Biblio Polis - Vol. 33 (2010) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Margareta CEBOTARI
Biblioteca „Ovidius” deschide noi orizonturi de afirmare şi comunicare pentru tinerii talentaţi

Prin comunicare se vehiculează concepţii, principii, idei, alte mesaje care generează un adaos de creativitate în diverse domenii, afirmă specialiştii. Comunicarea cu ceilalţi înseamnă integrare în problematica activităţii creatoare, reflecţie sistematică asupra ideilor emise de parteneri. Este nevoie de a înţelege, a preţui şi a încuraja persoanele cu calităţi creatoare, de a le asigura un climat proactiv, de a le promova creaţiile. Practicând forme de activitate care contribuie la dezvoltarea abilităţilor de comunicare – cum ar fi cluburi pe interese, cluburi de discuţii – bibliotecile realizează forme de socializare a membrilor comunităţii aflaţi în aria lor de deservire informaţională, prin oferirea unui mediu favorabil de dezvoltare personală. De fapt, orice activitate în grup, desfăşurată în biblioteci, presupune comunicare şi creativitate, deci, implicit, dezvoltarea unor abilităţi şi aptitudini noi.

În acest context, Filiala „Ovidius” şi-a propus să diversifice activitatea biblioclubului de discuţii literare Meditaţie despre carte, iniţiat în anul 2008. Activitatea de succes desfăşurată în cadrul clubului pe parcursul anului 2009 ne dovedeşte că
s-au realizat noi direcţii şi idei inedite. Din start ne-am propus de a ne axa pe un nou format – club literar cognitiv de discuţii şi creaţie, adoptând o altă denumire a clubului – Spirit şi intelect, pentru a fi mai aproape de scopul propus spre realizare: educarea şi susţinerea dragostei pentru lectură a tinerilor chişinăuieni, promovarea creativităţii tinerilor talentaţi, popularizarea autorilor autohtoni, a lecturii de calitate. La început de an s-au înscris, cei mai mari doritori de a participa la activitatea clubului. În luna februarie a avut loc reinaugurarea clubului. Şedinţa a început prin prezentarea clubului, făcută de către moderatorul acestuia – scriitorul Dumitru Mămăligă. Au fost propuse obiectivele de activitate: susţinerea interesului tinerilor pentru lectura din plăcere, organizarea unor noi forme de discuţii literare, promovarea colecţiilor bibliotecii. S-au stabilit direcţiile de activitate: discuţii literare şi cognitive, dialoguri interactive cu personalităţi invitate special la şedinţe, lectura şi discuţia în grup a unei cărţi alese de membrii clubului, lectura creaţiilor proprii, promovarea lecturii, a imaginii bibliotecii în comunitate. Periodicitatea a rămas aceeaşi: în fiecare ultimă zi de miercuri din lună.

Societatea contemporană se caracterizează prin schimbări radicale ce au loc în conduită, în educaţie, în ştiinţă şi tehnologie. Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare în interiorul propriei lui fiinţe. Din perspectiva teoriilor ştiinţifice rezultă că oamenii se implică în activităţi creatoare pentru a-şi satisface anumite nevoi. În urma realizării unor sondaje s-a stabilit că oamenii îşi motivează demersurile creative prin nevoi spirituale (a fi preţuit, a da un sens vieţii, a demonstra celorlalţi forţa talentului său) şi nevoi sociale şi culturale (a fi printre cei mai buni, a colora cenuşiul cotidianului, a face ceva deosebit etc.). Creativitatea nu înseamnă doar receptarea şi consumul de nou, ci, în primul rând, crearea noului. Conform definiţiilor specialiştilor în psihologie, principalul motiv al creativităţii îl constituie tendinţa omului de a se actualiza pe sine, de a deveni ceea ce este potenţial. Toate aceste motive şi impulsuri reprezintă motivaţia intrinsecă. Dar există şi motivaţia extrinsecă, care îşi are sursele în condiţiile externe – sociale şi contextuale.

Prin însăşi originea ei natura umană este creatoare, iar marea majoritate a oamenilor sunt conştienţi de faptul că activitatea creatoare le deschide drumul spre culmile înalte ale spiritului. În acelaşi timp, nevoile de afirmare şi apreciere îl însufleţesc pe orice creator, dar pentru a se împlini în această direcţie sunt necesare deseori crearea condiţiilor de exprimare şi realizare. La un bilanţ al activităţii pe parcursul unui an, putem afirma că biblioclubul Spirit şi intelect de la Filiala „Ovidius” a constituit un prilej de afirmare a creativităţii tinerilor pasionaţi de lectură, a oferit posibilitatea stabilirii unor contacte de comunicare între membrii lui. Şedinţele clubului, au beneficiat de condiţii excelente, asigurate de bibliotecă, şi anume: expoziţii interesante de publicaţii din colecţiile bibliotecii, spaţii confortabile de desfăşurare, oră comodă pentru participanţi – seara, deoarece o parte din ei sunt angajaţi în câmpul muncii. La acestea am adăuga amabilitatea şi ospitalitatea demonstrată de biblioteca-gazdă, de fiecare dată şedinţele fiind precedate de invitaţia la o cafea. Temele discuţiilor au susţinut un viu interes din partea participanţilor, cele două ore stabilite iniţial pentru durata şedinţelor fiind insuficiente, astfel continuându-se activitatea până la trei şi chiar mai multe ore. Suntem siguri că membrii acestui club literar, studenţii de ieri şi de azi, au exploatat noi strategii în obţinerea şi sporirea abilităţilor de lectură şi cărora le-am oferit, împreună cu redactorul Dumitru Mircea, prin revista Roua stelară, posibilitatea de a-şi publica creaţiile proprii, de a-şi exprima gândurile ce-i frământă. Astfel ne-am bucurat împreună cu Corina Pungă şi Nadejda Usatâi, care sunt în continuă „căutare a muzei”, şi le-am felicitat pentru o primă editare a poeziilor în paginile revistei.

Problematica discuţiilor a fost diversă şi a suscitat dezbateri interesante, dialoguri aprinse dintre tineri – studenţi, masteranzi, tineri profesori – care dovedesc o cunoaştere profundă a filosofiei, istoriei, psihologiei şi, desigur, o mare pasiune pentru lectură. Emoţionantă a fost şedinţa din luna mai: membrii clubului şi-au exprimat gândurile şi emoţiile prin care au trecut atunci când au savurat o carte de excepţie şi care merită să fie citită. Discuţiile au fost incitante, fiecare încercând să-şi motiveze pasiunile pentru un anumit gen de literatură: Elena Popa adoră tema antichităţii, Ion Mischevca preferă literatura memorialistică, Vitalie Jereghi rămâne fidel pasiunii pentru literatura de factură clasică etc. Ne-a citit din versurile proprii Nina Bejan, masterandă la Universitatea Tehnică din Moldova şi Iurie Palanciuc, un tânăr aflat la acea perioadă în aşteptarea debutului primei cărţi de versuri, momentul liric persistând, totuşi, mai mult, la clubul nostru. A devenit o tradiţie să prezint, ca responsabilă de activitatea acestui club, cărţi valoroase din colecţiile bibliotecii. De această dată am selectat cartea Ancorarea în realitate, cu un subtitlu foarte actual: Natura informaţiei la sfârşit de mileniu, de Albert Borgmann, în traducere de Bogdan Uilecan. Este o istorie a informaţiei, a producerii şi a perceperii ei de către om, de la începuturile sale în lumea naturală până la rolul pe care îl joacă în transformarea culturii. Autorul ne convinge că informaţia culturală pe care o asimilăm prin citire ne permite să ne aventurăm dincolo de realitate. Citirea este un talent cu mai multe nivele, iar cititorul mereu capătă experienţe noi, ajunge să nutrească aspiraţii surprinzătoare. Este o performanţă că reuşim să adunăm la Biblioteca „Ovidius” tineri care au aspiraţii spre creativitate, spre cuprinderea necuprinsului informaţional.

Conform unor sondaje realizate de ONG-uri şi mass-media, majoritatea tinerilor de azi nu mai citesc, preferă net-cultura, de aceea este evident şi de o actualitate stringentă continuă efortul bibliotecilor în a susţine grupurile de utilizatori adolescenţi ale căror necesităţi informaţionale sunt mai vaste, care recunosc lectura ca un refugiu, o plăcere estetică, o evadare în lumea miracolului. În şedinţa din luna septembrie ne-am propus să reflectăm asupra câtorva întrebări: De ce citim? Ce citim? Cum citim? Deoarece era abordată o temă atât de aproape de activitatea unei biblioteci publice – organizarea, ghidarea lecturii – am propus unele puncte de reper pentru discuţia ce urma să se desfăşoare. În primul rând, am prezentat şi am recomandat tinerilor pasionaţi de lectură două studii ale redutabilului critic român Matei Călinescu, recent intrate în colecţia bibliotecii, în care autorul compară lectura cu nişte excursii de plăcere, hoinăreli sau pelerinaje în lumi necunoscute. Interpretările lecturii, susţine autorul în studiul A citi, a reciti (Iaşi, „Polirom”, 2007), trebuie considerate mijloace pentru atingerea unui scop, acest scop fiind continuarea lecturii, extinderea ei în relectură. Omul interpretează lectura pentru a citi, a reciti şi a înţelege recitirea. După unele dezbateri, aceste afirmaţii ale autorului le-au acceptat şi membrii clubului. Capitolul Reflecţii subiective despre modernitate şi lectură, din alt volum de studii al lui Matei Călinescu – Cinci feţe ale modernităţii (Iaşi, „Polirom”, 2005), m-a captivat şi l-am citit de câteva ori. De aici am selectat unele întrebări provocatoare pe care le-am propus spre discuţie: Care sunt motivaţiile şi efectele lecturii? Cum ajunge cititorul la sens? Unde este situat sensul cărţii – în text sau în mintea cititorului? Autorul ne oferă răspunsuri argumentate, dar
ne-am dorit să vedem mai întâi cum simte fiecare aceste momente de analiză a lecturii proprii. Discuţiile ce au urmat au fost pe măsura acestor tineri pasionaţi de lectură, de varietatea şi profunzimea cunoştinţelor cărora rămân întotdeauna plăcut surprinsă. Şi-au exprimat pe rând opiniile Lenuţa Popa, Nina Bejan, Vitalie Jereghi, Augustina Şiman. Am căzut cu toţii de acord că, la diferite vârste, are loc o interpretare interesantă a lecturii. În perioada şcolară şi de studenţie citim un text pentru a obţine informaţii pentru studiu. Dar la maturitate, a afirmat Corina Lebedinschi, susţinută de toţi: „Cărţile se citesc mai mult pentru suflet!” Deoarece clubul literar de la Biblioteca „Ovidius” este deschis pentru toţi cititorii pasionaţi şi doritori de comunicare, la această şedinţă am avut două prezenţe noi, Aglaia Iepure şi Victoria Şireţeanu. În mod firesc şi armonios ele s-au implicat în dezbaterile ce planau în incinta bibliotecii, fiecare dorind să aducă noi motive, noi interpretări ale lecturii, exemple inedite din experienţa proprie de influenţă a lecturii asupra formării şi dezvoltării personalităţii omului. Nadejda Usatâi a adus în discuţie relaţia „lectură – creativitate” şi ne-a citit poezia sa Fericirea de a suferi frumos, pe care a scris-o fiind copleşită de lectura unei cărţi dedicate omului politic Valeriu Gafencu, unul dintre tinerii care au murit în închisorile regimului comunist, el fiind numit de Nicolae Steinhardt „Sfântul închisorilor”.

Reflecţii emotive s-au perindat după ce am redat celor prezenţi citatul: Un om nu poate înţelege profunzimea unei cărţi, înainte de a fi văzut şi a fi trăit cel puţin o parte din conţinutul ei, din studiul ABC-ul lecturii de Ezra Pound. Această lucrare, editată în anul 1934, prin adâncimea şi originalitatea ideilor expuse este viabilă şi instructivă până în zilele noastre. Din discursurile tinerilor s-au tras şi unele concluzii: Cartea te poate salva! Lectura pune întrebări, dar nu dă răspunsuri, te lasă să gândeşti! Cel mai mult m-a impresionat o exclamaţie a Victoriei Şireţeanu: „Aici cărţile te aşteaptă!”, având în vedere, desigur, biblioteca.

Era de la sine înţeles să ne integrăm în programul „Chişinăul citeşte o carte”; astfel majoritatea membrilor clubului au citit romanul Măcel în Georgia de Dumitru Crudu, propus spre lectură în anul 2009. În luna septembrie, în cadrul discuţiei cu tema „Tinerii şi invazia subculturii”, la solicitarea lor, a fost organizată o dezbatere a cărţii în prezenţa autorului. Scriitorul a acceptat cu bunăvoinţă invitaţia, fiind dornic să afle ce impact are cartea sa asupra tinerilor. El a căzut de acord cu aprecierea că şi tinerii eroi din romanul său sunt marcaţi de subcultura perioadei în care au trăit. S-a menţionat faptul că scriitorii, alţi reprezentanţi ai intelectualităţii timpului din romanul său au tendinţa de a modela realitatea pe care o trăiesc, de a o cizela pe placul „sus-puşilor”. „Ne-am săturat de literatura care vorbeşte în numele unor zei morţi, în numele nimănui şi care nu mai are nicio legătură cu viaţa” – acesta este crezul scriitorilor adepţi ai curentului fracturist, inventat şi promovat de scriitorul D. Crudu. Mai are un roman în sertar şi, indiferent de reacţia criticilor, va mai scrie şi alte romane, a promis el tinerilor, care au apreciat poziţia activă a acestui scriitor.

Promovarea colecţiei bibliotecii s-a realizat prin prezentarea unor reviste bibliografice ale ediţiilor din fond, care aveau tangenţe cu temele de dezbatere. Membrii clubului deseori împrumutau aceste cărţi, precum şi cărţi propuse de colegii lor, fiind captivaţi de expunerile acestora.

O şedinţă mai deosebită, cu genericul „Plonjarea tinerilor în universul creaţiei”, a fost organizată în luna noiembrie, în cadrul Săptămânii tinerilor. Au fost prezentate cărţi ale tinerilor autori care au sărbătorit, pe parcursul ultimilor ani, împreună cu cititorii noştri, debutul lor în literatură, lansându-şi primele creaţii la BP „Ovidius”: Daniel Racoviţă, Nelly Sambriş, Cristina Popovschi, Dorian Furtună, Diana Sava. Un loc aparte a fost destinat cărţii de debut Botezat cu lumină de Iurie Palanciuc, care a povestit cum creează, de ce nu poate să nu expună pe foaie gândurile sale.

Merită să le acordăm o şansă de exprimare acestor tineri împătimiţi de arta lecturii. Parteneriatul cu revista pentru adolescenţi Roua stelară, de care am vorbit mai sus, contribuie atât la crearea propriei imagini a biblioclubului, cât şi la sporirea imaginii bibliotecii în comunitate. Dacă la început dl Dumitru Mircea a reflectat activitatea clubului în paginile revistei, mai apoi mai mulţi membri activi ai acestuia au publicat impresii în care au pus în evidenţă aspecte vizând temele discutate, dar au vorbit şi despre carte, lectură, bibliotecă şi rolul lor în viaţa omului şi a societăţii moderne. Astfel, prin cele zece articole publicate pe parcursul unui an, un public vast a luat cunoştinţă de mai multe aspecte din activitatea Filialei „Ovidius”.

Nina Bejan, o pasionată cititoare şi creatoare de versuri proprii, a mărturisit în paginile revistei de ce şi cum a ajuns printre membrii acestui club: „Pentru prima oară la Biblioteca Ovidius din Chişinău am participat la un concurs de poezie. M-am plasat pe locul doi. Eram în culmea fericirii, deoarece primisem o diplomă, devenită mai apoi scut în apărarea faţă de cei ce nu agreau ce scriu. ...De atunci prezenţa mea la Ovidius este îmbrăţişată de zâmbetul cald al bibliotecarelor. Dna Margareta Cebotari mi-a vorbit despre clubul Spirit şi intelect, spunându-mi că îi va părea bine să mă vadă miercurea la întrunirile acestuia. Desigur, am fost de acord” („Roua stelară”, 2009, nr. 8).

Petru Clifos, la rându-i, se confesa: „Am fost invitat la această „activitate de suflet”, unde vorba înţeleaptă şi cultura comunicării s-au poziţionat bine în capul mesei. Fără prea multă ezitare am acceptat provocarea. Atmosfera în care cuvântul şi-a manifestat măreţia îmbinată cu aroma cunoştinţelor ce se evapora din cărţile îngrijite şi bine amenajate pe rafturile bibliotecii, a fost una de nedescris. [...] Să faci schimb de opinii pe diverse teme ale vieţii, filozofiei, literaturii şi artei într-un club de interese, este necesar şi ne lipseşte în acest secol grăbit în care esenţa frumosului pur şi simplu se şterge, se pierde!” („Roua stelară”, 2009, nr. 8).

Deja primele şedinţe ale clubului au reuşit să-şi lase o amprentă distinctă în sufletul Iuliei Ciornâi: „Fiecare cu necesităţile sale, dar eu nu neglijez să le satisfac pe ale mele. Clubul de discuţii iniţiat la Biblioteca Ovidius a devenit un instrument în suplinirea acestora. Pot să respir uşurată – aici voi reuşi să perseverez în cultivarea gustului meu pentru literatură” („Roua stelară”, 2009, nr. 6). Poetic descrie ea şi o şedinţă a clubului, din luna iunie: „Cu un vânt bun în pânze, corabia clubului literar Spirit şi intelect îşi urmează cursul. [...] Poate stau la aceeaşi masă rotundă cu un viitor om politic, pedagog de renume, poet, om de ştiinţă, ambasador sau pur şi simplu un intelectual care va scoate ţara din impas. [...] E uşor de recunoscut educaţia lor aleasă, interesul manifestat faţă de lumea în care am avut fericirea să ne naştem, precum şi dragostea lor arzătoare pentru literatură. Să nu-i credeţi pe cei care afirmă că generaţia noastră a fost deposedată de valori! [...] În final am avut marea plăcere să audiem poezii de dragoste ale unei colege de-a noastră care, deşi a părut cam timidă, a ştiut să ne mângâie auzul cu muzicalitatea versului său... De mult expiraseră cele două ore atribuite dezbaterilor, dar membrii clubului nu se hotărau să pună punct. Aveam atâtea să ne spunem!” („Roua stelară”, 2009, nr. 7).

Impresionantă a fost şedinţa de la sfârşitul lunii august, adică în forfota celor două mari sărbători naţionale, din 27 şi 31 August. Tema propusă – Puterea cuvântului matern – a fost influenţată de acest context. „Întâlnirea ce ne-am dat-o la Biblioteca Ovidius a obţinut solemnitate, amintindu-ne că se împlineau două decenii de la un alt moment al renaşterii naţionale, culturale şi ideologice a Neamului nostru, timp în care am încercat să ne afirmăm identitatea ca popor, chiar dacă au existat nenumăraţi potrivnici”, a menţionat Iulia. Dânsa a apreciat astfel atmosfera deosebită în care s-au aflat: „Pe chipurile noastre se citea gravitatea şi ne simţeam copleşiţi mai mult ca oricând acum, când ni se reamintea de durerea atât de veche pe care o poartă în suflet fiece român din Basarabia, ca pe o moştenire. Această durere nu ne apasă, nu ne înfrânge, ci ne uneşte, ne face să descoperim cu o tresărire că au mai rămas încă picături din sângele lui Ştefan cel Mare în noi! Atâta măcar ne putem permite şi noi – să aducem omagiu marilor bărbaţi ai Neamului: Eminescu, Mateevici, Grigore Vieru [...] şi să le recităm cu glas tare opera. Era de-a dreptul magnific! Am ferma convingere că prin tot ce facem – fie literatură, fie club de dezbateri, fie cultivarea propriei personalităţi – devenim din zi în zi mai buni” („Roua stelară”, 2009, nr. 8).

Cu siguranţă, anume în cadrul biblioclubului şi-a iniţiat şi confirmat potenţialul său creativ această adolescentă, Iulia Ciornâi, care a reuşit să se afirme în paginile revistei, publicând la început eseuri despre lectură şi despre rolul bibliotecii în viaţa noastră, ajungând deja la un debut în critica literară, publicând reflecţii asupra unor noi apariţii editoriale: Castelul de marmură de Dumitru Mircea, Botezat cu lumină – cartea de debut a tânărului poet în afirmare Iurie Palanciuc, impresii despre formatul literar-artistic al revistei Roua stelară.

Fascinaţia lecturii s-a făcut simţită la fiecare şedinţă a clubului. Impactul la care credem că s-a ajuns ar putea fi definit astfel: o înţelegere mult mai profundă a relaţiei organice dintre om şi lectură. Astfel credem că biblioclubul Spirit şi intelect a devenit un loc de descătuşare a energiilor spirituale pe care le ascunde lectura, dar şi creaţia proprie. S-a realizat comunicarea între bibliotecă şi cititori, între cititori şi comunitate, fapt ce a contribuit la dezvoltarea unei creativităţi fructuoase a tinerilor.

Literatura emană lumină! – a fost laitmotivul ce a dominat întrunirile acestor tineri talentaţi. Biblioteca emană lumină! – a fost concluzia care s-a asociat acestui laitmotiv şi care nu poate să nu ne bucure.

„Paradigma cărţii e superioară şi, de aceea, nu va fi abandonată peste timp, chiar dacă formele ei si-au schimbat şi, probabil, se vor mai schimba de-a lungul vremurilor. Epoca internetului este tot o epocă a lecturii. Lectura este procesul cel mai direct legat de sensul evoluţiei societăţii. Cine doreşte o societate de oameni liberi şi creatori trebuie să încurajeze lectura, să formeze cititori.” Aceste spicuiri din studiul Puterea cărţii, autor dr. Ion Stoica, remarcabil bibliolog român, ne conving încă o dată de necesitatea continuării activităţii clubului nostru, care îşi aduce contribuţia la realizarea acestor deziderate.

Surse:

Cebotari, Margareta. Biblioteca şi cititorul : [clubul literar „Spirit şi intelect” de la BP „Ovidius”]. În : Roua stelară. 2009, nr 8, p. 37-38.

Cebotari, Margareta. Interpretarea lecturii : [dezbateri la tema omonimă în cadrul clubului literar de creaţie „Spirit şi intelect” de la BP „Ovidius”]. În : Roua stelară. 2009, nr 10, p. 36-37.

Mircea, Dumitru. Clubul literar de discuţii „Spirit şi intelect” : [lansarea clubului la BP „Ovidius”]. În : Roua stelară. 2009, nr 6, p. 5-6.

Mircea, Dumitru. Clubul literar de discuţii ,,Spirit şi intelect’’ : [o nouă şedinţă la BP „Ovidius”]. În :Roua stelară. 2009, nr 7, p. 6-7.

Moldovanu, Maria. Mentalitatea creativă: perspectivă psihosociologică. Bucureşti : Ed. Coresi, 2001. 240 p.

Roco, Mihaela. Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi : Polirom, 2004. 246 p.

Stoica, Ion. Puterea cărţii. Constanţa, 2005. 232 p.

Margareta CEBOTARI,

bibliotecar principal, Filiala „Ovidius”