Biblio Polis - Vol. 32 (2009) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VARIA
Prima Bibliotecă Digitală Mondială

Pe 21 aprilie a.c., UNESCO a lansat la Paris site-ul Bibliotecii Digitale Mondiale (BDM). Site-ul www.wdl.org este disponibil în câteva limbi de largă circulaţie. Astfel, utilizatorii pot avea acces gratuit la manuscrise, hărţi, cărţi, partituri muzicale, înregistrări audio, filme, stampe şi fotografii. Primele documente disponibile sunt din Biblioteca Naţională a Chinei, urmate de manuscrise ştiinţifice donate de Biblioteca Naţională şi Arhivele din Egipt; fotografii ale unor peisaje braziliene puse la dispoziţie de Biblioteca Naţională din Brazilia; opere în arabă, persană şi turcă, provenite din Biblioteca Congresului SUA.

Evenimentul are loc după ce în luna noiembrie 2008 a fost lansată biblioteca digitală culturală a Europei. Lansarea a fost un adevărat succes, site-ul fiind imediat blocat de numărul mare de vizitatori.

Proiectul, în care au fost investite milioane de dolari, provenite din sponsorizări private, este condus de un om de cultură tunisian, Abdelaziz Abid, reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru învăţământ şi cultură. Pentru moment, proiectul iniţiat de UNESCO reuneşte 32 de instituţii culturale în calitate de parteneri. Până la sfârşitul acestui an, numărul ţărilor partenere urmează să se ridice la 60. Deocamdată, principalele fonduri vin din partea unor societăţi private, precum Microsoft sau Google.

Iniţiatorii proiectului BDM speră că el va contribui la o apropiere culturală între Occident şi Orient.

Republica Moldova este reprezentată, deocamdată, de câteva imagini provenite din bibliotecile ruse de la Sankt Petersburg. Legenda intrării pe site spune că provincia Basarabia a fost cucerită de Rusia în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812. O a treia intrare de pe site-ul Bibliotecii Digitale Mondiale este un Album de călătorie din Rusia meridională şi Crimeea, prin Ungaria, Valahia şi Moldova, o lucrare în patru volume despre expediţia pe care a făcut-o în 1837 industriaşul şi filantropul rus Anatoli Demidov, însoţit de o echipă de oameni de ştiinţă francezi, ingineri şi artişti. Auguste Marie Raffet, artistul expediţiei, a realizat 64 de planşe litografiate şi un număr de crochiuri şi ilustraţii.

Proiectul BDM a fost iniţiat în 2005, la propunerea Bibliotecii Congresului American, cu intenţia de a pune la dispoziţia unui public cât mai larg, în mod gratuit şi cu traduceri simultane în şapte limbi cărţi, manuscrise, hărţi, filme şi înregistrări audio rare, deosebit de valoroase, provenind din cele mai variate biblioteci naţionale. Primele contribuţii de manuscrise şi înregistrări digitale au fost oferite de bibliotecile naţionale şi alte instituţii culturale din Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Arabia Saudită, Egipt, Japonia, Brazilia şi China.

Toate documentele sunt însoţite de comentarii, iar site-ul bibliotecii este găzduit de Biblioteca Congresului American.

„Deocamdată, numărul documentelor prezentate este mic, dar sunt documente de foarte mare calitate”, a subliniat James Billington, profesor la Universitatea Harvard şi director al Bibliotecii Congresului, cel care a propus acest proiect în 2005. Biblioteca digitală mondială nu este în competiţie cu alte proiecte deja existente, precum Biblioteca on-line europeană sau Google Book Search, a declarat Billington.

Proiectul a fost dezvoltat de o echipă de la Biblioteca Congresului American, cu ajutorul unei tehnici furnizată de Biblioteca din Alexandria. Parteneri în cadrul Bibliotecii Digitale Mondiale sunt, pe lângă UNESCO, alte aproximativ 30 de biblioteci naţionale şi instituţii culturale sau educaţionale din lume. BDM oferă conţinut în peste 40 de limbi, însă, deocamdată, are funcţii de căutare / navigare în şapte limbi: engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză, portugheză şi rusă.

(După: Adevărul.ro)