Biblio Polis - Vol. 33 (2010) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
RECENZII ŞI CONSEMNĂRI / РЕЦЕНЗИИ И ЗАМЕТКИ / REVIEWS AND NOTES
Ludmila BULAT
Fascinanta lume a dicţionarelor

„Ce dragoste veche – actorii”, zice criticul de teatru Pavel Pelin în cartea sa cu acelaşi titlu. Redactorii de carte, inclusiv eu, aş zice: ce dragoste veche, dicţionarele... Chiar dacă ne sînt dragi şi actorii...

Am dicţionare cumpărate de peste tot. Dicţionarul limbii române moderne sau cum i se mai spune „Dicţionarul Macrea”, l-am cumpărat în studenţie de la Cernăuţi, cînd am fost trimişi să colectăm folclor din Bucovina. De la librăria Voennaia kniga („Cartea militară”), care pe timpuri se afla în centrul Chişinăului, împreună cu colegii de editură mi-am cumpărat un Dicţionar militar în şapte limbi. DEX-ul l-am cumpărat în 1977 de la Bucureşti, cînd am vizitat pentru prima dată România. Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române mi l-a adus colega de editură Ana Creţu de la Brăila tocmai cînd urma să revenim la grafia latină. Din dicţionare mi-am cîştigat şi pîinea cea de toate zilele. De cîte ori mă duceam la ţară cu manuscrisul luam şi vreun dicţionar în geantă...

Dicţionarele apar mai rar decît alte cărţi, de aceea se cuvine să le acordăm o atenţie deosebită. Unul din ele, Dicţionar de educaţie tehnologică[1]*, autori Elena Grosu, Ion Şaragov, Andrei Sacara, a văzut recent lumina tiparului la Editura „Epigraf”, director-fondator al cărei este Oleg Bujor.

Dicţionarul a fost elaborat cu scopul de a oferi un instrument de reper în predarea / învăţarea educaţiei tehnologice în şcoală şi în instituţiile de învăţămînt specializat. În subtitlu sînt indicate cifrele 18 în 1, ceea ce înseamnă că este constituit din 18 capitole care se referă la 18 domenii studiate, de regulă, în cadrul unei discipline: educaţia tehnologică. Putem spune că Dicţionarul... adună în filele sale 18 dicţionare terminologice mici.

Să enumerăm cîteva compartimente din Dicţionar...: Activităţi agricole. Plantele de lângă noi; Arta ceramicii; Arta covorului; Arta croşetării; dar şi activităţi mai moderne, precum: Automobilul; Tehnologii informaţionale şi de comunicaţii etc. Autorii s-au străduit să menţină un echilibru de pagini pentru fiecare compartiment, să facă o joncţiune, un liant între domenii.

La compartimentul Arta covorului, de exemplu, utilizatorul va găsi multe cuvinte devenite deja arhaisme: caier, iţă, izvod, răşchitor, tălpig, urzeală, velniţă, vîrtelniţă etc. Iar la compartimentul Tehnologii informaţionale şi de comunicaţii va afla o serie de termeni moderni precum: a accesa, bold, cartuş, toner, dischetă, display, hard-disk, hardware etc.

Dicţionarul... este destinat în mare tinerilor, aici ei vor găsi noţiuni privind deprinderi de viaţă, precum: Casa şi familia, Locuinţa, Economia în familie, Farmacia la domiciliu şi primul ajutor în accidentele casnice, Omul şi natura, Obiectele de artă în căminul nostru, Dotarea tehnică a gospodăriei etc.

La sfîrşitul capitolului Omul şi profesia sa sînt date modele de Curriculum vitae şi de Scrisoare de intenţie, sfaturi cum trebuie să se comporte o persoană în timpul interviului de angajare, principii pentru o carieră de succes, şi acestea destinate tinerilor.

Un instrument important al Dicţionarului... îl constituie ilustraţiile, care completează informaţia din text şi ajută la buna înţelegere a unor termeni, noţiuni. Dicţionarul... este înzestrat cu 21 de planşe color care de asemenea le vor fi de folos utilizatorului: va vedea elemente ale portului popular, modele de broderii tradiţionale, ustensile şi maşini-unelte pentru prelucrarea lemnului, maşini-unelte electrice, construcţia maşinii de cusut ş.a.m.d.

Desigur că autorii Dicţionarului... merită toată lauda şi consideraţia. Elena Grosu este de-o viaţă redactor de limbă română şi a pornit reuşit pe calea lexicografiei. A debutat în 1999, cu Mic dicţionar de pleonasme, ajuns în 2007 la cea de-a cincea ediţie, revăzută şi adăugită. În 2000 scoate Dicţionar de antonime sinonimizat, care pînă în 2007 a suportat patru ediţii; bucurîndu-se de căutare şi pe piaţa de carte din România. Următorul este Dicţionar de sinonime tipărit în 2005, ca în 2007 să apară ediţia a doua, revăzută şi augmentată. Da, anume augmentată, adică mărită, sporită. Elena Grosu pledează pentru neologisme, doreşte să-l ridice pe utilizator la nivelul neologismelor. Un merit al dicţionarului este că sinonimia este ilustrată la nivel de expresii şi locuţiuni. Referitor la acest dicţionar dr. Cristina Florescu, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Filologie Română Alexandru Philippide, Academia Română – Filiala Iaşi, menţionează în prefaţă: „Modul în care a fost structurată această lucrare, echilibrarea sensurilor, limpezimea lexicografică şi corectitudinea sinonimizării formează un cadru de o stabilitate deosebită, de a cărei perenitate cititorul se va convinge singur.”

În 2007, împreună cu fiica Victoria Braga, master în limba şi literatura română, Universitatea din Bucureşti, alcătuiesc un Dicţionar de proverbe şi zicători selectate după principiul tematic: Despre învăţătură, Despre prietenie etc. Recent a văzut lumina tiparului ediţia a doua a respectivului dicţionar, cuprinzînd circa 2000 de proverbe şi zicători, care sînt şi comentate.

Grosul muncii la Dicţionarul de educaţie tehnologică nominalizat îi revine Elenei Grosu, ca să recurgem la un joc de cuvinte.

Alt autor, Ion Şaragov, este profesor universitar la UTM, un mare pasionat de lucru în lemn şi metal. A redactat capitolele Prelucrarea lemnului, Prelucrarea metalului, Electrotehnica, Automobilul.

Cel de-al treilea autor, Andrei Sacara, profesor de informatică la Liceul de creativitate şi inventică „Prometeu” din Chişinău, a întocmit capitolul Tehnologii informaţionale şi de comunicaţii.

Redactorul Elena Grosu a colaborat cu aceşti doi autori la elaborarea a două manuale de educaţie tehnologică şi atunci le-a venit ideea că ar fi binevenit şi un dicţionar în domeniul respectiv. La alcătuirea dicţionarului autorii au consultat opere fundamentale în domeniul lexicografiei, fapt ce reiese din bibliografia selectivă.

Să ne aplecăm asupra dicţionarelor, să avem răbdare, asiduitate de a le studia, să nu spunem niciodată: „Vocabularul meu este suficient de bogat.”

Dicţionarul... recenzat se deschide cu cîteva maxime potrivite. Una dintre ele sună astfel: „Să creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob!” (Constantin Brâncuşi). Cred că nu vom exagera dacă vom afirma că munca la dicţionare este o muncă de rob...

Ludmila BULAT,

redactor de limbă română