Biblio Polis - Vol. 32 (2009) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ANIVERSĂRI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY
Madlena PUŞCAŞU
Artistul care ne-a întemeiat şcoala de instruire estetică naţională

Să fie vreun meloman sau simplu ascultător de muzică, de la noi, care să nu ştie de cântecele interpretate de două distinse colective, numite Lia-Ciocârlia şi Vocile
primăverii? Puţin probabil. Cum, nu credem să existe la noi vreun muzician care să nu fi învăţat din cele circa 30 de culegeri, crestomaţii şi îndrumare muzicale, editate cu concursul cel mai energic al maestrului Ştefan Andronic.

Maestrul emerit în artă, profesorul, conferenţiarul, muzicologul şi muzicianul, înflăcăratul patriot Ştefan Andronic s-a născut la 22 decembrie 1939, în comuna Slobozia, plasa Herţa, judeţul Dorohoi – acum, de şapte decenii deja, localitatea făcând parte din regiunea Cernăuţi, „dăruită” de Moscova Ucrainei.

A studiat mai întâi la Şcoala Normală (Pedagogică) cu profil muzical din Cernăuţi. Urmează Conservatorul (ulterior Institutul de Arte) Gavriil Musicescu din Chişinău (1962-1964; 1967-1970), cu Rebeca Brodschi (dirijat cor), Vasile Zagorschi (aranjament coral), Solomon Lobel (forme muzicale).

Şi-a început activitatea profesională la baştină, ca profesor de muzică şi dirijor de cor la Şcoala medie nr. 10 din Cernăuţi. Între anii 1968 şi 1973 este dirijor de cor la Şcoala medie din Călăraşi, apoi profesor de muzică la Şcoala de muzică nr. 3 din Chişinău (1975-1988). Funcţionează ca şef al Secţiei educaţie estetică la Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului (1989-1991); lector la Institutul de Arte din Chişinău, Catedra dirijat coral (din 1991). Lucrând la ministerul de profil, a stăruit să deschidă 20 de şcoli şi licee cu clase în care se
studiază aprofundat muzica, artele plastice, coregrafia, teatrul.

Este fondatorul şi animatorul a două studiouri corale pentru copii din Chişinău: studioul Lia-Ciocârlia al Palatului de creaţie a copiilor (1973-1975) şi Corala Vocile primăverii a Liceului Ion Creangă (din 1979), care adesea au evoluat alături de maeştri ca Vasile Iovu (nai), Ana Strezev (orgă), Maria Bieşu, Mihai Munteanu ş.a.

A întemeiat la Chişinău o şcoală naţională de instruire muzicală, artistică, atrăgând multe talente tinere din diferite localităţi ale Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Astfel a educat câteva generaţii de muzicieni de diferite profiluri şi specializări: I. Fântânaru, I. Nesteriuc, I. Scutelnic, M. Budescu, Z. Vulpe, S. Nacu, D. Colibaba, V. Negrea, V. Mardari, I. Scutaru, P. Ungureanu ş.a. Unii dintre discipolii Domniei Sale activează la Chişinău, alţii – în centre culturale din dreapta Prutului, dar şi în ţări străine, mai apropiate sau mai îndepărtate.

Dintre lucrările de referinţă ale maestrului vom aminti: Poiana privighetorilor (1982), Cine cântă nu e singur (1983), Dimineaţa copiilor (1984), Florile dalbe (1985), Vino, mirare (1989), Să cântaţi ca nişte fraţi (în colaborare cu Gr. Vieru; 1992), Cântare limbii noastre (1990), Lăsaţi copiii să vină la mine (în colaborare cu Gr. Vieru; 1994) etc.

Cum am menţionat mai sus, este autorul sau coautorul a circa 30 de cărţi pentru uzul copiilor şi tinerilor ce studiază muzica, multe dintre acestea fiind rezultatul unei rodnice colaborări cu poetul Grigore Vieru. Nu-şi pierd valoarea lucrările Organizarea corului de copii (1982); Metodica predării muzicii în clasele primare (1994), manuale şcolare de muzică, crestomaţii muzicale etc. A lansat câteva discografii care s-au bucurat de un succes constant la apariţie, dar şi în anii următori.

S-a implicat într-un mod impresionant în Mişcarea de renaştere şi eliberare naţională, la multe manifestaţii venind împreună cu cei mai apropiaţi discipoli. Conform unei aprecieri a lui Grigore Vieru, maestrul Şt. Andronic a distrus treptat, la noi, imperiul marşurilor pioniereşti, înlocuind sunetul gălăgios şi deşert al tobelor şi trompetelor cu sunetul divin al colindelor strămoşeşti, al cântecelor patriotice clasice şi al muzicii clasice universale.

Deşi oficialităţile de la Chişinău au fost mai rezervate faţă de meritele deosebite ale muzicianului, profesorului şi patriotului Ştefan Andronic, conaţionalii săi, pasionaţi de arta muzicală ca o parte a patrimoniului românesc, îi preţuiesc din plin eforturile făcute de-a lungul a patru-cinci decenii, manifestându-şi toată recunoştinţa şi afecţiunea faţă de Maestru.

missing image file

aniversări

Madlena PUŞCAŞU