Biblio Polis - Vol. 39 (2011) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Tatiana ISCHIMJI, Angela BORŞCI
20 de ani: e mult sau puţin?

Această întrebare retorică presupune mai multe răspunsuri: pentru un om este o vîrstă fragedă, iar pentru o instituţie cum este Biblioteca evreiască „Iţic Mangher” este o vîrstă respectabilă, căci pe parcursul acestor 20 de ani s-a acumulat un bogat fond de documente, care a ajuns astăzi la cifra de peste 60 000 exemplare; utilizatorii beneficiază de numeroase şi diverse servicii; anual se organizează peste 350 de activităţi culturale atît în bibliotecă, cît şi extramuros; se realizează o vastă activitate editorială şi bibliografică; biblioteca s-a implicat activ la programele Biblioteca 2.0 şi Utilizatorul 2.0.

Aşadar, la 4 februarie 2011, Biblioteca „I. Mangher” a împlinit 20 de ani şi, cu această ocazie, în perioada 3-13 februarie a fost organizată Decada bibliotecii, în cadrul căreia au fost preconizate mai multe acţiuni, menite să arate toate realizările bibliotecii în decursul acestor ani. Şi se pare că am reuşit.

Pregătirea acestui eveniment a durat pe parcursul întregului an 2010: au fost alcătuite şi editate bucletele Biblioteca evreiască – Centrul cultural „I. Mangher”, Cronologia Bibliotecii evreieşti – Centrului cultural „I. Mangher”, Muzeul patrimoniului cultural al evreilor Moldovei; 11 pliante, consacrate personalităţilor evreieşti, semnul de carte Clubul pictorilor evrei. Sunt gata de tipar: partea a doua a bibliografiei Răsfoind pagini..., catalogul cărţilor rare De la incunabule la CD-romuri, calendarul datelor memorabile pentru anul 2011 Evreii în istoria şi cultura universală.

Au fost tipărite invitaţiile pentru serata festivă, iar programul Decadei a fost plasat atît pe panourile şi standurile tuturor organizaţiilor evreieşti din oraş, cît şi pe paginile blogului Ebraika, ale ziarelor Evreiskoe mesteciko şi Istoki jizni. O astfel de publicitate a avut un ecou bineaşteptat: frecvenţa bibliotecii în această perioadă a atins cifra de 5550.

La deschiderea Decadei au fost invitaţi reprezentanţi ai mass-media, care au participat la partea oficială, în timpul căreia publicul a fost familiarizat cu etapele de formare a bibliotecii evreieşti, cu tipăriturile ei pe parcursul anilor. Canalul TV „Mir” a realizat un film video despre activitatea cotidiană a bibliotecii, pus pe post la 21 februarie curent.

Excursiile şi discuţiile Serviciile bibliotecii – Centrului cultural şi Biblioteca pentru tine au favorizat sporirea numărului utilizatorilor bibliotecii.

În timpul Decadei au fost organizate 30 de activităţi culturale cu tematică variată. Au avut loc patru prezentări de carte. Culegerea Adio, Moldova (Moscova–Ierusalim, 2010) i-a adunat pe iubitorii de poezie. Oaspete şi participant de onoare a fost ziarista şi poeta Alexandra Iunko, unica dintre cei 12 autori, poezia cărora a alcătuit culegerea, care a mai rămas cu traiul în Chişinău. S-au declamat versuri, s-au perindat amintiri despre poeţii plecaţi din ţară, din viaţă... despre Chişinăul de odinioară.

Următoarea prezentare a fost cea a cărţii juristului, prozatorului, publicistului şi poetului Boris Druţă Pandurii tristeţii – a treia lucrare a autorului, unde Domnia Sa abordează tema evreiască. Volumul a ieşit de sub tipar la finele anului 2010 în or. Padova, Italia, şi, la fel ca cele precedente, a fost ilustrat de către fiica autorului Veronica. La deschidere, autorul a vorbit despre structura cărţii, ea fiind divizată condiţional în patru capitole. Primele două capitole conţin creaţia poetică a lui B. Druţă, majoritatea poeziilor, după cum menţionează A. Ciocanu în prefaţă, fiind „duios-nostalgice, de multe ori chiar cu o doză lacrimogenă subliniată [...]”.

Cu interes deosebit cei prezenţi au audiat versurile poeţilor evrei: Motl Sakţier, Iţhak Kaţenelson, dar şi ale celor din generaţia mai tînără: Mihail Hazin, Efrem Bauh, Rudolf Olşevski, Alexandra Iunko, Mihail Finkel ş.a. – mai întîi în original, apoi în traducerile lui Boris Druţă, citite de el însuşi. Cu căldură şi tristeţe a vorbit autorul despre veşnica problemă a limbii idiş şi a cimitirelor evreieşti părăsite, împrăştiate prin toată ţara. Tema limbii idiş a preluat-o Marina Şraibman, soţia regretatului scriitor Ihil Şraibman.

Păreri despre carte, şi nu numai, au expus cei prezenţi în sală: directorul Muzeului Istoriei Evreilor Moldovei, doctor în filologie Irina Şihova, membru al Asociaţiei scriitorilor de limbă rusă din RM, doctorul în ştiinţe biologice V. Şvarţ, alţi ascultători. Despre Holocaust, ororile războiului şi propriile sale impresii şi amintiri din copilărie a vorbit fostul profesor al lui Boris Druţă dl B. Vasiliev.

Игра в пазлы: поэзия и проза (Chişinău, 2010) este titlul următoarei cărţi prezentate. Manifestarea a început cu derularea unui film video, unde autoarea, Miroslava Metleaeva, îşi citea versurile. Cu multă căldură şi stimă au vorbit cei prezenţi despre stilul şi limba perfectă a scriitoarei. Printre vorbitori au fost Mihai Cimpoi, Ianoş Ţurcanu, Emilian Galaicu-Păun, Mihail Reabcinski, iar muzicologul Galina Kocearova a făcut o paralelă între limbajul cărţii şi o simfonie.

Volumul Portrete istorice: militanţi remarcabili ai mişcării evreieşti din Basarabia şi Moldova sec. XX (Chişinău, Tel Aviv, 2010) a văzut lumina tiparului după ce autorul ei, Iacov Copanschi, a plecat în lumea celor drepţi. La prezentarea cărţii au venit colegii istoricului: V. Anikin, O. Garusova, I. Şihova, S. Benghelsdorf, bibliotecari, prieteni, rude. Toţi vorbitorii au apreciat înaltul profesionalism şi calităţile omeneşti ale lui I. Copanschi.

În urma acestor prezentări biblioteca şi-a îmbogăţit colecţia de „Cărţi cu autograf” cu încă patru titluri. Toate prezentările au fost însoţite de expoziţii de documente.

A fost bogată Decada şi în serate. Astfel, după reparaţia din teatrul bibliotecii s-a întors „acasă” clubul cantautorilor. În cadrul seratei festive participanţii I. Kirkin, V. Roşca, L. Minaeva, F. Ceaplîghina ş.a. au felicitat biblioteca în maniera tradiţională a cant-autorilor: cu cîntece şi versuri. Olesea Rudeaghina, redactor-şef la revista Russkoe pole, a făcut o donaţie de cîteva seturi ale revistei.

Cu brio s-a desfăşurat şedinţa clubului pictorilor evrei: preşedintele Eduard Maidenberg a făcut o succintă trecere în revistă a activităţii acestuia pe parcursul anilor, cei prezenţi au depănat aduceri aminte. În ajun a fost inaugurată galeria pictorilor-membri ai clubului: E. Maidenberg, M. Brunea, E. Lepădatu, O. Rubinştein, I. Tihman, A. Kalinenko, I. Piker, A. Partas ş.a.

„Clubul odesiţilor din Chişinău”
s-a întrunit la şedinţa ordinară cu genericul Одесский дворик – как у нас на Молдаванке. Cei prezenţi au citit versuri, au cîntat, au spus bancuri şi au servit din bucatele tradiţionale odesite, gătite de membrii clubului.

De un succes deosebit s-a bucurat întîlnirea cu avocata Svetlana Midrigan în cadrul şedinţei Clubului „Universul familiei evreieşti”. Au fost puse în discuţie situaţii concrete din viaţa cotidiană. Cei prezenţi au „asaltat-o” pe avocată cu întrebări referitoare la diverse probleme, la care au primit răspunsuri adecvate, recomandări concrete.

Serata „Amicii bibliotecii” s-a încheiat cu înmînarea de menţiuni pentru participarea la viaţa culturală a bibliotecii, pentru promovarea proiectelor şi programelor, pentru lectură activă: Cel mai activ utilizator şi Voluntar al Bibliotecii – Centrului cultural. În total, de diplome au beneficiat 43 de persoane.

O altă manifestare de amploare a fost serata jubiliară cu genericul Filele memoriei în an de jubileu. Teatrul bibliotecii nu i-a putut găzdui pe toţi doritorii şi unii participanţi au fost nevoiţi să savureze reprezentaţia din hol.

Cuvinte calde despre Biblioteca „I. Mangher”, ca despre „primul său copil între bibliotecile naţionale”, a spus directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” dna Lidia Kulikovski. Tot dumneaei a menţionat aportul bibliotecii noastre la promovarea, conservarea şi menţinerea culturii spirituale a poporului evreu, dar şi a altor etnii, conlocuitoare în Republica Moldova.

Un cuvînt de felicitare a trimis directorul general al Biroului Relaţii Interetnice dna Elena Beleacova.

Printre cei care au venit să felicite biblioteca au fost directorul Filialei „Joint” în Moldova dl M. Kaţif, conducătorul Filialei „Agudad Israel” R. Safronova, reprezentanta Centrului de caritate „Hesed Iehuda” E. Leoşkevici şi mulţi, mulţi alţii.

Un dar deosebit de preţios pentru bibliotecă au fost loturile de carte evreiască, primite de la Elena Nejinski, director al Centrului cultural israelian, şi de la reprezentanţa Agenţiei „Sohnut”.

O surpriză plăcută a fost menţionarea, în cadrul unei şedinţe operative a colaboratorilor bibliotecii, cu diplome de excelenţă ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Pentru colegii noştri de la filiale a fost organizată o excursie virtuală prin Chişinăul evreiesc.

Nu au fost trecuţi cu vederea nici micii noştri utilizatori. În timpul Decadei ei au participat la Ora poeziei (Fiodor Tiutcev), Ora de lectură (Copiii şi răţuştele de Mihail Prişvin). Pe tot parcursul Decadei au funcţionat cercurile de ceramică şi artă plastică, în cadrul cărora au fost organizate şedinţe de master-class.

În ţara fermecată a cărţilor au nimerit elevii claselor a treia de la Liceul „N. Gogol”, care au fost „iniţiaţi” în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile utilizatorilor Bibliotecii „I. Mangher”. Copiii au beneficiat de un concert improvizat de micuţii de la „Ţipor” şi cei de la formaţia muzicală „Şalom”, au participat la victorine, concursuri, au fost familiarizaţi cu activitatea bibliotecii. Sărbătoarea s-a încheiat cu rostirea solemnă a „Jurămîntului cititorului” şi cu înmînarea carnetelor de cititor al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Mai menţionăm că au fost ţinute lecţiile bibliografice Biblioteca – copiilor şi Enciclopedii pentru copii; a fost prezentat blogul Ebraika. În timpul Decadei toţi vizitatorii bibliotecii au putut să vizioneze expoziţiile şi să audieze revistele bibliografice Cartea de vizită a bibliotecii, Realizările noastre, Evreii pămîntului moldav, Universul cărţii evreieşti, Scriitori evrei – laureaţi ai premiilor literare, Arta evreilor, Limbile evreilor, Iţic Mangher – 100 ani de la naştere ş.a.

Toate manifestările şi activităţile din cadrul Decadei au fost posibile doar datorită profesionalismului, entuziasmului şi dăruirii de sine a bibliotecarilor ce formează colectivul pe nume Biblioteca „I. Mangher”.

Tatiana ISCHIMJI,

bibliotecar principal, Filiala „I. Mangher”;

Angela BORŞCI,

şef oficiu, Filiala „I. Mangher”