Comunicarea joacă un rol important în cercetarea ştiinţifică, însă valoarea ei scade dacă descoperirile şi ideile nu sunt cunoscute sau evaluate critic de către comunitatea savantă. P. Ramsden a menţionat: „Putem afirma că în mediul academic cercetarea devine «o lucrare» doar atunci când se materializează în formă convenţională şi fizică într-o lucrare publicată sau într-un echivalent al acesteia, dar cel mai fundamental proces social al ştiinţei este comunicarea şi schimbul rezultatelor de cercetare” [1].

Într-adevăr comunicarea ştiinţifică este un factor important în dezvoltarea ştiinţei. Ea stimulează apariţia cunoştinţelor teoretice, asigură distribuirea lor, activizează schimbul de informaţii în cadrul comunităţii ştiinţifice şi, în acelaşi timp, contribuie la distribuirea acestora în activitatea practică. Problema dezvoltării comunicării ştiinţifice în biblioteconomia Moldovei este un subiect puţin discutat, dar care nu trebuie să-şi piardă relevanţa.Un argument în susţinerea acestei idei rezidă în axioma că biblioteconomia este „o ramură a ştiinţei informării, preocupată de organizarea, administrarea şi funcţionarea bibliotecilor” [2], iar bibliotecile moderne pretind a fi unele dintre cele mai importante canale de comunicare în Societatea Informaţiei şi a Cunoaşterii. Deci, unul din segmentele importante pentru biblioteconomie trebuie să fie legat de dezvoltarea şi aplicarea în practica bibliotecilor a tehnologiilor de comunicare profesională, inclusiv a tehnologiilor informaţionale de comunicare.

În articolul Professional communication through journal articles, citând-o pe Christine Borgman, Maxine Rochester a menţionat că interesul pentru comunicarea academică din domeniul profesional propriu este un semn de maturitate [3].

Comunicarea profesională în mediul biblioteconomic autohton se realizează prin diverse mijloace formale şi informale. Procesele informale de comunicare se realizează, de regulă, de către cercetători şi specialişti; astfel se întreţine dialogul profesional despre cercetările realizate, comunicări şi prezentări la conferinţe, simpozioane etc. Unii cercetători consideră că prin filierele informale de comunicare se difuzează o parte impunătoare de informaţie ştiinţifică şi că aceste canale acţionează mult mai operativ decât cele formale [4]. Procesele de comunicare ştiinţifică formală vizează schimbul de informaţie ştiinţifică prin intermediul publicaţiilor ştiinţifice (reviste, culegeri de articole şi studii, monografii etc.).

Din diversitatea formelor de comunicare profesională ne vom limita la analiza revistelor profesionale naţionale. Este necesar să menţionăm că istoria editării revistelor profesionale în domeniul biblioteconomic din R. Moldova nu este foarte bogată. În perioada ex-sovietică comunicarea profesională prin intermediul revistelor de specialitate se limita doar la revistele în limba rusă, editate la Moscova (Библиотековедение, Библиотековедение и библиография за рубежом, Научные и технические библиотеки, Научно-техническая информация, Библиография, Библиотека etc.). Şi aceste, şi alte reviste în limba rusă rămân, alături de cele din România şi din alte ţări, o sursă importantă pentru cunoaşterea direcţiilor de cercetare din biblioteconomie şi ştiinţa informării, a inovaţiilor implementate în biblioteci, a formelor şi metodelor de informare şi de prestare a serviciilor pentru utilizatori etc.

În Republica Moldova publicaţiile periodice profesionale în domeniul biblioteconomic au început să fie editate în anii ’90 ai secolului trecut. Lista lor este destul de modestă şi include atât publicaţii care au rezistat timpului, cât şi cele care au dispărut odată cu încheierea proiectelor: Magazin bibliologic (revista BNRM, ABRM şi a Asociaţiei Bibliofililor din Moldova, apare din 1991); BiblioPolis (revistă de biblioteconomie şi ştiinţa informării a BM „B.P. Hasdeu”, apare din 2002), Confluenţe bibliologice (revistă de biblioteconomie şi ştiinţa informării a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat din Bălţi „A. Russo”, se editează din 2005); Cartea. Biblioteca. Cititorul (buletin metodic şi bibliografic al Bibliotecii Naţionale pentru copii „Ion Creangă”, se editează din 1993; a fost iniţiat ca publicaţie trimestrială, dar se editează anual); Gazeta bibliotecarului (se editează de către Direcţia cercetare şi dezvoltare în biblioteconomie şi serviciul „Editura” din BNRM); BiblioCity (buletinul Filialei municipale a Asociaţiei Bibliotecarilor din Moldova a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, apare din 2006); Buletinul ABRM (din 2005); Buletinul Şcolii de Biblioteconomie din Moldova (ABRM, 2002-2005). Bineînţeles, că putem menţiona încă o publicaţie anuală, Calendarul Naţional, care într-un anumit mod contribuie la popularizarea ştiinţei şi a oamenilor de ştiinţă.

Revenind la citatul Christinei Borgman, menţionat mai sus, trebuie să fim sinceri, noi încă nu am ajuns la un înalt grad de maturitate, nu am conştientizat pentru ce comunicăm prin intermediul periodicelor profesionale. Negreşit, avem nevoie de astfel de platforme pentru schimbul de idei, experienţe, opinii. Or, se creează impresia că unele reviste apar doar pentru a fi editate şi a fi incluse în CV, constatând că persoana respectivă are publicaţii (fapt ce este apreciat la atestare). Dar care este impactul acestor publicaţii, care este operativitatea şi aria de diseminare a informaţiei şi, în cele din urmă, calitatea acestor publicaţii? Nu aş vrea să intru în amănunte, analizând fiecare publicaţie în parte. Periodicele noastre de specialitate sunt diferite, unele sunt mai bune, altele – mai puţin reuşite. Trebuie doar să menţionăm că aceste obiecţii, precum şi neonestitatea autorilor unor articole în citarea altor publicaţii (nu sunt excluse cazurile de plagiat) sau perfectarea referinţelor bibliografice (nu mă refer în acest caz la corectitudinea descrierilor bibliografice, la specificarea surselor reale folosite de autor) nu pot să nu influenţeze calitatea publicaţiei, dar şi imaginea acesteia.

După cum a fost menţionat, în Moldova se editează câteva reviste (buletine) în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Cu părere de rău, niciuna din ele nu este publicaţie ştiinţifică. Desigur, nu toate revistele pretind, dar nici nu trebuie, să fie de acest gen. Însă, dezvoltarea inovativă a unui domeniu, implementarea unor tehnologii noi nu poate fi realizată fără o bază teoretico-metodologică, pe care o realizează ştiinţa, în cazul nostru – biblioteconomia şi ştiinţa informării.

După cum ştim, ştiinţa modernă are un arsenal bogat de mijloace pentru comunicare ştiinţifică. Unul dintre cel mai des întâlnite este publicarea rezultatelor muncii intelectuale (ştiinţifice). Prezentarea digitală a informaţiilor deschide posibilităţi enorme de fixare, prelucrare, transportare şi depozitare; asigură o varietate de vizualizare, intelectualizarea prelucrării, portabilitatea formatelor şi stocarea compactă; oferă un set complet de instrumente de acces de la distanţă la informaţii, precum şi la transmiterea acestora.

Majoritatea publicaţiilor periodice de specialitate din Moldova sunt plasate pe site-urile bibliotecilor sub ale căror auspicii se editează. În această ordine de idei, trebuie să salutăm folosirea tehnologiilor informaţionale în procesul comunicării în mediul biblioteconomic. Cu atât mai mult tirajul acestor reviste nu poate satisface cerinţele comunităţii profesionale.

Vom încerca, în linii mari, să examinăm utilizarea mijloacelor electronice moderne de comunicare ştiinţifică pentru dezvoltarea biblioteconomiei şi ştiinţei informării din Moldova.

Nu pretindem să prezentăm o imagine completă a situaţiei actuale, nici să identificăm toate cauzele şi tendinţele negative. Scopul nostru este de a atrage atenţia comunităţii profesionale la actualitatea şi importanţa acestei probleme.

Analiza a fost efectuată în perioada 26-27 aprilie 2010. Actualmente, în reţeaua internetului sunt prezentate versiunile complete (full text) ale următoarelor publicaţii:

BiblioPolis (2002 – 2009, nr. 1) pe site-ul BM „B.P. Hasdeu” (http://www.hasdeu.md/ro/collections.html?pg=2);

Buletinul ABRM (2005 – 2008, nr. 1) pe site-ul ABRM (http://www.abrm.md/);

Cartea. Biblioteca. Cititorul (2004-2009) pe site-ul Bibliotecii Naţionale pentru copii „Ion Creangă” (http://www.bncreanga.md/publicatii.html);

Confluenţe bibliologice (2005 – 2008) pe site-ul Bibliotecii Ştiinţifice a US „A. Russo” din Bălţi (http://libruniv.usb.md/publicatie/e-rev.htm);

Magazin bibliologic (2003 – 2008, nr. 1-2) pe site-ul BNRM (http://www.bnrm.md/web/index.php?lang=ro&pid=magazin-bibliologic);

BiblioCity – ziar transformat într-un blog profesional (ultima ştire din 27 aprilie 2010) pe site-ul BM „B.P. Hasdeu” (http://wwwbibliocity.blogspot.com/);

Gazeta bibliotecarului (2003 – 2009, nr. 4-5) pe site-ul BNRM (http://www.bnrm.md/web/index.php?lang=ro&pid =gazeta-bibliotecarului).

Revista Info Agrarius se editează doar în formatul tradiţional.

Astfel, putem constata că platforma electronică nu rezolvă una din cerinţele principale înaintate faţă de acest fel de ediţii – operativitatea. Cauzele, credem, au un caracter tehnologic, deoarece unele reviste în formatul tradiţional sunt editate cu regularitate (BiblioPolis, 2010, nr. 1), altele cu mici întârzieri (Magazin bibliologic, 2009, nr. 3-4). Trebuie însă să recunoaştem că unele publicaţii apar cu o întârziere foarte mare (Buletinul ABRM). În acest caz actualitatea multor publicaţii este diminuată.

După cum a fost menţionat, nu toate revistele conţin articole ştiinţifice. La acest capitol putem menţiona doar revistele: Magazin bibliologic cu rubricile: Teorie şi practică, Studii şi cercetări, Bibliosofie şi BiblioPolis, cu rubrica Teorie şi practică.

Pentru Republica Moldova este actuală problema monitorizării producţiei ştiinţifice şi evaluării performanţelor de nivel internaţional în cercetare, inclusiv în biblioteconomie. După cum a menţionat academicianul Valeriu Canţer, „performanţa trebuie calculată prin efect, nu prin eforturi” [5, p. 81]. În 2008, prin hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei în comun cu Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea şi clasificarea revistelor ştiinţifice. Acest Regulament a marcat un moment de referinţă în evaluarea periodicelor ştiinţifice din Republica Moldova. Regulamentul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009. În conformitate cu rezultatele evaluării, revistele se clasifică în următoarele patru categorii:

• Tipul A. Reviste cu vizibilitate internaţională – sunt incluse în baza de date Thompson ISI sau punctajul total depăşeşte 100 puncte;

• Tipul B. Reviste cu potenţial de recunoaştere pe plan internaţional – punctajul total depăşeşte 80 puncte;

• Tipul C. Reviste cu vizibilitate naţională – punctajul total depăşeşte 50 puncte;

• Tipul D. Reviste în evidenţa CSŞDT şi CNAA – punctajul total depăşeşte 20 puncte.

În urma evaluării 72 de reviste au obţinut statutul de publicaţie ştiinţifică de profil şi au fost incluse în primele trei categorii (figura 1) [6]. Dintre acestea nu este nicio revistă specializată în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Desigur, am putea aminti revista USM Studia Universitatis (anterior Analele ştiinţifice ale USM), Seria Ştiinţe sociale, în care se regăsesc publicaţiile specialiştilor din biblioteconomie şi ştiinţa informării. Aceste articole aparţin următorilor autori: dr. conf. univ. Ion Madan, dr. conf. univ. Natalia Goian, dr. conf. univ. Lidia Kulikovski, dr. conf. universitar Nelly Ţurcan, Alexe Rău, Natalia Cheradi, Mariana Harjevschi. La ora actuală această revistă este unica publicaţie cu caracter ştiinţific recunoscută de către CNAA, dar care, cu părere de rău, prin conceptul şi structura sa, nu ne poate satisface. Articole ştiinţifice, semnate de specialiştii din biblioteconomie şi ştiinţa informării, se publică şi în alte reviste ştiinţifice, acreditate de CNAA. De exemplu, dr. Silvia Ghinculov şi Natalia Cheradi sunt autoarele revistelor Drept, Economie şi informatică; Mariana Harjevschi – a revistei Intellectus.

Figura 1. Revistele ştiinţifice de profil (2009)

Fireşte, există obstacole în calea constituirii unei reviste ştiinţifice de specialitate în Moldova, inclusiv în calea dezvoltării resurselor electronice ştiinţifice. Consider că o problemă majoră este cea financiară, dar nu mai puţin importantă e şi respectarea rigorilor pentru o revistă ştiinţifică. Conform Regulamentului cu privire la evaluarea şi clasificarea revistelor ştiinţifice, aceste publicaţii trebuie să respecte următoarele cerinţe obligatorii [7]:

• minimum 3/4 din articolele publicate să poarte caracter ştiinţific;

• recenzarea anonimă a articolelor ştiinţifice, cu includerea datei prezentării recenziilor;

• selectarea recenzenţilor de către colegiul de redacţie dintr-o bază de date cu experţi în domeniu;

• respectarea integrală a cerinţelor internaţionale standard faţă de articolele ştiinţifice; existenţa cerinţelor tehnice pentru publicarea articolelor în revistă;

• prezenţa rezumatului în română şi în una din limbile de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană);

• indice ISSN;

• publicarea anuală la profilul solicitat a unui număr suficient de articole pentru a asigura diseminarea şi schimbul de informaţie ştiinţifică;

• apariţia regulată a revistei.

Considerăm că pentru dezvoltarea comunicării ştiinţifice în biblioteconomie şi ştiinţa informării este necesar a constitui o revistă ştiinţifică la nivel naţional şi a realiza această idee în mediul electronic. Fără îndoială, acest lucru depinde de toată comunitatea profesională, de activitatea membrilor comunităţii ştiinţifice şi de conştiinţa profesională.

Referinţe bibliografice:

1. Ramsden, P. Describing and explaining research productivity. În: Higher Education. 1994, nr. 28, p. 207-226.

2. ISO 5127:2001(E). Information and documentation. Vocabulary: International Standard. ISO, 2001, p. 11.

3. Rochester, Maxine K. Professional communication through journal articles. În: 61st IFLA General Conference. August 20-25, 1995: Conference Proceedings [online]. Istanbul, 1995 [citat pe 27.04.2010]. Disponibil: http://archive.ifla.org/IV/ifla61/61-rocm.htm.

4. Михайлов, А.И.; Черный, А.И.; Гиляревский, Р.С. Научные коммуникации и информатика. Москва : Наука, 1976, с. 47.

5. Canţer, Valeriu. Evaluarea cercetării şi a personalului ştiinţific – un imperativ al procesului de modernizare a ştiinţei şi învăţământului. În: Akademos [online]. 2009, nr. 3 (14) [citat pe 27.04.2010], p. 80-84. Disponibil: http://www.akademos.asm.md/archive.

6. Ţurcan, Nelly. Impactul revistelor cu Acces Deschis. În: Conferinţa ştiinţifică a Bibliotecii Tehnico-Ştiinţifice a UTM (25 martie 2010) „Valorificarea potenţialului bibliotecii universitare în contextul schimbării paradigmelor educaţiei, ştiinţei şi culturii” [online]. Chişinău, 2010 [citat pe 27.04.2010]. Disponibil: http://library.utm.md/lucrari/Tipografia/2010/Conferinta_Bibl/Impactul_revistelor_cu_Acces_Deschis_DS.pdf.

7. Regulamentul cu privire la evaluarea şi clasificarea revistelor ştiinţifice: Hotărârea comună a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare [online]. 2008, nr. 212 din 6.11.2008 [citat pe 27.04.2010]. Disponibil: http://www.cnaa.md/files/normative-acts//reg_evaluare_reviste.pdf.