărilor sale precum şi tatălui său, memorandistul Aurel Isac.

În anul 2001 toate bunurile muzeului au intrat în patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj.

Fondul de carte cuprinde 1700 de volume de carte în română, maghiară şi alte limbi, multe dintre ele purtând dedicaţiile autorilor respectivi, fotografii, manuscrise, corespondenţă, tăieturi din ziare.

Modalităţi de valorificare a Fondului de bibliofilie contemporană

Aşa cum menţionam mai devreme, o bibliotecă este bogată nu doar prin valorile pe care le deţine, ci şi prin gradul de acces la aceste valori, prin metodele de valorificare şi popularizare.

Prima modalitate de valorificare a fondurilor de bibliofilie contemporană o constituie stabilirea destinaţiei.

Referindu-ne la fondurile specializate, urmează să precizăm că acestea sunt incluse în politica generală de achiziţie şi urmează toţi paşii: evaluarea documentelor, stabilirea destinaţiei în bibliotecă şi integrarea lor în colecţiile bibliotecii sau redistribuirea altor biblioteci. Aşadar, destinaţia colecţiilor este o problemă de decizie a bibliotecii, documentul achiziţionat se introduce într-un cadru de utilizare propriu: sau pentru fondul de referinţă, sau pentru colecţii speciale, sau pentru împrumut la domiciliu.

Fondurile descrise mai sus sunt supuse unor reguli deosebite de cele care domină ansamblul colecţiilor curente, accesul la documente realizându-se sub îndrumarea bibliotecarului, în spaţii special amenajate. Intrând în posesia patrimoniului muzeelor Popovici-Petrescu şi Emil Isac, biblioteca are avantajul de a crea atmosfera de studiu a posesorilor fondurilor, de a pătrunde în laboratorul lor de lucru, pentru a ne imagina cum citeau, cum îşi făceau notele de lectură, cum îşi pregăteau cursurile etc.

Alte modalităţi de valorificare sunt: catalogul on-line, buletinele bibliografice on-line, care cuprind informaţii despre toate tipurile de documente speciale deţinute. Deosebit de importante sunt studiile şi articolele elaborate pe baza colecţiilor şi, nu în ultimul rând, digitizarea fondurilor şi oferirea accesului la aceste valori de la distanţă.

În cazul fondurilor specializate extrem de utile rămân bibliografiile retrospective adnotate (pe suport tradiţional şi electronic) şi biobibliografiile. O bibliografie a unei personalităţi este un bilanţ al creaţiei sale, un bilanţ al percepţiei comunităţii asupra personalităţii, cum a fost apreciat de alţii, iar bibliograful nu se limitează doar la un decupaj al informaţiei despre o personalitate din baza de date existentă, acesta citeşte, sintetizează, evaluează şi interpretează, contribuind astfel la transformarea informaţiei în cunoaştere.

Pentru valorificarea ştiinţifică a fondurilor de bibliofilie contemporană Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” a recurs la încheierea unor parteneriate cu instituţiile de învăţământ superior. Astfel a fost încheiat parteneriatul cu Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş Bolyai” pe anii 2008-2012 din care a rezultat Proiectul de cercetare şi editare a arhivei Popovici-Petrescu cu participarea masteranzilor, doctoranzilor şi a specialiştilor de renume de la facultăţile de litere ale universităţilor din Cluj, Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, în cadrul programelor din consorţiul universitar.

Proiectul presupune studierea arhivei şi identificarea temelor de cercetare, stabilirea unor programe anuale care vor cuprinde tema de cercetare, forma produsului (studii tipărite, comunicări ştiinţifice, expoziţii, bibliografii etc.), responsabilii şi costurile, instituirea Zilelor Emil Isac, Iosif Pervain, Petrescu-Popovici, vizite la Casa Memorială, reconstituirea unor episoade biografice şi profesionale.

Este extrem de important ca tinerele generaţii să cunoască personalităţile locului; din aceste istorii individuale se constituie istoria comunităţii, iar aceasta reprezintă esenţa rolului formativ al bibliotecii.

Tatiana COSTIUC,

şef serviciu, Biblioteca Judeţeană „O. Goga” Cluj