Biblio Polis - Vol. 33 (2010) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ANIVERSĂRI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY
Vlad POHILĂ
Harul de jurnalistă pus în serviciul bibliotecii

Întîmplarea a făcut să apărem pe această lume în acelaşi colţ de Basarabie: dînsa – la Gura Căinarului, iar subsemnatul – la Putineşti, două sate vecine, situate la mijlocul drumului de fier dintre Bălţi şi Soroca. De aici, probabil, şi o anumită similitudine în perceperea unor fapte, fenomene, situaţii şi, nu în ultimul rînd – cărţi, opere literare, artistice, ştiinţifice. Altă întîmplare a vrut să intrăm în gazetărie prin aceleaşi ziare: mai întîi, Drapelul roşu din Floreşti, apoi, Tinerimea Moldovei şi Viaţa satului. Avea în scrieri o frumoasă limbă română şi o manieră antrenantă, îşi alegea cu grijă, cu discernămînt, cu simţire şi subiectele, şi „eroii” articolelor. Astfel încît, credem, ar fi ajuns o ziaristă de forţă. Totuşi, a decis să lucreze în altă sferă – cea bibliotecară, considerată în general „mai liniştită”, iar în consecinţă – şi mai potrivită pentru o doamnă, măcar şi din motivul că lucrul la bibliotecă presupune o legătură mai strînsă cu locul de muncă, respectiv, cu căminul familial. Timpul demonstrează că a făcut o opţiune benefică şi pentru dînsa, şi pentru comunitate. Pentru că şi-a pus cu dexteritate harul de jurnalistă în serviciul bibliotecii, al promovării dragostei pentru carte şi pentru alte valori netrecătoare. De am dreptate sau nu – judecaţi şi Dvs., citind schiţa biografică de mai jos.

Viitoarea ziaristă, dar, cu deosebire, specialistă în biblioteconomie, editor în domeniul bibliologiei, Elena Turuta, s-a născut într-o zi de la mijlocul lunii Prier, în s. Gura Căinarului, r-nul Floreşti, în familia ţăranilor gospodari Mihail şi Elisaveta Stati. Absolveşte şcoala medie incompletă din satul natal, apoi şcoala medie de cultură generală din orăşelul Mărculeşti. În 1967 ia admiterea la Universitatea de Stat din Chişinău (în prezent – Universitatea de Stat din Moldova), la secţia de ziaristică din cadrul Facultăţii de Filologie, a cărei licenţiată devine în 1972.

Primele articole, schiţe şi crochiuri le scrie în anii de şcoală, publicîndu-le în ziarul raional Drapelul roşu din Floreşti. În gazeta Farul nistrean din Rezina publică în primii ani de studenţie. În anii următori, colaborează cu materiale de problemă şi cu tematică culturală la ziarele republicane Viaţa satului şi Tinerimea Moldovei; susţine rubrica „Apariţii editoriale” la ziarul Moldova socialistă, iar la Radioul Naţional scrie scenarii pentru emisiunea muzicală „La vatra horelor”.

Îşi începe activitatea profesională în calitate de redactor de limbă română în Serviciul editorial al Bibliotecii Republicane N. Krupskaia (azi, Biblioteca Naţională a R. Moldova). Concomitent cu funcţia de redactor, exercită şi responsabilităţi de metodist, acordînd asistenţă biblioteconomică şi bibliografică bibliotecilor şi altor instituţii de cultură din Moldova. Fiind responsabilă de propagarea literaturii moldoveneşti, a elaborat o serie de materiale metodice pentru bibliotecile din republică; în 1977 i s-a acordat Premiul Ministerului Culturii al RSSM pentru lucrarea Propagarea literaturii moldoveneşti (recomandări metodice pentru biblioteci).

În 1978 absolveşte Cursurile de formare şi perfecţionare a bibliotecarilor de pe lîngă Ministerul Culturii, un an mai tîrziu, în 1979, fiind transferată pe post de şefă sector în serviciul Prepress şi reproducere a materialelor de bibliotecă. Deţinînd această funcţie, a iniţiat şi a elaborat seria de reviste bibliografice Ce să citim despre Moldova, tipărite la Editura „Timpul”, mai multe lucrări ştiinţifico-metodice de natură să valorifice şi să promoveze patrimoniul cultural al Moldovei. Fiind numită în postul de şefă a serviciului Ediţii de tipar (1989), a implementat şi utilizat în activitatea editorială a BNRM tehnologii informaţionale editoriale moderne; a insistat asupra elaborării şi scrierii în română a tuturor publicaţiilor editate în Biblioteca Naţională. În acest sens, activează şi ca formator, ţinînd prelegeri, lucrări practice şi seminare pentru angajaţii BN în vederea studierii şi utilizării limbii române cu grafie latină. Ţine un ciclu de prelegeri şi lecţii practice de română în cadrul Cursurilor de perfecţionare a bibliotecarilor din republică, organizate de Ministerul Culturii (1989-1990).

În 1992 este transferată şefă a serviciului Editura – serviciu-cheie în structura BNRM, care asigură suportul editorial al tuturor unităţilor alcătuitoare şi elaboratoare din cadrul instituţiei, dar şi al multor biblioteci departamentale şi centrale din R. Moldova. Răspunzînd sarcinilor şi exigenţelor Reformei bibliotecare, E. Turuta a structurat astfel misiunile şi sarcinile serviciului încît acesta pentru prima dată în istoria BN a devenit un compartiment aparte, abilitat cu responsabilităţi şi funcţii adecvate unei edituri propriu-zise. Realizînd tema de cercetare profesională Rolul resurselor editoriale în realizarea noii concepţii a BNRM: abordare teoretică, reglementare a sistemului de ediţii, ciclul tehnologic al editurii, E. Turuta abandonează repertoriul de publicaţii de pînă la 1992 şi, sintetizînd experienţa avansată în domeniul activităţii editoriale din România, Franţa, Italia, din ţările scandinave, constituie un nou sistem de ediţii, care include: a) bibliografii (Bibliografia Naţională a Moldovei, cu fasciculele Moldavistica / Exterioristica; Publicaţii oficiale; Teze de doctorat; Cultura în Moldova: buletin de informare şi documentare; Cronica vieţii politico-administrative, social-economice şi culturale a Moldovei, colecţiile Plasticienii Moldovei şi Compozitorii Moldovei), b) publicaţii metodologice (Buletin bibliologic, Biblioteconomia Moldovei: cadru de reglementare; Bibliotecile publice din R. Moldova: situaţii statistice, Calendarul bibliotecarului (din 2000 – Calendar Naţional), colecţia Clio şi Byblon); c) ediţii periodice de specialitate (revista Magazin bibliologic, Gazeta bibliotecarului); d) publicaţii de sinteză (Imaginea Republicii Moldova în străinătate: almanah, Basarabenii în lume: materialele Polipticului cultural-istoric şi ştiinţific organizat de BNRM, Biblioteca Naţională. Raport anual); e) ediţii promoţionale (agende ale activităţilor cultural-ştiinţifice, cataloage ale expoziţiilor BNRM, ghiduri de informare a utilizatorilor bibliotecii, programe, pliante etc.). A promovat, în toate segmentele procesului editorial, strategia calităţii în vederea editării unor cărţi competitive, conform programului de marketing modern.

1998 este anul cînd Biblioteca Naţională iniţiază un proiect editorial de anvergură şi de durată, intitulat Proiectul editorial-poligrafic Moldavica. Pentru realizarea cu succes a acestui ambiţios plan, directorul ei, Elena Turuta antrenează în activitatea Editurii BNRM serviciile alcătuitoare ale BNRM, uniunile de creaţie din Moldova, Asociaţia Bibliotecarilor din R. Moldova, Academia de Ştiinţe, alte instituţii de cultură şi ştiinţă. Pe parcursul unui deceniu, în cadrul acestui Proiect au fost elaborate, redactate, consiliate, monitorizate, pregătite pentru tipar şi tirajate numeroase apariţii editoriale de valoare, parte dintre ele cu caracter de unicat, toate avînd şi versiuni electronice. Vom aminti, în context, bibliografiile Zlata Tcaci, Gheorghe Neaga, Constantin Rusnac (în colecţia „Compozitorii Moldovei”); Igor Vieru, Gheorghe Vrabie (ediţie de lux), Mihai Grecu, Alexei Colâbneac (colecţia „Plasticienii Moldovei”); Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Cantemir (colecţia „Clasicii noştri”) ş.a. Un impact deosebit l-a avut bibliografia Ştefan cel Mare şi Sfînt. 1457-1504, a cărei apariţie a fost axată pe semimileniul stingerii din viaţă a gloriosului domnitor (2004). În contextul acordării asistenţei metodice bibliotecilor din ţară în vederea valorificării şi promovării patrimoniului naţional, Serviciul Editura al BNRM a pregătit pentru tipar şi o serie de bibliografii locale – în colaborare cu bibliotecile din Străşeni, Nisporeni, Orhei, Ialoveni etc.

În colecţia „Clio şi Byblon” au apărut două volume prin care s-a valorificat munca de cercetare bibliografică a lui Petru Ganenco: Vol. 1. Istoria Bibliotecii Naţionale de la 1832 pînă în 1918. – 196 p.; Vol. 2. Istoria bibliotecilor din Basarabia şi Transnistria de la începuturi pînă la 1918 – 198 p. Prin aceste restituiri au devenit posibile mai multe limpeziri în istoria Bibliotecii Naţionale şi în genere a activităţii bibliotecare din actuala R. Moldova. În aceeaşi serie au văzut lumina tiparului şi alte lucrări de specialitate, precum: Claudia Slutu-Grama. Prin Galaxia Byblon: investigaţii istorico-literare (2002), Nina Negru. Bibliotecile Basarabiei şi ale Transnistriei şi conştiinţa de comunitate (2002), Ion Şpac. Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice (2005), Vera Osoianu. Un deceniu sub semnul reformei (2005) ş.a.

Cu o ritmicitate apreciabilă, în condiţii poligrafice foarte izbutite, apare an de an Calendarul Naţional (iniţial – Calendarul bibliotecarului), care deţine la noi, în R. Moldova, rolul unui anuar enciclopedic-bibliografic cu caracter universal. Despre gradul de utilitate şi despre popularitatea acestei valoroase ediţii de referinţă ne vorbeşte şi numărul tot mai mare de accesări ale variantei electronice a Calendarului Naţional. Graţie bogatei culturi generale, cunoaşterii fine a limbii române şi inteligenţei sale native, Elena Turuta este solicitată să fie redactor (sau lector, stilizator) şi al unor lucrări ce depăşesc cadrul strict profesional, inclusiv scrieri literare de acad. Petru Soltan, cărţi semnate de Alexe Rău, Constantin Rusnac, Mihai Pătraş etc.

Activitatea editorială a BNRM se află în continuă schimbare şi modernizare. Astfel, majoritatea publicaţiilor sale sunt plasate, tirajate şi difuzate pe surse media: CD, DVD, WEB. Noul proiect Optimizarea procesului editorial al BNRM în condiţiile virtualizării, iniţiat de E. Turuta, are în vedere integrarea în publicaţii a aplicaţiilor multimedia, precum şi a elementelor specifice bazelor de date pentru sortarea, definirea instrumentelor de căutare a informaţiei. Înnoirile şi îmbunătăţirile ce survin în activitatea editorială de la BNRM se datorează, fireşte, abilităţilor profesionale ale Elenei Turuta, dar şi schimburilor de experienţă cu alte biblioteci de acelaşi rang sau vizitelor de documentare / informare efectuate în asemenea instituţii, dintre care am aminti: seminarii (cu luări de cuvînt) la Galaţi, Iaşi, Craiova, schimb de experienţă cu editorii de la BJ „Gh. Asachi” din Iaşi, la redacţia revistei Biblioteca din Bucureşti, vizite de informare la Biblioteca Regală a Danemarcei – The Black Diamand din Copenhaga; în biblioteci din Toronto, Canada.

Timp de aproape două decenii E. Turuta asigură suportul editorial şi promoţional al saloanelor internaţionale de carte, organizate de BNRM, elaborînd şi editînd buletinul informaţional Salon express, alte materiale informaţional-promoţionale. În ultimul deceniu este formatorul şi editorul mai multor lucrări biblioteconomice şi bibliografice, semnate de bibliotecari din R. Moldova: Mănăstirea Căpriana (BPR Străşeni), Andrei Lupan – frate al pămîntului (BPR Orhei), monografia Biblioteca Publică Orăşenească „Petre Ştefănucă” din Ialoveni ş.a.

În 2006 E. Turuta obţine gradul superior de specialist în biblioteconomie. Specialistă cu aptitudini general recunoscute, se manifestă şi pe segmente aflate la intersecţia activităţii profesionale şi a muncii pe tărîm obştesc. Astfel, este membru al Consiliului de Administraţie al BNRM, preşedintele Consiliului redacţional al BNRM, în mai multe rînduri membru al Consiliului ştiinţific al BNRM. Consilier editorial al Calendarului Naţional, este membru al colegiului de redacţie al revistei Magazin bibliologic, precum şi secretar de redacţie al Gazetei bibliotecarului.

Activitatea amplă şi eficientă, depusă de-a lungul a mai bine de trei decenii şi jumătate de către Elena Turuta este apreciată de comunitatea bibliotecară şi culturală la justa-i valoare, fiind menţionată de mai multe ori şi în forme deferite. Ani la rîndul i s-au acordat Diplome „Cel mai bun lucrător al Bibliotecii”, Diplome de onoare, Diploma „Cel mai bun bibliotecar al anului” (2002, 2004 – BNRM; 2004 – Asociaţia Bibliotecarilor din R. Moldova), Diploma de excelenţă (a BNRM, 2001) şi Diploma de excelenţă (SIC – 2001, 2008); Diploma Ministerului Culturii (2002, 2004, 2005), Diploma ABRM „Pentru performanţe profesionale şi cu prilejul aniversării a 175-a a Bibliotecii Naţionale a R. Moldova” (2007), Diploma de menţiune pentru Gazeta bibliotecarului (2007), Diploma SIC-2007 a Biroului de Informare al Consiliului Europei în Moldova, Diploma acordată Editurii BNRM pentru ediţiile jubiliare (2007) ş.a.

La ceas aniversar, colegii de breaslă (şi bibliotecară, şi gazetărească), prietenii, alte persoane care o cunosc şi o preţuiesc, îi urează doamnei Elena Turuta Mulţi ani cu sănătate, bucurii în suflet, acasă, şi la locul de muncă, noi împliniri pe tărîmul promovării cărţii şi altor valori spirituale. Satul natal, Gura Căinarului din preajma Floreştilor, se mîndreşte, pe drept, cu o asemenea fiică; cei apropiaţi, se bucură de succesele dînsei, avînd certitudinea că vor fi martori şi la alte realizări ce vor defini în continuare, la fel de frumos, viaţa omagiatei.

Vlad POHILĂ