Biblio Polis - Vol. 40 (2011) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND RESEARCH
Nelly ŢURCAN
Criza serialelor şi accesul la resursele informaţionale ştiinţifice din bibliotecile Republicii Moldova

Abstract

The article is about the results of the 2010 librarian year, focused on the examination and implementation of the web 2.0 technologies. The author mentions the essence of the Library 2.0, the changes in the user’s conduit, the new modern information and communication tools.

Keywords: Library 2.0, social media, blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării, Web 2.0 technologies.

* * *

Tema Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de servicii bibliotecare, care la Seminarul Naţional 2009 a fost declarată ca prioritară pentru activitatea bibliotecilor în anul 2010, a fost una destul de complicată, mai ales, dat fiind faptul că această temă presupune utilizarea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare în activitatea bibliotecilor şi, în special, a tehnologiilor Web 2.0, iar majoritatea bibliotecarilor încă nu dispun de abilităţile necesare pentru a face faţă acestor tehnologii, şi nici de tehnologii performante, care ar uşura această muncă.

Să ne amintim care este esenţa Bibliotecii 2.0: „Biblioteca 2.0 reprezintă o combinaţie de instrumente şi atitudini, o nouă modalitate de promovare a serviciilor interactive de bibliotecă, centrate pe necesităţile utilizatorilor, prin intermediul noilor tehnologii internet şi care se bazează pe exploatarea inteligenţei colective în crearea conţinuturilor şi atragerea utilizatorilor în activitatea bibliotecii şi în viaţa comunităţii.”

Schimbările în comportamentul utilizatorilor forţează biblioteca să se schimbe mult mai rapid decât ar dori sau decât sunt pregătiţi să o facă bibliotecarii. Popularitatea reţelelor de socializare – Twitter, Facebook, a diferitor bloguri – continuă să crească rapid, în special, în rândurile persoanelor tinere. Pentru bibliotecile secolului XXI, prezenţa în aceste reţele sociale este o parte esenţială a serviciilor pentru utilizatori. La 15 decembrie 2010 Pew Research Center a publicat un nou raport (Global Publics Embrace Social networking – Computer and Cell Phone Usage Up Around the World / Publicul global utilizează reţelele de socializare – Utilizarea computerului şi a telefonului mobil în ţările lumii) (http://pewglobal.org/ 2010/12/15/global-publics-embrace-social-networking).

Deşi încă relativ noi, reţelele de socializare au devenit deja un fenomen global. Sondajul efectuat în 22 de ţări ale lumii scoate în evidenţă faptul că oamenii care utilizează internetul îl folosesc în special pentru asemenea reţele. Ele sunt deosebit de populare în SUA, unde 46% dintre respondenţi susţin că utilizează site-uri precum Facebook şi MySpace. Nici alte ţări nu sunt cu mult în urmă: Polonia (43%), Anglia (43%), Coreea de Sud (40%), Franţa (36%), Spania (34%), Rusia (33%), Brazilia (33%). Respondenţii au dat ca exemplu, în primul rând, site-urile populare în ţările lor.

Sondajele recente demonstrează şi faptul că cei mai activi utilizatori ai reţelelor de socializare sunt persoanele sub 30 de ani. Această categorie, în multe ţări, constituie şi partea leului din numărul total de utilizatori.

Instrumentele Web 2.0 sunt folosite tot mai frecvent de biblioteci în scopul diseminării informaţiilor şi evenimentelor, creării unor grupuri pe interese, promovării cărţii şi a lecturii. Un exemplu foarte reuşit de utilizare a instrumentelor Web 2.0 în promovarea lecturii şi a cărţii în format tradiţional oferă Sistemul Regional de Biblioteci Pasco, SUA. În acest scop a fost creat un blog special pentru cititori – http://www.pclsreaders.blogspot.com (PCLS Reader’s Advisory Blog = Blogul consultanţei pentru cititori. Sursa ta de informaţii despre cele mai recente, mai importante lecturi).

Creat în anul 2007, blogul şi-a propus scopul să ofere asistenţă cititorilor la selectarea cărţilor valoroase pentru lectură. Pe blog sunt postate informaţii de felul: „New York Times a selectat 100 de cărţi remarcabile ale anului 2010”; „Cele mai bune lecturi ale adolescenţilor”; „Cele mai bune cărţi ilustrate pentru copii”; „Premiile Naţionale ale Cărţii (Fundaţia Naţională a Cărţii a anunţat câştigătorii Premiului Naţional al Cărţii)”; „Librăria Atlantic a selectat Cărţile anului 2010”; „Lista celor mai vândute cărţi”; „Topul celor mai bune 10 cărţi, realizat de Library Journal”; „Topul celor mai preferate 100 de cărţi, realizat de Amazon” etc. De pe interfaţa blogului poate fi accesat site-ul principal al Sistemului Regional de Biblioteci Pasco, precum şi efectuată căutarea în catalogul on-line.

Site-urile de socializare, Facebook, Twitter etc. permit bibliotecarilor să dialogheze, să comunice şi să colaboreze cu utilizatorii ca niciodată înainte, pentru că au devenit o parte din viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Atunci când am pus în discuţie, la Seminarul Naţional 2009, probleme ce ţin de Biblioteca 2.0 eram conştienţi de faptul că doar 17% dintre bibliotecile publice au computere în dotare şi doar 10% sunt conectate la internet. Dar dincolo de aceste cifre, conform ultimelor sondaje, aproape 34% din populaţia ţării sunt utilizatori de internet, 22% folosesc internetul zilnic. Chiar şi în mediul rural, internetul este în mare vogă, capătă din ce în ce mai mult teren şi reprezintă atracţia principală pentru utilizatori, mai ales pentru cei din generaţia net. În majoritatea şcolilor sunt clase cu computere conectate la internet, unde elevii trec prima alfabetizare informaţională, în multe sate există săli de computere, unde internetul poate fi accesat contra cost, tot mai multe familii pledează pentru conexiunea internet.

În satul Rezeni, Ialoveni, de exemplu, fiecare a cincea gospodărie are în casă internet. În postarea din 17 ianuarie Utilizarea reţelelor de socializare în biserică făceam referire la un reportaj transmis la PRO TV: „Dacă nu ai timp să intri pe la biserică, intră pe internet. Cu mâna pe mouse în loc de Biblie, mai nou oamenii îşi mărturisesc păcatele prin Skype sau pe reţelele de socializare. În ultima vreme, tot mai mulţi preoţi îşi creează conturi pe internet şi îi ascultă pe enoriaşi, dându-le sfaturi. Unul dintre cei mai activi internauţi în sutană este părintele Iulian Raţă din Lucaşeuca, Orhei, care şi-a deschis şi un site unde orice creştin adevărat, cu icoană şi internet în casă, poate să îi scrie... În sat, preotul a devenit un adevărat idol, mai ales, pentru tineri.”

Pentru a ajunge la enoriaşi, în special la cei tineri, părintele a hotărât să fie acolo unde sunt enoriaşii. Exact aceasta trebuie să facă şi bibliotecarul, să fie acolo unde sunt utilizatorii reali şi potenţiali, majoritatea cărora folosesc mediile noi, sunt în reţelele de socializare, câteodată în mai multe, în acelaşi timp. Este o şansă reală de a-i atrage în biblioteci, demonstrându-le care este valoarea bibliotecii şi beneficiile de la utilizarea ei. Implementarea tehnologiilor de informare şi comunicare este o şansă reală de îmbunătăţire a imaginii bibliotecii în comunitate şi este foarte important să nu lăsăm să treacă pe alăturea de noi şi această poate ultimă şansă.

Cam în acest context, la Seminarul Naţional 2009, BNRM a declarat ca sarcină prioritară în anul 2010 reorientarea activităţii bibliotecilor publice în vederea implementării serviciilor specifice Bibliotecii 2.0.

În baza comunicărilor prezentate la Seminarul Naţional, a fost elaborată lucrarea Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci. Diseminarea cunoştinţelor noi în mediul de specialitate a avut loc prin intermediul consultaţiilor, discuţiilor face to face, prezentărilor, comunicărilor, traducerilor, articolelor în presa de specialitate tradiţională şi virtuală etc.

Au fost create blogurile:

Blog de biblioteconomie şi ştiinţa informării – http://clubbib.wordpress.com;

Blogul tinerilor bibliotecari – http://bnrm.wordpress.com;

Blogul Din pasiunile bibliografului –
http://cercetaribibliografice.blogspot.com.

A demarat crearea Dicţionarului on-line de terminologie standardizată în domeniul informaţional, biblioteconomic şi editorial – http://dic.andries.eu.

Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării a fost conceput ca un spaţiu virtual de informare şi comunicare profesională. Prin acest blog, bibliotecarii din ţară au la dispoziţie un loc virtual de întâlnire, care funcţionează după principiul 7/24. Este o formă de comunicare foarte rapidă şi eficientă şi, având această axă, bibliotecarii pot fi la curent cu noutăţile şi evenimentele breslei bibliotecare, cu mişcarea de idei în domeniu, cu practicile de calitate, apariţiile editoriale recente etc. Este o posibilitate de a ne cunoaşte mai bine, de a face schimb de experienţă, opinii, sugestii. Comunitatea bibliotecară poate fi mai apropiată şi mai unită ca oricând altădată.

Departamentul cercetare şi dezvoltare în biblioteconomie al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, care şi-a asumat responsabilitatea gestionării blogului, are tradiţii vechi de coordonare a activităţii bibliotecare şi această experienţă poate fi de mare ajutor la exploatarea posibilităţilor oferite de instrumentele Web 2.0.

Conţinuturile postate pe blog sunt structurate în şapte pagini: Acasă, Adrese, Articole. Traduceri, Despre noi, Experienţe. Practici de calitate, Posibilităţi de grant, Publicaţii de specialitate. Practic, tot ce s-a întâmplat mai important în domeniu, atât în ţară, cât şi la nivel internaţional, a fost semnalat prin postările de pe blog.

Este foarte important că în aceste discuţii profesionale, prin comentarii, se implică şi bibliotecarii din spaţiul rural, accesul cărora la tot felul de informaţii şi evenimente este sau a fost, până la apariţia internetului, mai limitat. De fapt, cel mai activ blogger, de până acum, este Maia Balan, şefa Bibliotecii publice din Bilicenii Vechi, Sângerei.

Împreună cu paginile web ale bibliotecilor, multe dintre care oferă şi full-textele publicaţiilor de specialitate editate, Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării, Blogul tinerilor bibliotecari, Blogul Din pasiunile bibliografului, blogul Bibliotecii Naţionale pentru copii „Ion Creangă”, cele 28 de bloguri ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, alte bloguri, care au apărut în mai multe biblioteci din republică şi care încă urmează să apară, creează reţeaua virtuală de informare şi comunicare profesională, care uneşte bibliotecarii, indiferent de subordonare departamentală sau dimensiune geografică. Prin această poartă bibliotecarii pot evada din mrejele izolării şi nu se mai simt la periferiile profesiei. Şi nu contează cine stă în centrul reţelei, atât timp cât rezultatele sunt în beneficiul tuturor bibliotecarilor şi implicit ale utilizatorilor. În Anul bibliologic 2010 practic au fost puse bazele acestei reţele, iar rezultatele finale depind de implicarea fiecăruia dintre noi.

În bibliotecile Sistemului Naţional activează aproximativ 4700 de bibliotecari sau ceva mai mult de 0,1% din toată populaţia ţării. În mare parte, pentru acest segment de populaţie au fost create blogurile de specialitate. Ţinta însa este mult mai îndelungată: să învăţăm împreună, cum să facem mai bună viaţa celorlalte cca 99,8 % din populaţia acestei ţări.

Nu este de neglijat nici faptul că, prin intermediul blogurilor de specialitate, activitatea bibliotecilor şi a bibliotecarilor va fi mai cunoscută persoanelor interesate, din alte spaţii vorbitoare de limba română, şi nu numai. La lansarea Blogului de biblioteconomie şi ştiinţa informării, domnul Marin Pruteanu, un blogger de mare renume, îşi exprima speranţa că, prin intermediul blogului va putea urmări evoluţia biblioteconomiei şi ştiinţei informării în ţara noastră: „Sper să devină blogul din care să aflăm toate noutăţile importante din biblioteconomia de peste Prut.” Într-o postare din 9 decembrie 2010 de pe Prolibro, domnul M. Pruteanu a calificat Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării ca fiind „foarte activ şi foarte bun în ultimul timp”. Este o laudă binemeritată, pentru care echipa chiar a muncit mult. Practic, nimic din ce s-a întâmplat mai important în profesie nu a trecut pe alăturea de noi. Este pentru prima oară când consider că am făcut absolut totul (cât a depins de noi) pentru a asigura comunicarea profesională, dialogul cu comunitatea bibliotecară. Am încercat să depistăm tot ce este mai nou şi important în domeniu şi să ţinem la curent toţi membrii comunităţii profesionale, care au acces la tehnologii.

Ca aşezământ ştiinţifico-metodologic, care corelează, în conformitate cu Legea cu privire la biblioteci, activitatea reţelei de biblioteci publice, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova lucrează, în special, cu bibliotecile publice raionale – centre metodologice de nivel teritorial, iar acestea, la rândul lor, cu bibliotecile publice comunale şi săteşti. Dacă luăm în considerare faptul că bibliotecile publice raionale din ţară au acces la internet şi au putut urmări ce le-am pus la dispoziţie cu ajutorul tehnologiilor Web 2.0, putem considera că o mare parte din informaţiile şi cunoştinţele transmise pe această cale au ajuns sau trebuiau să ajungă la utilizatorii finali, bibliotecarii din bibliotecile publice, la seminarele bibliotecarilor organizate în raioane. Aceasta este raţiunea dezvoltării blogurilor de specialitate, a altor medii noi şi sperăm că peste ceva timp acestea vor da roadele aşteptate.

Pe data de 2 ianuarie 2011 am primit de la wordpress.com informaţia despre situaţia (statistică) a blogului în anul 2010. O evidenţă perfectă! Este uluitor să vezi situaţia ca în palmă: numărul de postări, numărul de comentarii, inclusiv la fiecare postare în parte, numărul de imagini anexate, articolele mai citite, de câte ori a fost accesată o postare, de pe ce site-uri a fost făcută intrarea pe blog, ce site-uri au fost accesate de pe Blogroll sau de pe adresele indicate în postări, ce termeni au fost accesaţi în motoarele de căutare pentru a ajunge la blog etc. Accesând Site States pot fi văzute toate postările, în ordinea descrescândă a numărului de accesări. Topul celor mai accesate pagini şi articole este următorul:

• Home page (interfaţa) – 11 463;

• Publicaţii în domeniu – 1736;

• Despre noi – 1.062;

• Articole. Traduceri – 937;

• Posibilităţi de grant – 825;

• Adrese – 737;

• Admiterea 2010, USM – 313;

• Asociaţiile profesionale şi conştiinţa de comunitate – 279;

• Experienţe. Practici de calitate – 263;

• Dicţionar on-line de terminologie standardizată în domeniul informaţional, biblioteconomic şi editorial (informaţia de pe interfaţă) – 168.

Datele însumate sunt destul de bune, aceasta fiind şi aprecierea dată de word-press.com:

• peste 23 mii vizualizări;

• ziua cea mai aglomerată – 29 aprilie 2010, cu 295 vizualizări;

• 288 postări; 223 comentarii, inclusiv pagina Despre noi – 27 comentarii, Publicaţii în domeniu – 9 comentarii etc.

Între timp, cifrele s-au schimbat şi la 18 iulie 2011 arătau după cum urmează:

• accesări – 44 100;

• postări – 547;

• pagini – 7;

• comentarii – 352.

Evidenţa statistică se face pentru ziua curentă, pentru ziua precedentă, pentru şapte zile, pentru o lună, pentru un trimestru, pentru un an, pentru toată activitatea, începând cu ziua inaugurării.

Minibiblioteca de specialitate on-line

În primele comentarii, imediat după inaugurarea blogului, doamna Ludmila Corghenci, director adjunct, Departamentul Informaţional Biblioteconomic al ULIM, sugera pentru pagina Publicaţii de specialitate, prezentarea, de rând cu coperta lucrării, a rezumatului şi a cuprinsului cărţii, iar doamna Maria Vataman, Biblioteca ASEM, propunea să facem trimiteri şi la linkuri cu full-texte, ţintind şi mai departe, la o bibliotecă de specialitate on-line. Varianta pe care am găsit-o este un pas de început, iar soluţiile de viitor depind de evoluţia tehnologiilor şi de implicarea bibliotecarilor în crearea conţinuturilor şi dorinţa de a împărtăşi realizările obţinute comunităţii profesionale.

Site-ul http://www.slideshare.net oferă posibilitatea postării prezentărilor PowerPoint, documentelor Word şi PDF, documentelor video etc. Este o posibilitate de a crea o minibibliotecă de specialitate on-line. În condiţiile în care, din cauza bugetului în cădere liberă, bibliotecile pot edita publicaţiile seriale sau alte lucrări elaborate doar într-un tiraj foarte limitat, comunicarea informaţiilor şi a cunoştinţelor poate fi asigurată şi pe această cale. Pentru a exemplifica eficienţa utilizării site-ului este suficient să prezentăm doar câteva exemple. Lucrările Imaginea bibliotecii publice în comunitate şi Resursele electronice, în 12 luni de la postare (situaţie conform datelor de la 18 iulie), au fost accesate de 2414 şi, respectiv, de 2114 ori. Studiul Statistica bibliotecară ca vector de imagine – de 1088 ori. Prezentarea PowerPoint Formarea profesională continuă: preocupări strategice – de 1050 de ori, prezentarea PowerPoint Blogul ca formă de comunicare în contextul Bibliotecii 2.0 – de 598 ori etc.

Site-ul poate fi accesat direct de pe Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării, Widget-ul Blogroll: http://www.slideshare.net/cdbclub.

Sunt posibile trimiterile directe spre alte instituţii. Urmăriţi, ca exemplu, postările Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Intrarea poate fi făcută de pe http://www.slideshare.net/cdbclub (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”) sau direct de pe site-ul www.hasdeu.md.

Şi aici evidenţa este excelentă. Site-ul oferă informaţii de felul: de câte ori a fost accesat sau descărcat un document, inclusiv adresa electronică a persoanei care a descărcat documentul, indiferent dacă este din R. Moldova, România sau din alte ţări.

Tot în contextul aderării la Mişcarea Biblioteca 2.0, folosirii tehnologiilor web pentru oferirea unor servicii şi produse noi, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Direcţia cercetare şi dezvoltare în biblioteconomie a iniţiat procesul de elaborare a Dicţionarului on-line de terminologie standardizată în domeniul informaţional, biblioteconomic şi editorial. Dicţionarul include terminologie de specialitate definită în standardele utilizate pe teritoriul Republicii Moldova. Termenii definiţi corespund exact textului din standard. În unele cazuri articolele terminologice sunt însoţite de comentarii, care precizează utilizarea termenului. Comentariile sunt în strictă conformitate cu standardul. Pentru fiecare articol terminologic este indicat numărul de identificare al standardului, inclusiv anul elaborării, precum şi numărul articolului din standard. Dicţionarul va fi actualizat pe măsura apariţiei standardelor noi în domeniu. La momentul lansării, Dicţionarul... include aproximativ 800 de termeni din 10 standarde. Doamna Alla Andrieş, specialist principal, Serviciul dezvoltare în biblioteconomie, responsabilă de elaborare, a luat în serios această lucrare relativ nouă pentru noi şi sperăm să facă mereu, cu aceeaşi acurateţe, actualizarea dicţionarului.

Bibliotecile din teritoriu s-au antrenat şi ele în activitatea de asimilare a tehnologiilor Web 2.0 şi de implementarea lor în activitatea bibliotecilor. O parte dintre ele au şi reuşit. Menţionăm următoarele bloguri:

– Biblioteca Publică Raională „M. Sadoveanu”, Străşeni: http://bibmsadoveanu. wordpress.com;

– Biblioteca Publică Raională „D. Cantemir”, Ungheni: http://bprungheni.wordpress.com;

– Biblioteca Publică Raională „M. Sadoveanu”, Soroca: http://regv.wordpress.com;

– Biblioteca Publică Orăşenească „Petre Ştefănucă”, Ialoveni: http://www.bibialoveni. com.md;

– Biblioteca Publică Bravicea, Călăraşi: http://bibliotecabravicea.wordpress.com;

– Biblioteca Publică Bilicenii Vechi, Sângerei: http://bvbiblioteca.wordpress.com;

– Biblioteca Publică Crihana Veche, Cahul: http://bpcrihanaveche.wordpress.com;

– Biblioteca Publică Sadova, Călăraşi: http://bibsadova.wordpress.com.

Mai sunt şi alte încercări, care încă urmează să fie finalizate. Nu ne vom referi în acest material la cele 28 de bloguri ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, din simplul motiv că ele merită un capitol aparte.

Ne-am referit mai mult la bloguri, pentru că mulţi profesionişti citaţi în literatura de specialitate în contextul discuţiilor despre mişcarea Biblioteca 2.0 consideră că blogul este cea mai importantă tehnologie a Bibliotecii 2.0. Dacă luăm în considerare faptul că nu necesită mijloace financiare suplimentare, atunci chiar nu avem justificare pentru a nu folosi această oportunitate.

Realizările anului nu sunt pe potriva aşteptărilor şi nici cum ar fi fost cazul. Dar este un început, bibliotecarii înţeleg ce au de făcut, iar moldovenii au o veche şi nestăvilită ambiţie, dacă vecinul a făcut ceva frumos, se pun luntre şi punte şi încearcă a face ceva încă şi mai bine. Să sperăm că această ambiţie a noastră va fi de succes şi în cazul alfabetizării digitale, care va scoate biblioteca pe altă traiectorie.

Pe parcursul anului, bibliotecarii au ocupat din ce în ce mai mult teren pe diverse reţele de socializare, în special pe Facebook, o reţea cu extindere internaţională şi prezenţa lor în spaţiul virtual al utilizatorului este percepută ca una firească şi cu bătaie lungă. Este o posibilitate de a ţine biblioteca în atenţia societăţii, a utilizatorilor reali şi potenţiali, a factorilor de decizie politică şi financiară.

Probleme

Biblioteca are de înfruntat o concurenţă foarte serioasă din partea altor promotori de servicii, în special, de loisir şi informaţii.

Amazon susţine că vânzările cărţilor gen Kindle întrec vânzările cărţilor în format tradiţional, cu toate că nu s-au scurs nici trei ani de la apariţia cititorului de cărţi electronice Kindle. Toate acestea impun ideea că cei mai mulţi dintre utilizatorii de azi nu mai trebuie să se ridice de pe scaun pentru a găsi informaţia de care au nevoie – o pot găsi pe laptop, la telefoanele „deştepte”, iPad-uri etc.

Bibliotecarii, obişnuiţi cu webul, sunt adesea reticenţi să înceapă folosirea noilor tehnologii în activitatea lor, deoarece procesul de studiere, de multe ori, necesită mai mult timp decât au ei la dispoziţie.

Persistă şi problema mentalităţilor. Bibliotecile noastre chiar trebuie trezite din adormire. Este doar o chestiune de timp până va începe marea luptă pentru supravieţuire.

Problema tehnologiilor

Faptul că din cele 1380 biblioteci publice doar 234 au în dotare computere şi doar 147 biblioteci sunt conectate la internet trebuie să pună în gardă pe toată lumea. În secolul XXI o bibliotecă nu mai poate fi concepută în afara reţelei globale de internet. Din postarea de pe Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării Internetul şi căruţa se desprinde o nouă realitate a satului moldovenesc. Satele noastre nu pot rămâne în afara timpului, iar evoluţia tehnologiilor şi extinderea internetului deja le-au prins în mreje. La Rezeni, Ialoveni, internetul a ajuns practic în fiecare a cincea casă din sat. Cel mai important criteriu după care vom judeca importanţa bibliotecii va fi principiul incluziunii sociale. Într-o societate care se confruntă cu un decalaj accentuat al veniturilor, bibliotecile au menirea să asigure incluziunea socială şi să ofere acces pentru toţi, inclusiv acces la tehnologii şi resurse electronice. Această responsabilitate revine organelor locale şi Guvernului. Marea putere a bibliotecii publice este că va asigura şi în viitor incluziunea socială. Câte familii îşi pot asigura necesarul de cunoştinţe şi informaţii şi câţi copii se pot bucura de grija familiei pe acest segment? Situaţia precară a bibliotecilor noastre afectează, în primul rând, componentele vulnerabile ale societăţii, iar acestea constituie majoritatea.

Pusă în faţa unor decizii fără precedent, societatea civilă din Marea Britanie încearcă să convingă guvernanţii că reducerea bugetului pentru achiziţia de carte, a orelor de activitate, a serviciilor mobile, a sucursalelor, precum şi lichidarea drastică şi total iraţională a posturilor de bibliotecari, remuneraţi de la buget, afectează populaţia cu venituri reduse, persoanele în vârstă, bolnavii, oamenii cu dizabilităţi, persoanele care îngrijesc copii, şi, principalul – copiii, care reprezintă viitorul. Să sperăm că britanicii vor putea ţine piept tendinţelor deloc ortodoxe ale guvernanţilor şi vor salva bibliotecile.

Formarea profesională continuă

Bibliotecarul trebuie să înveţe singur şi apoi să înveţe pe alţii cum să facă faţă tehnologiilor de informare şi comunicare, cum să deschidă o poştă electronică, cum să folosească Skype-ul, Messengerul, cum să creeze un blog, cum să facă un cont pe Facebook, cum să folosească o enciclopedie sau un dicţionar on-line etc.

Computerul nu mai este o opţiune, este un imperativ şi acest adevăr trebuie inoculat tuturor, inclusiv factorilor de decizie, care sunt sau trebuie să fie în slujba comunităţii.

Profesioniştii IT afirmă că blogul este un site sau un fel de site pentru dezvoltarea căruia nu sunt necesare, în mod special, cunoştinţe de programare. Însă acei care au încercat să creeze un blog s-au ciocnit cu tot felul de dificultăţi, convingându-se că nu este chiar aşa de uşor, cum se spune, şi sunt solicitate eforturi enorme pentru a pătrunde în esenţa unor lucruri. Varianta optimală pentru bibliotecarii, care pornesc în această aventură ar fi prezenţa în preajmă a unui specialist IT. Aşa ar putea fi economisit timpul pierdut pentru a ajunge pe căi ocolite la dezlegarea unor dileme. Cert este că nu toţi putem beneficia de ajutor de specialitate şi în aceste condiţii unica soluţie este să fim autodidacţi şi să practicăm, ca niciodată anterior, schimbul de experienţă.

Anul bibliologic 2010 a fost destul de complicat pentru cei care au luat în serios tema prioritară Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de servicii de bibliotecă. Dar, încercând lucruri noi, ne-am convins că totul este posibil. Alfabetizarea digitală este iminentă şi pentru breasla noastră şi cu cât mai repede vom accepta această realitate, cu atât va fi mai bine şi pentru noi şi pentru acei cu care şi pentru care muncim.

Am scris şi cu alte ocazii că chezăşia succesului bibliotecarului modern constă nu în faptul cât ştie la momentul dat, dar cât este dispus să înveţe pentru a se putea simţi confortabil printre utilizatorii moderni. Învăţarea pe tot parcursul vieţii este axa pe care se va ţine în viitor meseria de bibliotecar. Modernizarea rapidă a tehnologiilor de informare şi comunicare va fi coşmarul permanent al bibliotecarilor. Pentru a fi relevant pentru comunitate şi a ţine pasul cu utilizatorul modern, bibliotecarul va trebui să-şi dezvolte din mers abilităţile, să înveţe lucruri fără de care activitatea bibliotecii, în scurt timp, va fi de neconceput. Iar instrumentele Web 2.0 sunt printre ele.

Referinţe

1. Biblioteca 2.0 în contextul tranziţiei de la modelul tradiţional de bibliotecă la cel modern. În: Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci: materialele Seminarului naţional al managerilor de biblioteci publice 2009. Resp. ed.: Vera Osoianu. Ch.: BNRM, 2010, p. 20-43.

2. Global Publics Embrace Social networking-Computer and Cell Phone Usage Up Around the World // http://pewglobal.org/2010/12/15/global-publics-embrace-social-networking

3. Reader’s Advisory Blog. Disponibil pe: http://www.pclsreaders.blogspot.com/ PCLS

4. „Un gospodar adevărat e cel care are căruţă şi… internet acasă”. Disponibil pe: http://www.protv.md/stiri/social/un-gospodar-adevarat-e-cel-care-are-caruta-si-internet-acasa.html

5. Internetul şi căruţa. Disponibil pe: http://clubbib.wordpress.com/?s=internetul si caruta&search button=Go!

Vera OSOIANU,
director adjunct, Biblioteca Naţională a R. Moldova