Biblio Polis - Vol. 39 (2011) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
CARTEA DE SPECIALITATE / КНИГИ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ / PROFESSIONAL BOOKS
Valeriu RAŢĂ
De veghe în Templul Cunoaşterii şi Înţelepciunii

Încă din Antichitate Templul Cunoaşterii şi Înţelepciunii este supranumele bibliotecii – acea instituţie complexă (în toate timpurile!), menită să satisfacă nevoile de lectură şi informare a utilizatorilor. La bibliotecă poţi găsi oricînd „hrană pentru suflet”. Acest edificiu cultural este un spaţiu excelent pentru omul liber. În calitatea sa de centru informativ, educativ şi de recreere, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este locul unde oricine se poate simţi agreat, tratat cu bunăvoinţă, relaxat şi confortabil. De aceea, din capul locului, ţin să menţionez că cineva stă de veghe la bunul mers al lucrurilor în această instituţie de prestigiu din capitală, fiindcă fără oameni (angajaţi sau cititori) o bibliotecă nu îşi are sensul. Numele acestui străjer de valori spirituale (şi materiale!) este arhicunoscut de toată lumea – din urbe şi de dincolo de ea. Nu recurgem la nerăbdarea cititorului de a-l afla. E vorba de conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, directorul general (de două decenii şi ceva) al bibliotecii sus-numite – personalitate notorie în sfera biblioteconomică şi nu numai, care relativ nu de mult a sărbătorit o frumoasă aniversare şi s-a ales (chiar în ziua ei de naştere!) cu un frumos cadou din partea colaboratorilor Centrului de Informare şi Documentare „Chişinău” şi a altor departamente structurale, care au elaborat o lucrare de excepţie – Viaţa printre cărţi. Lidia Kulikovski: Biobibliografie*.[1] Anume la conţinutul şi importanţa acestui volum de cercetare laborioasă pentru ştiinţa biblioteconomică din republică ne vom opri în cele ce urmează.

Înfrăţită cu Măria Sa Cartea, dr. Lidia Kulikovski a manifestat dintotdeauna dragoste faţă de profesia de bibliotecar şi instituţia pe care o conduce. De aceea, socotim că munca la sus-numita scriere bibliografică a constituit într-un fel şi o datorie de conştiinţă a celor care o apreciază la justa ei valoare pe dna L. Kulikovski şi îi împărtăşesc crezul şi aspiraţiile, îi urmează îndemnurile. Biobibliografia, editată la „Magna-Princeps” SRL, cuprinde 232 de pagini şi îi are drept coautori pe: Taisia Foiu şi Claudia Tricolici (elaborare), Ludmila Pânzaru, Carolina Gâscă, Maria Gonţa, Nadejda Cepoi, Tatiana Baltag şi Eugenia Filip (contribuţii), Vlad Pohilă şi Genoveva Scobioală (lectori), Valeriu Herţa (designul copertei). În Argument cititorul va găsi descrierea amănunţită a structurii acestui volum, precum şi unele date cu referire la istoria apariţiei acestuia, din care aflăm că lucrarea în discuţie e, de fapt, a doua ediţie a unei asemenea tipărituri din anul 2006.

Muncă perseverentă, dăruirea care impune respect, implicarea în comunitate – sînt doar o parte din calităţile bine ştiute de lumea cu care distinsa directoare ţine un contact permanent: scriitori, savanţi, actori, artişti plastici, profesori, studenţi, chiar şi elevi, liceeni etc. Este destul de semnificativ faptul că mesajul de preţuire pentru dr. Lidia Kulikovski, plasat în deschiderea Biobibliografiei, este semnat de prof. univ. dr. Ion Stoica de la Universitatea din Bucureşti, profesorul pe care, după mărturisirile dumneaei, l-a cunoscut la diverse conferinţe şi simpozioane internaţionale. Apoi, dînsul i-a fost recenzent la teza de doctor Servicii de bibliotecă pentru persoanele dezavantajate. Istoric. Prezent. Tendinţe (2004) – prima disertaţie cu acest subiect la specialitatea de biblioteconomie. Din mesajul renumitului bibliolog, reproducem cuvintele de preţuire pentru protagonista noastră, care este cea ce
„s-a îndîrjit cu vrednicie şi cu dăruire să facă din profesia pe care o slujeşte şi din biblioteca pe care o conduce repere memorabile în istoria culturală a Republicii Moldova!” şi cea ce „a adunat în cuvînt şi în slovă ştiinţa şi judecăţile sale înţelepte despre un domeniu aşezat, acum şi peste timp, la temeliile cunoaşterii şi ale creşterii nobile şi folositoare a omului!” [p. 8].

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, prin activitatea sa de-a lungul timpului a contribuit la transmiterea culturii şi educaţiei în rândul chişinăuienilor, la aceasta aducându-şi contribuţia şi dr. Lidia Kulikovski, personalitate echilibrată în acţiuni, care emană multă căldură, energie pozitivă şi dăruieşte oamenilor din jur cunoştinţele şi priceperile sale. Cum să nu-l credem pe acad. Mihai Cimpoi, o somitate în critica şi istoria literară de la noi, care pune în scrierile sale pe prim-plan valorile spirituale, cînd zice că „Lidia Kulikovski a impus, în cadrul basarabean, marca deontologică a bibliotecarului / bibliotecarei (trecem şi la feminin, dat fiind «matriarhatul» în sferă), bazată pe dragostea faţă de profesie, pe profesionalism, pe conjugarea teoriei cu praxisul şi pe pricepere managerială deosebită, cerută de spiritul timpului. Ea este, în acest sens, directoarea directorilor / directoarelor, profesoara viitorilor specialişti în biblioteconomie şi sfetnica cea mai doctă a cititorilor / utilizatorilor” [p. 11]? E spus purul adevăr. Mă cuprinde o invidie sănătoasă cînd o văd pe L. Kulikovski cum îi tratează cu grijă maternă pe studenţii de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale comunicării de la USM, cum explică pe înţelesul tuturor temele alese spre cercetare de către masteranzi, cum ascultă cu atenţie orice doleanţe ale angajaţilor bibliotecii, chiar dacă soluţionarea unor probleme de serviciu sau de viaţă personală se amînă pe cînd vor fi vremuri mai favorabile pentru breasla noastră.

Filialele de carte românească ale Bibliotecii Municipale sînt o adevărată mândrie pentru locuitorii Chişinăului, dar şi pentru partenerii noştri din dreapta Prutului – diriguitori de diferite instituţii administrative de stat şi culturale, precum şi simpli cetăţeni, care au contribuit, prin efort comun, la înfiinţarea bibliotecilor „Onisifor Ghibu”, „Transilvania”, „Alba Iulia”, „Tîrgu-Mureş”, „Ovidius”, „Tîrgovişte” ş.a., la care se adaugă, fără doar şi poate, iscusinţa de manager a dnei L. Kulikovski de a aşeza lucrurile pe o temelie trainică şi viabilă, aşa cum, de obicei, procedează un gospodar onest. Doar dr. Florin Rotaru, directorul Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti, persoană foarte versată în domeniul modernizării bibliotecilor româneşti, cunoaşte cel mai bine cum s-au desfăşurat evenimentele din acea perioadă, căci s-a aflat în epicentrul lor: „Toate aceste transferuri de competenţe şi de experienţe promovate de Lidia Kulikovski, unice în acea perioadă, au influenţat major românizarea bibliotecilor din Moldova, a legislaţiei şi a regulamentelor în domeniu. Pentru biblioteca românească din Basarabia, Lidia Kulikovski a făcut într-un răstimp de numai cîţiva ani, ceea ce nu s-a făcut în toată perioada anilor 1918-1940” [p. 15].

Articolul Lidia Kulikovski: un impresionant bilanţ prealabil [p. 16-20], semnat de Vlad Pohilă, redactorul-şef al revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării
BiblioPolis, care se editează de la apariţia ei sub directoratul L. Kulikovski, încheie capitolul de note introductive, ţinînd locul unui tabel cronologic sau al unui curriculum vitae, din care aflăm drumul în ascensiune al vieţii şi activităţii persoanei bibliografiate. Pentru cei care, din varii motive, încă nu au avut ocazia să-i cunoască urcuşul în carieră, spicuim următoarele date biografice. L. Kulikovski s-a născut pe 10 martie 1951 în s. Nicoreni, r-nul Drochia, în familia ţăranilor gospodari Leonid şi Nina Ataman. Absolveşte cu menţiune şcoala medie de cultură generală din satul natal, iar în 1973 – la fel cu menţiune – Facultatea de Filologie, specialitatea biblioteconomie şi bibliografie, de la USM. La început lucrează în diverse servicii de bibliotecă, ca în 1990 să fie aleasă director general al BM „B.P. Hasdeu”. Cumpănind toate eventualităţile, promovează o politică de achiziţie în filiale, care a contribuit la creşterea substanţială a ponderii cărţilor în limba română (de la cîteva procente, în 1990, la peste 50 la sută, în 2010). În 2002, fondează revista – amintită deja – BiblioPolis, care susţine procesul de cercetare al colaboratorilor bibliotecii. Între timp îi apar în diverse periodice din republică şi din străinătate peste 300 de studii, articole de generalizare, eseuri, interviuri etc., inclusiv şase volume de autor. A îngrijit şi a coordonat numeroase bibliografii şi biobibliografii. În ultimii ani desfăşoară o activitate didactică la USM. Participă ca organizator sau moderator la diverse manifestări ştiinţifice (congrese, simpozioane, colocvii) şi culturale (conferinţe, lansări de carte, întîlniri cu oameni de creaţie, savanţi etc.). Prodigioasa activitate a L. Kulikovski este apreciată după merit: i se acordă titlul onorific de Lucrător Emerit al Culturii (1987), medalia „Meritul Civic” (1996), ordinul „Gloria Muncii” (2010), Premiul „Managerul secolului XXI” (2001), Premiul „Petre Andrei” (Universitatea „Petre Andrei”, Iaşi), Premiul „Sergiu Grossu” (Editura „Museum”, Chişinău), Premiul Mare (în repetate rînduri, Asociaţia Bibliotecarilor din RM), Premiul Mare (2010; Salonul Internaţional de carte pentru copii, Chişinău), premii şi diplome (Salonul Internaţional de carte, Chişinău). Este laureată a cotidianului Timpul (2008) şi a săptămînalului Literatura şi arta (2010).

„Miezul” lucrării îl constituie Bibliografia propriu-zisă [p. 21-100]. Aici alcătuitorii au hotărît să plaseze materialele în ordine cronologică, indiferent de tipurile lucrărilor. Astfel, an după an sînt înşirate volume de autor sau îngrijite, articole, recenzii, prefeţe, postfeţe, interviuri etc. Ca în oglindă ne apare întreaga operă a unei harnice cercetătoare a domeniului bibliologic, a unei profesoare universitare cunoscută în lumea savantă şi, de ce nu, a unei doamne generoase ce are totdeauna a spune în conversaţii ceva cu tîlc şi de luat aminte. Pare incredibil numărul impunător de 600 de surse înregistrate, în doar două decenii – începînd cu anul 1991 pînă în prezent. La ora actuală, puţini bibliologi se pot mîndri cu o aşa bogăţie de scrieri. Este impresionant şi spectrul larg de probleme abordate, multitudinea de aspecte biblioteconomice comparate sau aplicate în practică, interesul pentru starea filialelor BM şi a bibliotecilor în genere, precum şi atenţia manifestată faţă de angajaţii colectivului său şi colegii de la alte biblioteci sau instituţii culturale. Dar, ca să nu lungim vorba, voi aduce spre exemplificare cele mai reprezentative lucrări ale autoarei noastre:

– Biblioteconomie: studii, cercetări, recenzii, prefeţe, eseuri, interviuri (autor, 2008);

– Cartea, modul nostru de a dăinui: contribuţii la dezvoltarea domeniului biblioteconomic (autor, 2006);

– Servicii de bibliotecă pentru persoanele dezavantajate. Istoric. Prezent. Tendinţe (autor, 2004);

– Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor: manual pentru bibliotecari (autor, 2006);

– Clasificarea zecimală universală (coautor, 1995);

– Legile biblioteconomice ale lui Ranganathan actualizate de era internetului (articol, 2008);

– Biblioteca Municipală – bibliotecă inovantă (coautor, 2010);

– Colecţia Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” – actul unui efort colectiv (articol introductiv, 2007);

– Ancorată în realitate, orientată spre viitor – Biblioteca Publică „Petre Ştefănucă” din Ialoveni (prefaţă, 2009);

– Brandul, brandingul în structurile infodocumentare: emergenţe şi experienţe (articol, 2010);

– Argument pentru o carte, consacrată ex-librisului autohton (prefaţă, 2011);

– Un instrument managerial al instituţiilor de succes – umorul (articol, 2008);

– Hasdeu în timpul şi spaţiul Republicii Moldova (articol introductiv, 2007);

– Idealul lucrului făcut bine – Dimitrie Poptămaş (articol, 2006);

– Biblioteca „Transilvania” – 10 ani de existenţă (articol, 2001);

– Biblioteca „Ovidius” – un reper cultural, social, informaţional în sectorul Centru al capitalei (articol, 2009);

– Cu ocazia rotunjirii frumoasei vîrste... (articol la aniversarea Silviei Ghinculov, 2009);

– Sfetnic, formator şi prieten devotat al bibliotecarilor (articol despre Vera Osoianu, 2005);

– Gînduri aniversare pentru Elena Roşca (articol, 2006).

Aş mai continua lista de lucrări ce îi fac cinste unui om de ştiinţă, dar sînt convins că după lectura Biobibliografiei în cauză studenţii, profesorii, cercetătorii ştiinţifici şi toţi cei interesaţi de dezvoltarea procesului bibliologic în republică vor descoperi de sine stătător, fără mare greutate, materialele necesare pentru informare personală, întrucît înseşi titlurile redau cu fidelitate temele puse în discuţie, L. Kulikovski fiind la acest capitol o meşteriţă iscusită. Tot aici adăugăm că nu îi va lăsa indiferenţi pe cititori nici stilul lucrărilor lecturate: acestea înclină uneori spre o frumoasă manieră publicistică, fiind „presărate” pe ici, pe colo ba cu expresii neaoşe, ba cu fraze şi cuvinte neologice, mai rar folosite sau cu iscusinţă adaptate la gramatica limbii române. Prietenii mai vechi ai autoarei o vor descoperi cu siguranţă dintr-un unghi nou de vedere, admirîndu-i a cîta oară devotamentul, dăruirea şi sacrificiul, în a reda evenimente, fenomene, stări şi personalităţi din universul cărţii, informaţiei, cunoaşterii, frumosului.

Bibliografii, în lucrările lor de specialitate, vorbesc insistent despre importanţa indexurilor la un studiu precum e cel de faţă. Pot spune fără a ezita că alcătuitorii Biobibliografiei Lidiei Kulikovski merită cele mai frumoase cuvinte de preţuire. Că lucrurile stau tocmai aşa voi enumera cele 10 indexuri, care îi vor ajuta pe cititorii noştri să „navigheze” cu încredere în mulţimea de cărţi şi ediţii periodice căutîndu-şi textele jinduite şi tematicile preferate: Index de nume; Index de titluri de autor, alcătuitor, traducător; Index de titluri (ediţii îngrijite, coordonate, membru al colegiului de redacţie); Index de recenzii, prefeţe, postfeţe; Index de titluri de articole; Index de titluri de interviuri; Index de subiecte; Index geografic; Index de titluri de culegeri, anuare, almanahuri, calendare; Index de ediţii periodice [p. 101-143]. Parcurgînd indexul de nume, gîndul ne duce la legăturile deosebite ale dnei L. Kulikovski cu personalităţi notorii, care s-au format de-a lungul timpului sub influenţa mediului, dar şi a unei perceperi adînci a experienţelor trăite. Pe lîngă cele menţionate mai sus, în prezenta recenzie, nu din întîmplare, adăugăm şi următoarele: Ion Madan, Ion Şpac, Traian Brad, Gheorghe Buluţă, Zamfira Mihail, Gheorghe Duca, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Dumitru Păsat, Dionisie Tanasoglu, Vasile Şoimaru, Claudia Slutu-Grama, Iulian Filip, Iurie Colesnic, Alexe Rău, Iulia Tătărescu, Ludmila Corghenci ş.a. Concepţiile, convingerile oamenilor duc la sentimente, acestea din urmă – la acţiuni, iar acţiunile la efecte. Fiecare persoană pare că are un ansamblu de elemente (deseori nu sîntem conştienţi de existenţa lui), care „setează” felul nostru de a fi. Deci, rezultatele animatoarei de la BM „B.P.Hasdeu” a procesului cultural din Basarabia sînt o consecinţă directă, logică a modului de gândire şi de desfăşurare a acţiunilor dimpreună.

Spiritul de libertate venit din interior, alimentat de pasiunea pentru lectură, pentru carte, a făcut-o pe directoarea cu firea-i neastîmpărată să lanseze iniţiative sau să avanseze soluţii bine motivate, focalizînd misiunea bibliotecii pe nevoile reale ale bibliotecarilor, dar şi ale cetăţenilor, care, la rîndul lor, sprijină şi ei prin diverse acţiuni biblioteca. Astfel, trecînd printr-un lanţ de frămîntări, sub conducerea L. Kulikovski ia naştere revista trimestrială de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis, care a devenit cu timpul o tribună de exprimare a gîndurilor, ideilor pentru toţi specialiştii din domeniu, de diseminare a serviciilor de bibliotecă în rîndurile adoratorilor ei. Meritul L. Kulikovski constă în faptul că revista tot mai mult se implică în rezolvarea problemelor stringente ale bibliotecarilor, dar şi ale societăţii dornice de a cunoaşte, pentru că astfel o cer exigenţele secolului XXI, secol al tehnologiilor avansate, al oamenilor cu abilităţi ce le stăpînesc. Răsfoind volumul bibliografic, observăm că o bună parte din ceea ce a scris L. Kulikovski a apărut pe paginile acestei reviste de prestigiu profesional.

Putem să vorbim la infinit despre rolul şi însemnătatea în ştiinţa din Basarabia a unei serii de numeroase bibliografii şi biobibliografii elaborate de către specialiştii Bibliotecii Municipale şi coordonate sau îngrijite de directorul general al acesteia. Sumarele de tipărituri, dacă le-am numi astfel, sînt de o neapărată trebuinţă pe masa oricărui cercetător de orice rang, aflîndu-se în căutare permanentă pentru a fi la curent cu noutăţile din diferite sfere ale activităţii omeneşti. Printre producţiile de acelaşi fel ale altor biblioteci se evidenţiază cele ale BM cu: Bibliografia Municipiului Chişinău (1996, 2009), Publicaţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (2007), Catalogul cărţilor cu autografe din colecţiile Bibliotecii Municipale (2002), Cărţi cu dedicaţii: (în colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”) (2007), Presa basarabeană de la începuturi pînă în 1957: catalog (2002), Aureliu Busuioc (2010), Grigore Vieru (1995), Mihai Cimpoi (2002), Alexandru Gromov (2005), Ion Ciocanu (2005), Ion Vatamanu (1997), Eugen Doga (1993), Glebus Sainciuc (1996), Ninela Caranfil (2007), Vocaţia cuvîntului scris şi rostit: Eliza Botezatu – criticul literar şi pedagogul (2006), Un distins folclorist: Nicolae Băieşu (2004), Serafim Saka (2005), Petru Cărare (2005), Alexandru Donos: o viaţă în zbucium (2010), Andrei Burac (2008), Aurel Scobioală (2006), Ion Cuzuioc (2007), Galina Furdui (2008), Ion Proca (2008), Victor Dumbrăveanu (2006), Ianoş Ţurcanu (2006), Vlad Pohilă (2010), Alecu Russo: „acel ostaş al propăşirii” (2006), Moştenirea literar-spirituală a dinastiei de cărturari Hîjdău-Hasdeu în bibliotecile chişinăuiene (2007), Iulia Hasdeu / Camille Armand (1869-1888) (2008), Nicolae Iorga şi permanenţele istoriei (2006), Nicolae Titulescu – figură emblematică a diplomaţiei internaţionale (2007), A.S. Puşkin şi Basarabia (1999), Ucrainenii în cultura Moldovei (2008), Holocaust – tragedia evreilor Europei sec. XX (2008) şi multe altele. Orice bibliotecă nu poate decât să se mîndrească cu aceste volume dacă le are pe rafturile ei – ele cuprind între copertele lor chintesenţa muncii autorilor sau a instituţiilor respective.

Recenziile L. Kulikovski oferă, fără patos şi exagerări, informaţii esenţiale despre cărţi. Documentîndu-se despre autor şi pătrunzînd în caracteristicile genului căruia îi aparţine opera, autoarea face descrierile critice din punctul de vedere al standardelor acceptate şi îşi susţine tezele cu exemple din texte. Dovezi în care putem afla părerile şi cunoştinţele recenzorului nostru Biobibiografia ne oferă una după alta: Considerente asupra edificării societăţii informaţionale în Moldova (la cartea cu acelaşi titlu de S. Cojocaru şi C. Gaindric, 2004); Bibliologie românească (la Bibliologie românească. Idei. Portrete. Controverse de Gh. Buluţă şi V. Petrescu, 2008); Reflecţii pe marginea unei cărţi cu multe, foarte multe întrebări... (la Bibliologie şi literatură de Nicolae Busuioc, 2009); Un manual aşteptat (la Organizarea informaţiei: analiza documentară de Natalia Goian, 2006), Toamna lui Vlad Pohilă (la biobibliografia Vlad Pohilă, 2010) ş.a. De multe ori, evaluînd cartea respectivă şi indicînd punctele puternice şi cele vulnerabile, autoarea încearcă să noteze şi starea de spirit pe care o simte la finalul lecturii. Dar această stare de spirit trăită zi de zi este fixată cel mai bine în interviurile acordate unor jurnalişti cunoscuţi din partea locului şi din străinătate. Anume interviurile ne reliefează portretele adevărate ale protagonistei, anume aici aflăm opiniile, atitudinile, gîndurile cele mai sincere şi mai atractive în varii perioade ale vieţii. Aceeaşi Biobibliografie face numeroase trimiteri, în indexul respectiv, la întrevederi de dialog cu „oşteni” ai mass-mediei: Nicolae Roibu (Biblioteca este imaginea unei epoci, 2007); Vlad Pohilă (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a marcat 130 de ani. Evenimentul s-a consumat. Ce a rămas?, 2007; Şi primăvara se numără bobocii... bobocii de flori, evident!..., 2011); Mihai Morăraş (Proiecte performante pentru bibliotecile din municipiu, 2001); Nadina Gheorghiţă (Secolul XXI prin prisma „oamenilor cărţii”, 2000; Profesia de bibliotecar a pierdut din romantism, în schimb a chîştigat în utilitate, 2003); echipa „Accente” (Sînt în opoziţie şi cu guvernarea, şi cu opoziţia, 2006); Maria Vieru-Işaev (Un director deschis pentru tot ce înseamnă „naţional”, „modern”, „democrat”, „creativ”, „pasionat”, 2006); Raia Rogac (Cartea este obiectul muncii mele, 2006) ş.a. Dialogurile la care ne-am referit sînt create într-un climat de încredere şi zugrăvesc cu precizie realitatea evenimentelor, faptelor ce se întîmplă în jurul protagonistei şi al nostru, totodată. Ele răspund pe deplin curiozităţilor de a cunoaşte îndeaproape persoana interogată.

Înainte de a cere ceva, trebuie să oferi – o axiomă evidentă. Prin scrierile sale L. Kulikovski ne oferă o multitudine de teme în legătură cu specialitatea îmbrăţişată şi cu altele conexe. Dacă e să crezi indexului de subiecte (management de bibliotecă, marketing, relaţii interbibliotecare, servicii de bibliotecă, viitorul bibliotecilor, inovaţii, acces la informaţii, cultura informaţiei, activitate editorială, activitate ştiinţifică, cercetare bibliografică, instruire profesională, utilizatori etc.), acestea redau întreaga gamă de zbucium şi preocupări ale unui om ca activitatea bibliotecarului să devină mult mai eficientă şi mai valoroasă pentru comunitate. Avînd mandat de delegaţie, călătorind şi vizitînd un şir de biblioteci din ţări ca SUA, China, Israel, Franţa, Marea Britanie, Finlanda, Germania, Danemarca, Rusia, Polonia, Ucraina, România (a se vedea indexul geografic), L. Kulikovski se străduieşte să vadă construită biblioteca „viitorului” aici, la Chişinău. Activitatea didactică desfăşurată la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale comunicării, Catedra de biblioteconomie şi asistenţă informaţională, USM, îi dă încredere că o astfel de bibliotecă va fi edificată, iar întreaga sarcină de acum înainte stă pe umerii tineretului – ctitorul tuturor intenţiilor bune de mîine. Aceste aspiraţii, preocupări ale dumneaei trebuie căutate în diverse culegeri, anuare, almanahuri, calendare (Imaginea Republicii Moldova în străinătate, 2005; Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci, 2010; Biblioteconomie. Asistenţă informaţională. Arhivistică: teorie şi practică, 2008; Camera Naţională a Cărţii: 45 de ani, 2002; O fereastră spre lume: Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” – 60, 2004; Symposia professorum. Seria „Biblioteconomie. Informare. Documentare”, 2002, 2003, 2004; Calendar naţional, 2000, 2010 ş.a.) sau în ziare, reviste (BiblioPolis, Buletinul ABRM, Gazeta bibliotecarului, Magazin bibliologic, BiblioScientia, Biblioteca, Curier; Literatura şi arta, Timpul, Jurnal de Chişinău, Capitala ş.a.).

Am citat cît mai multe exemple din volumul elaborat de colaboratorii BM pentru a demonstra o trăire pentru alţii şi o dăruire totală idealului ce se vede realizat prin forţa întregii naţiuni. Aşa o văd şi autorii felicitărilor şi microeseurilor din capitolele Lidia Kulikovski văzută de... (personalităţi ale literaturii, culturii, ştiinţei, colegi de breaslă, alţi admiratori, simpatizanţi) [p. 157-196] şi Mereu valabilă, preţuirea... (referinţe scrise cu... ani în urmă) [p. 197-229]. Dintre aceste aprecieri cităm din cea a acad. Gheorghe Duca: „...dna Lidia Kulikovski are cu cititorii săi o altfel de comunicare, una electrizantă, bazată nu doar pe raţiune şi profesionalism, ci, mai ales, pe căldura şi mărinimia unei fiinţe inteligente şi generoase” [p. 161]. Au mai scris despre L. Kulikovski sincer, drept şi frumos scoţînd în evidenţă pentru publicul larg ceea ce trage la cîntar în activitatea dumneaei: Zamfira Mihail, Nicolae Dabija, Nicolae Băciuţ, Valentin Marica, Dimitrie Poptămaş, Vasile Şoimaru, Ninela Caranfil, Mihail Gh. Cibotaru, Nicolae Rusu, Claudia Partole, Miroslava Metleaeva, Ludmila Bulat, Ionel Căpiţă, Gheorghe Pârlea, Sorina Stanca, Tatiana Costiuc, Victoria Bernic ş.a.

De o execuţie poligrafică impecabilă (de bun-gust şi simţ artistic!), Viaţa printre cărţi. Lidia Kulikovski: Biobibliografie inserează şi o bogată iconografie în culori şi alb-negru la capitolul Clipe în imagini [p. 145-156]. De parcă intri într-o sală de cinema şi vezi secvenţe dintr-un film al vieţii: împreună cu familia, cu personalităţi, colegi, discipoli... E aceeaşi tînără, sufletistă, mereu cu zîmbetul pe faţă, de altfel, aşa cum o ţin minte încă de pe timpul studenţiei noastre. E cea care arde ca o făclie cu intensitate maximă pentru a ne arăta calea spre un alt mod de trai, spre succesul adevărat al profesiei, biblioteca fiindu-i „Casa Mare a Cărţii” (din nou din specificarea lui Gh. Duca). În bibliotecă, e interesant să lucrezi, să cauţi şi să găseşti. Acolo, unde miroase a vopsea tipografică, a file vechi, unde se păşeşte cu atenţie şi se vorbeşte în şoaptă, este paradisul ei pe care îl modelează de cîteva decenii după cum crede de cuviinţă, luînd la braţ cumsecădenia şi optimismul. Îi sînt străine apucăturile funcţionarilor birocraţi, unele reguli ciudate şi stranii, nepăsarea şi indiferenţa inşilor needucaţi etc. Îi dorim pe viitor să aibă cît mai puţină atingere cu aceştia, conducîndu-se pe cărarea vieţii de dictonul latin: „Per aspera ad astra.” Ţinem mult să aibă doar cititori exemplari (inclusiv ai Biobibliografiei pe care am prezentat-o cum ne-a sugerat perceperea, primele impresii de lectură), evident mulţumiţi de serviciile şi condiţiile oferite de o instituţie culturală precum este Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

Valeriu RAŢĂ,

bibliotecar

[1]* Viaţa printre cărţi. Lidia Kulikovski: biobibliogr. / BM „B.P. Hasdeu”; Centrul de Informare şi Doc. „Chişinău”; concepţie şi realizare: CID Chişinău; au elaborat: Taisia Foiu, Claudia Tricolici, Ludmila Pânzaru at al. – Ch., Magna-Princeps SRL, 2011. – 232 p.