Biblio Polis - Vol. 39 (2011) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
EVENIMENTE CULTURALE / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS
Raia ROGAC
Lume bună la glume se adună

(O seară de umor cu Efim Tarlapan)

Motto: „M-am născut pe un petic de pământ românesc şi de când mă ştiu lupt să nu fie transformat în cârpă.” (Efim Tarlapan)

Am spus-o în mai multe rânduri că astăzi un rol deosebit în promovarea scriitorilor şi a creaţiilor de valoare, care rezultă din truda lor, o au bibliotecarii. Anume ei sunt cei care bat recordul în topul organizării diverselor manifestări: campanii de lectură, cum sunt, de exemplu, Chişinăul citeşte o carte, Copiii Chişinăului citesc o carte ş.a.; simpozioane, întâlniri de creaţie, cenacluri literare, prezentări şi lansări de carte cu sau fără autori. Pentru aceste acţiuni gazdele gândesc şi alcătuiesc programe capabile de a atrage cititorii.

Sunt scriitori a căror faimă merge înaintea numelui, de aceea publicul vine de la sine atunci când doar se anunţă un eveniment cu prezenţa protagonistului. Unul dintre ei este Efim Tarlapan. Parafrazându-i numele de familie, am spune că e cel mai tare la pană scriitor umorist de la noi şi nu numai. De la debutul editorial, semnalat prin apariţia volumului de versuri satirice Scuzaţi pentru deranj (1974) şi până în prezent, el seamănă umor pentru a încolţi pe feţele cititorilor zâmbet şi bună dispoziţie, lucru pe care nu ni-l poate oferi, din păcate, interminabila tranziţie. Alte cărţi care-l reprezintă pe Efim Tarlapan: Tatuaje, Acarniţa, Cartuşiera, Îngerii din cerul gurii, Zâmbete cu supliment, Asta-i situaţia, Dioptrii pentru ochelarii de cai, Coloana nătângilor, Mărul lui Adam, Cu poante pre moarte călcând ş.a. Cărţile pentru copii pe care le editează sunt şi ele garnisite cu umor. Dintre acestea, putem evidenţia următoarele titluri: Staţi jos, copii, Iese un arici la drum..., Un melc la fotbal, Unde era dus tatăl iezilor din povestea „Capra cu trei iezi”? etc. Efim Tarlapan este şi un harnic alcătuitor de cărţi, elaborând dicţionare, enciclopedii, antologii – evident că aproape toate sunt din domeniul îndrăgit. În acest compartiment distinct al activităţii sale se înscriu: Atlas comic, Buturuga mică, Dicţionar enciclopedic satiric, O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni, Epigrama daco-română contemporană, Marea antologie a epigramei româneşti (De la bijuterii folclorice la performanţe clasice), Aquila non capit mascas, Pro-scris ş.a.

Cărţile lui Efim Tarlapan se editează la Chişinău, dar şi la Cluj-Napoca, graţie faptului că o bună perioadă de timp autorul a locuit la Cluj împreună cu familia.

Chiar din startul unei triple lansări de carte a lui E. Tarlapan, desfăşurată la Sediul Central al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, directoarea dr. Lidia Kulikovski, în cuvântul inaugural, surprinsă plăcut de numărul mare de participanţi (350 de persoane după datele de înregistrare) avea să remarce: „Câtă lume bună, Efim Tarlapan adună!” Şi lumea bună a încercat să nu dezamăgească autorul, dându-şi coate pentru a ajunge în faţa microfonului, stăpânit de moderatorul prof. Vitalie Răileanu, critic literar, care, evident, şi l-a oferit sie mai întâi, nu pentru a critica, dar pentru a lăuda cele trei cărţi lansate: Zâmbete pentru export, prefaţată de George Corbu şi „avertisment”-ată de Ştefan Cazimir, antologia de epigramă universală Râsul lumii, la români şi al treilea volum, mai puţin voluminos şi mai serios – Daniel Ciugureanu, un prim-ministru al neamului nostru şi al neamurilor mele, o minimonografie despre personalitatea enunţată în titlu.

Au mai vorbit despre autor şi despre cărţile sale academicianul Mihai Cimpoi, criticii literari prof. univ. dr. hab. Ion Ciocanu, dr. în filologie Lidia Grosu, prof. univ. dr. hab. Ion Buga, umoriştii şi epigramiştii Gheorghe Urschi, Gheorghe Bâlici, Ion Diviza, Valentin Portas, cercetătorul Pavel Balmuş, ziaristul Mihai Cucereavâi ş.a.m.d.

Întru perceperea atmosferei vom reproduce câteva fragmente din mesajele vorbitorilor.

Criticul literar Ion Ciocanu: „Efim Tarlapan este scriitorul care a adus în literatura română cele mai multe antologii, putem spune, ca nimeni altul. Îl felicităm pentru noile apariţii editoriale, îi dorim şi în continuare să scrie tot atât de mult şi bine, dar dacă s-ar putea şi mai bine, cu atât mai bine!”

Academicianul Mihai Cimpoi, „acest G. Călinescu al Basarabiei”, apreciind rolul scriitorului care „ne bucură cu zecile de volume de epigrame, aforisme, antologii, editate până în prezent”, a menţionat că acesta poate să se considere „împlinit, deoarece vine în literatura română şi universală cu cărţi unice. Este un autor clasic, mai exact clasicizat, care ne face de râsul lumii în sensul bun al cuvântului.”

„Râsul este cel mai bun medicament pentru toate bolile omeneşti”, a remarcat umoristul Gheorghe Urschi, argumentând că în unele ţări „există clinici şi metode de vindecare cu acest mijloc eficient de înzdrăvenire, de aceea mă bucură orice apariţie editorială a lui Efim Tarlapan, care ne face să râdem, deci să fim sănătoşi.”

Dr. în filologie Lidia Grosu: „Efim Tarlapan în creaţia sa critică vehement metehnele şi viciile omeneşti, inclusiv pe cele ale demnitarilor noştri, care nu ştiu să-şi onoreze obligaţiile faţă de popor.”

Poetul şi publicistul Ion Diviza, pe lângă cuvintele calde de apreciere a lucrărilor apărute, inspirat de patronul spiritual al Bibliotecii Municipale, i-a dedicat sărbătoritului o epigramă: „Când optzecistul moldovean / Îl arde cu blesteme / Epigramistul Tarlapan / E verde-n orice vreme!”

Epigramistul Gheorghe Bâlici a compus o replică la catrenul lui E. Tarlapan: „Din ţigancă iese-o însă / Mică, dar cu mâna-ntinsă / Către domn ginecolog: / Dă-mi şi mie un ban, te rog!”, care e în felul următor: „Mică, dar pe când cerea, / Şmecheră pre cum i-i felul, / Cu cealaltă mână ea / Moaşei îi şparli inelul.”

Fabulistul Valentin Portas: „Cartea umoristică contribuie la însănătoşirea societăţii, fără satiră şi umor societatea ar fi grav bolnavă. Anume satira şi umorul joacă rolul de sistem imunologic de care oamenii au stringentă nevoie.”

Despre minimonografia Daniel Ciugureanu, un prim-ministru al neamului nostru şi al neamurilor mele istoricul Ion Buga a remarcat: „Este un început de monografie despre un martir al Neamului, care a semnat Actul Unirii din anul 1918. Basarabeanul Daniel Ciugureanu a fost prim-ministru al Republicii Democratice Moldoveneşti şi de patru ori ministru în Guvernul României Mari. În drum spre închisoare, în anul 1950, în mod brutal a fost asasinat. Fiind marcat de destinul tragic al acestei personalităţi, fiind înrudit prin marele arbore genealogic, Efim Tarlapan, poate pentru prima oară, a abordat o temă atât de serioasă, descoperind acest om politic nu doar pentru sine şi cei apropiaţi, dar pentru publicul larg, pentru generaţiile tinere care trebuie să cunoască şi să poarte recunoştinţă celor care s-au sacrificat pentru cauza integrităţii româneşti.”

Lidia Kulikovski a mulţumit protagonistului că s-a gândit prin această manifestare culturală de caldă şi veselă atmosferă să descreţească frunţile şi minţile participanţilor, o bună parte din ei fiind chiar angajaţi ai sistemului municipal de biblioteci, pentru care lansarea, ce a coincis cu Ziua bibliotecarului, a fost un adevărat cadou de suflet către suflet.

În încheiere, Efim Tarlapan a exprimat gratitudine gazdelor primitoare, cititorilor receptivi şi în premieră a citit noi epigrame şi aforisme.

Raia ROGAC