Biblio Polis - Vol. 33 (2010) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS
Valeriu RAŢĂ
Cinstirea Neamului şi a fiilor săi

În după-amiaza unei frumoase zile de octombrie 2009, Gheorghe Marin, scriitor şi jurnalist, tatăl excepţionalei cîntăreţe Doina Aldea-Teodorovici, a adunat la Sediul Central al Bibliotecii Municipale
„B.P. Hasdeu” confraţi de condei, editori, profesori, bibliotecari, rude şi prieteni apropiaţi, cu ocazia lansării cărţii sale de publicistică Neamul prin fiii săi, scoasă de sub tipar de curînd la Editura „Pontos” din capitală. Menţionăm că protagonistul nostru, în octombrie trecut a devenit octogenar şi cei veniţi la manifestare l-au felicitat călduros, urîndu-i sănătate şi încă mulţi ani de creaţie.

Chiar în deschiderea evenimentului moderatorul Vlad Pohilă, reputatul publicist şi redactor-şef al revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis, a atras atenţia asupra atmosferei îmbietoare, plăcută din sala patronată de spiritul omului de cultură şi a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, dar şi străjuită de crucea lui Ştefan cel Mare şi Sfînt de pe monumentul de vizavi. În continuare, trecînd în revistă datele biografice ale animatorului zilei, Vl. Pohilă a subliniat că Neamul prin fiii săi e „o carte antologică care denotă un farmec deosebit – în ea se îmbină prin excelenţă istoria multiseculară şi prezentul tumultuos al poporului nostru”. În paginile lecturate găsim publicistică documentară, versuri, proză şi, desigur, multe fotografii, ilustraţii care atrag atenţia şi impresionează prin noutate. Sînt evocate cu discernămînt figuri importante din istoria noastră zbuciumată: Burebista, Decebal, Mircea cel Bătrîn, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Sfînt, Mihai Viteazul, Ioan Vodă cel Cumplit, Alexandru Ioan Cuza, Alexei Mateevici, Nicolae Iorga ş.a. Dar cu aceeaşi căldură sufletească şi măiestrie sînt schiţate portretele unor contemporani, dintre aceştia îi numim pe Grigore Vieru, Gheorghe Malarciuc, Pavel Boţu, Gheorghe Vodă, Alexei Marinat, Claudia Partole. Orice om îndrăgostit de cultura şi de istoria neamului din care îşi trage rădăcinile poate descoperi în paginile cărţii multe lucruri inedite, văzute dintr-un unghi de vedere personal – al omului de cultură Gh. Marin.

„Sînt adunaţi în această carte oamenii dragi autorului, de aceea articolele documentare şi bucăţile literare vor fi citite cu plăcere şi admiraţie de către toţi cei pasionaţi de istoria, de memoria Neamului”, a ţinut să scoată în evidenţă poeta, prozatoarea şi publicista Claudia Partole. Tot dumneaei a menţionat că Gh. Marin e un om fericit, căci editează cărţi ale memoriei Neamului, ne aduce aminte de fapte, evenimente văzute şi descrise prin prisma propriilor opinii. „Dacă pierdem această memorie, pierdem totul, tocmai de aceea cartea Neamul prin fiii săi este foarte binevenită”, a conchis scriitoarea.

Colegul de generaţie, poetul, prozatorul şi publicistul Arhip Cibotaru a relatat că Gh. Marin nu a făcut vîlvă şi zgomot în literele basarabene, ci s-a prezentat mereu ca un om cumpătat, „adunînd pe parcursul anilor mărgăritare, dar şi spini – în cărţile lui găsim şi bucurii, dar şi lacrimi”. Putem spune că avem în faţă un scriitor meditativ, care face o proză documentară de mare calitate, dă dovadă că ţine mult la limba română – fiece cuvînt e la locul lui, fiece frază e scrisă cu grijă şi căldură. Iar publicistul Tudor Ţopa, tot din aceeaşi generaţie, a comparat cartea lansată cu o pasăre şi i-a dorit ca să aibă un zbor lung-prelung pe plaiul nostru.

Cu amintiri din anii ’70-’80 ai secolului trecut a venit Sergiu Nucă, jurnalist şi editor. „Alături de Gh. Marin am făcut o adevărată şcoală de editare a cărţilor”, a subliniat dumnealui, afirmînd privitor la cartea ce i-a apărut că autorul a făcut „o simbioză” din trecutul şi prezentul poporului nostru, a abordat genul de literatură care place multor, deoarece personajele cărţii sînt oamenii trecuţi prin filiera istoriei, oameni care s-au călătorit, dar au lăsat urme adînci în analele istoriei. Prozatorul Vlad Zbârciog şi-a exprimat părerea că volumul care se lansează spre marele public va bucura mult inimile oamenilor, pentru că între coperţi sînt descrise momente uitate, dar edificatoare din viaţa noastră culturală. Mihail Gheorghe Cibotaru, prozator, publicist şi dramaturg, a relatat că protagonistul manifestării este un scriitor nealintat de viaţă şi de destin. Modestia, tactul, corectitudinea l-au însoţit oricînd şi oriunde. De la el putem învăţa omenia, în unele cazuri atenţia sau chiar curiozitatea faţă de adevăr. Aceeaşi calitate de invidiat au fost evidenţiate de
Nicolae Roibu, reporter la cotidianul Timpul, şi de către poetul Gheorghe Ciocoi, ambii vorbitori dorindu-i sărbătoritului pe viitor şi alte cărţi bune, multe întîlniri cu cititorii curioşi.

De o deosebită atenţie din partea auditoriului s-a bucurat Raisa Dedin, o profesoară de limba şi literatura română, acum pensionată, sosită de la baştina lui Gh. Marin – judeţul Cahul. Cu multă emoţie în suflet dumneaei a spus că la ţară sînt aşteptate şi citite cu nesaţ cărţile de acest fel, mai ales cînd autorii sînt oameni din partea locului (cu care ea se mîndreşte nespus de mult şi care, de altfel, sînt destui împrăştiaţi în republică şi în lume).

A fost aşteptat mult să ia cuvîntul Cristofor (Cristi, cum i se zice de o manieră familiară) – fiul regretaţilor Doina şi Ion Aldea-Teodorovici. Cei ce au asist în sală au aflat cum a fost educat Cristi în familia bunicilor, Eugenia şi Gheorghe Marin, ce cărţi a citit în copilărie şi ce citeşte acum, cînd vine de la Bucureşti în vizită la ei. Doamna Eugenia Marin, fosta profesoară de limba şi literatura română la Liceul român-francez „Gheorghe Asachi”, e mîndră de succesele nepotului şi de cele ale soţului său, căruia, a zis, Dumnezeu lipsindu-l din nevrute de Doina şi Ion, i-a lăsat zile multe şi puteri de a scrie.

„Gheorghe Marin a demonstrat că este fiul acestui pămînt, el scoate în văzul lumii nume celebre, dar şi nume uitate, unind într-un mod miraculos oameni cu aceeaşi viziune faţă de destinele basarabenilor” – e o constatare a Marcelei Mardare, editoare, ea fiind şi prefaţatoare la cartea de publicistică documentară Neamul prin fiii săi. Din acest cuvînt-înainte nu putem să nu desprindem următoarele: „Autorul vine cu propriile mărturii despre timpuri trecute în istorie, descoperă şi analizează fapte, fenomene, evenimente. Drumul devenirii noastre este lung, interesant şi plin de încercări. La fiecare cotitură a lui întîlneşti patrioţi care şi-au avut rădăcinile viguroase, înfipte adînc în pămîntul sfînt al ţării pe care l-au iubit şi l-au preţuit poate mai mult decît însăşi viaţa lor. Ei au ştiut să-şi apere concepţiile, convingerile şi idealurile cu dragoste, devotament, curaj, fermitate şi sacrificiu. Merită să-i cunoaştem, să-i respectăm şi să continuăm lucrurile bune începute de ei.”

Ultimul a luat cuvîntul dl Gheorghe Marin, care a menţionat că se bucură de întîlnirile de acest fel cu cititorii săi, nişte întîlniri foarte calde şi agreabile. „Am fost ajutat să realizez manifestarea de azi de către colaboratorii Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, de rude, prieteni, cărora le mulţumesc pe această cale pentru susţinere şi aprecieri. Scrisul acum îmi este un refugiu de la necazuri, dar este şi o datorie pe care trebuia s-o fac cu mult mai înainte”, a spus cu înţelepciunea ce-l caracterizează Gh. Marin – omul care, ne-am convins cu toţii, cinsteşte Neamul şi pe fiii săi cei mai vrednici.

În Sala de lectură a BM, unde a avut loc manifestarea, a fost inaugurată o expoziţie de cărţi cu genericul: La vîrsta toamnelor împlinite – Gheorghe Marin la 80 de ani. Pe stand cititorii bibliotecii au putut vedea alături de Neamul prin fiii săi şi alte volume cu tematică asemănătoare, al căror autor este Gh. Marin: Misiuni şi destine, Închinare memoriei. S-au expus şi cărţile pentru copii Peştişorul vorbitor, Lecţie de înot, Căluţul oştean, precum şi cîteva traduceri considerate de specialişti destul de izbutite: Aşa glumesc la Gabrovo (trei ediţii), O soluţie sportivă de James Aldridge, În lumea minunilor de Nikolai Rubakin ş.a.

Tot ce a creat Gheorghe Marin de-a lungul anilor se încadrează în patrimoniul literar şi cultural al poporului nostru, al spiritualităţii româneşti în genere, fiindcă din paginile scrierilor Domniei Sale răzbate spre noi adevărul istoric – adevărul fără care nu ne putem imagina că vom fi integraţi într-un viitor apropiat în marea familie a popoarelor europene. De aceea cititorii vor fi bucuroşi să-l aibă şi de acum înainte pe Gh. Marin ca oaspete la biblioteci, în şcoli, în aulele universitare şi, desigur, ca autor al unor cărţi noi tot atît de captivante şi valoroase prin problematica expusă.

Valeriu RAŢĂ,

bibliotecar