Biblio Polis - Vol. 32 (2009) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Lina IFTODI
Săptămîna uşilor deschise – un frumos prilej de revedere între prieteni

Preocupările de rutină – reparaţii, reamenajări şi alte asemenea, pe care, oricît de mult am dori, orice instituţie, dar mai ales una cu bază tehnico-materială dezvoltată, cum este biblioteca, nu le putem neglija – au perturbat pentru cîţiva ani mersul obişnuit al lucrurilor la „Tîrgu-Mureş”. Aşa se face că, practic, începînd cu 2005, din activitatea bibliotecii au lipsit evenimentele culturale importante, cu implicarea publicului larg, inclusiv vizitele, devenite tradiţionale, ale ctitorilor şi prietenilor de la Tîrgu-Mureş, donaţiile importante de carte. Însă această pauză forţată nu a făcut decît să ne sporească dorinţa de a reveni cît mai grabnic la stilul şi ritmurile obişnuite de activitate.

În acest context, după redeschiderea în februarie curent a bibliotecii, Săptămîna uşilor deschise, desfăşurată în mod tradiţional în luna octombrie, perioadă deosebit de generoasă pentru diverse demersuri culturale şi evenimente publice memorabile nu numai pentru instituţia noastră, dar şi pentru întreaga urbe, a venit ca o ploaie răcoroasă, capabilă să potolească setea firească de comunicare, de revedere a oamenilor dragi din ţară şi de dincolo de frontiere.

Nu va fi o exagerare dacă voi spune că, pentru colectivul bibliotecii noastre Săptămîna uşilor deschise este linia de demarcaţie între ce am realizat deja şi ce avem de realizat în perioada imediat următoare, între bilanţuri şi proiecte, între realitate şi vis temerar. Dar, mai presus de toate, apreciem faptul că această activitate complexă, care îşi propune drept finalitate primordială promovarea imaginii bibliotecii în comunitatea autohtonă şi – de ce nu? – în întreg spaţiul românesc, oferă prilejul de a ne revedea cu prietenii din Tîrgu-Mureş, cu personalităţile culturale remarcabile din această urbe transilvăneană care au stat la leagănul bibliotecii noastre, acum urmărind cu interes nedisimulat cum evoluează şi cum îşi extinde influenţa în comunitate. Am rămas plăcut surprinşi să constatăm că, în perioada cît biblioteca nu a activat la capacitate maximă, numărul prietenilor ei nu s-a micşorat şi că, la fel ca noi, au aşteptat şi ei cu nerăbdare redeschiderea. Ediţia din acest an a Săptămînii uşilor deschise a întrunit numeroase personalităţi de vază ale culturii, literaturii, artei, ştiinţei, vieţii publice de pe ambele maluri ale Prutului.

Startul evenimentului – deschiderea oficială a Săptămînii – a adunat în spaţiul renovat nu numai fizic, dar şi spiritual al bibliotecii prieteni din Chişinău şi Tîrgu-Mureş: personalităţi din cultură, bibliotecari, editori, profesori, tineret studios. În calitate de invitaţi de onoare i-am avut pe Ana Lucia Culev, şefa Direcţiei cultură a Primăriei Municipiului Chişinău, reprezentanţii Preturii sectorului Rîşcani (V. Ghincu, vicepretor; I. Ciupac, şefa Secţiei administraţie publică; T. Petrache, şefa Secţiei cultură), academicianul M. Cimpoi, scriitorii Vl. Beşleagă, S. Saka, E. Botezatu, I. Filip, I. Ţurcanu, N. Rusu, V. Dumbrăveanu, P. Balmuş, C. Partole, pictorul T. Botin ş.a. Delegaţia din Tîrgu-Mureş a fost compusă din personalităţi precum Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional al judeţului Mureş, Liliana Moldovan, directoarea Bibliotecii Judeţene Mureş, Dimitrie Poptămaş, ex-directorul Bibliotecii Judeţene Mureş şi ctitorul bibliotecii noastre.

Reprezentanţii Preturii Rîşcani au vorbit despre colaborarea cu biblioteca, despre activităţile culturale organizate în comun, despre importanţa instituţiei noastre pentru comunitatea locală. În mod solemn, pretura a ţinut să menţioneze activitatea colaboratorilor bibliotecii, decernîndu-le diplome „pentru promovarea cărţii şi rezultate deosebite în activitate”. Gestul a fost cu atît mai plăcut, cu cît a coincis în mod fericit cu Ziua bibliotecarului.

În cadrul festivităţii de deschidere a Săptămînii, oaspeţii de la Tîrgu-Mureş
s-au referit la rolul instituţiilor de cultură în viaţa comunităţii, la importanţa netrecătoare a cărţii şi a lecturii, la relaţiile dintre intelectualii din Chişinău şi Tîrgu-Mureş, la impactul benefic al parteneriatelor culturale asupra efortului de păstrare şi dezvoltare a valorilor autentice naţionale şi universale. Grăitor în acest sens s-a dovedit a fi mesajul de felicitare cu ocazia Săptămînii uşilor deschise, rostit de Dimitrie Poptămaş care, între altele, a menţionat: „Cea mai durabilă este colaborarea prin cultură, iar cartea este esenţa cea mai pură a sufletului omenesc.” Oaspeţii din Tîrgu-Mureş, la fel cum se întîmplă de fiecare dată cînd vin la Chişinău, au adus în dar cititorilor bibliotecii o comoară bibliografică inestimabilă – un set de 16 volume din ediţia a doua, facsimilată, a manuscriselor lui Mihai Eminescu, însoţit de 16 CD-uri, care reproduc întocmai manuscrisele geniului literaturii române. Manuscrisele eminesciene fascinează prin înfăţişarea elegantă, prin caracterul exhaustiv şi prin oportunitatea de a nu pierde nimic din adevărul de viaţă eminescian pe care ne-o oferă, prin frumuseţea neaşteptată a gîndurilor exprimate de cel mai mare poet al românilor. Această valoroasă donaţie îmbogăţeşte considerabil colecţia „Mihai Eminescu”, fondată în 2000, Anul Eminescu, în baza donaţiei prof. Timotei A. Enăchescu.

Revederea cu un alt bun prieten al bibliotecii, Nicolae Băciuţ, a fost marcată de prezentarea noilor publicaţii ale Editurii „Nico” şi a revistei Vatra Veche, al cărei redactor-şef este. Îndeosebi, omul de cultură s-a referit la recentele apariţii editoriale din creaţia sa: volumul de publicistică La răsărit de apus şi volumul de versuri Singurând, donînd bibliotecii cîteva exemplare din fiecare.

În contextul prezentărilor de carte nouă, ţin să menţionez în mod special importanta lucrare în două volume
Tîrgu-Mureş, istorie urbană de la începuturi pînă în anul 1850, scrisă de Ioan Eugen Man, autor al mai multor studii privind evoluţia municipiului-capitală a judeţului Mureş. De asemenea, Dimitrie Poptămaş a prezentat şi, ulterior, a dăruit bibliotecii almanahul cultural-literar Ţara Fagilor, vol. 17 şi 18, ediţie îngrijită şi tipărită sub auspiciile Fundaţiei Culturale Vasile Netea. Liliana Moldovan a prezentat valoroasele manuscrise ale lui M. Eminescu, obţinute de la Biblioteca Academiei Române.

Agenda Săptămînii uşilor deschise a inclus şi un eveniment profesional de importanţă covîrşitoare – duplexul „Parteneriate culturale şi profesionale: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – Biblioteca Judeţeană Mureş”. Liliana Moldovan a prezentat lucrările de specialitate, elaborate de Biblioteca Judeţeană Mureş: anuarele Libraria (2003-2008): Studii şi cercetări de bibliologie, Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş şi lucrarea lui Dimitrie Poptămaş Prezenţa şi circulaţia vechilor tipărituri româneşti în zona superioară a Văii Mureşului. Dezbaterile pe marginea problemelor actuale pentru biblioteca modernă, schimbul liber de experienţe şi metodici de activitate – toate acestea au contribuit considerabil la formarea profesională a participanţilor, servind drept repere de activitate şi obiective de atins.

Săptămîna uşilor deschise este un prilej în plus pentru a pune în valoare colecţiile bibliotecii. În acest scop am prezentat publicului larg mai multe expoziţii de carte: Chişinăul prin secole; Municipiul Chişinău – municipiul Tîrgu-Mureş: parteneriat durabil; Dumitru Matcovschi – un poet pătimaş al dorului; Lucrări noi elaborate de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; Aniversări ale personalităţilor chişinăuiene în 2009; Cărţi jubiliare 2009; Cele mai solicitate cărţi în cadrul programului „Lecturile verii”; Cărţi cu dedicaţi; 5 octombrie – Ziua bibliotecarului.

În pofida faptului că internetul, calculatorul, în general, cucereşte tot mai mult teren, devenind o necesitate şi chiar o pasiune a multora, activitatea bibliotecii este orientată spre reabilitarea cărţii şi a lecturii. Indiferent de tendinţele vremii, misiunea ei rămîne neschimbată – de a forma cititorul, de a consolida, a amplifica şi a fortifica interesul pentru lectură, de a dezvolta aptitudinile creative ale copiilor, de a le altoi dragostea pentru carte şi bibliotecă. Evenimentele cu şi pentru publicul larg, de diferite vîrste, desfăşurate în cadrul Săptămînii uşilor deschise au demonstrat, o dată în plus, că vremea cărţii nu a trecut şi că, din fericire, nu va trece atîta timp cît va rămîne viu interesul omului pentru aspectele spirituale ale existenţei sale.

2009 este declarat Anul European al Creativităţii şi Inovaţiei. Drept urmare, instituţia noastră şi-a propus să implementeze în cadrul Săptămînii uşilor deschise o formă nouă, competitivă de activitate culturală – ringul intelectual. Echipele au concurat pe marginea temei „Chişinău, oraşul meu”. Acest ring intelectual a confirmat aserţiunea lui Judith Renyi: „Elevii trebuie să-şi spună unii altora şi să spună lumii ceea ce ştiu – pentru a afla ce ştiu. Spunînd, vor învăţa. Spunînd, vor interpreta lumea aşa cum o văd ei.” După încheierea competiţiei (apropo, cu scor egal), elevii au declarat că au participat pentru prima dată la un ring intelectual şi că a fost pentru ei o experienţă utilă, solicitînd chiar şi alte activităţi de acest gen. Drept gratitudine pentru participare activă, elevii au primit în dar pentru biblioteca clasei enciclopedia Chişinău.

Prioritatea anului 2009 pentru bibliotecă este de a acorda cît mai multă atenţie tinerilor. Pornind de la faptul că tînăra generaţie are un potenţial ce trebuie valorificat continuu, Biblioteca „Tîrgu-Mureş” îşi extinde mereu spectrul de servicii şi programe adresate tineretului. O parte dintre acestea au completat firesc agenda Săptămînii uşilor deschise. În cadrul clubului „Caleidoscopul tinerilor”, inaugurat în anul curent, am organizat o „masă rotundă” cu genericul „Narcomania – un pericol sau o aventură?”, tema respectivă fiind solicitată de înşişi elevii Colegiului Financiar-Bancar. Interesul pentru „masa rotundă”, ca formă de activitate cu şi prin carte, este stimulat de faptul că participanţii au libertatea să-şi expună opinia, să contribuie la soluţionarea problemei. Pentru o mai bună cunoaştere a temei, am propus elevilor spre lectură cartea „Uitaţi că aţi avut o fiică” de Sandra Gregory.

În cadrul Salonului „Arte Frumoase” am organizat un vernisaj de pictură „Chişinău – oraş de vise şi speranţe”, obiectivul fiind promovarea tinerelor talente de la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru”. Moderatorul evenimentului, Vasile Didic, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, profesor la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru”, a prezentat lucrările liceenilor, invitînd publicul la o călătorie în lumea frumosului, la cunoaşterea oraşului vechi şi nou.

Ora de poezie cu genericul „Mamă, tu eşti Patria mea”, dedicată regretatului Grigore Vieru, i-a avut ca beneficiari pe micii cititori, elevi de la Liceul „Mihail Kogălniceanu”. Au ascultat cu atenţie momentele interesante din viaţa, opera şi activitatea poetului, au fost familiarizaţi cu cărţile scrise de şi despre Gr. Vieru pe care le avem în bibliotecă: Frumoasă-i limba noastră; Grigore Vieru, adevăratul; Spune-i soarelui o poezie; Cum mi-am învăţat băiatul cifrele şi număratul şi, desigur, înţeleapta carte pe care o recunosc toţi copii, Albinuţa. Încîntaţi, copiii au povestit şi ei momente interesante de la întîlnirile cu
Gr. Vieru, la care au avut fericirea să participe încă pe cînd frecventau grădiniţele. Activitatea s-a încheiat cu un recital de poezie despre mamă, susţinut de micuţi.

La Ora poveştilor, de altfel cel mai solicitat program pentru copii al bibliotecii, a fost lecturată cartea jubiliară Crăiasa
zăpezilor (165 de ani de la publicare). Subiectul despre cei doi copii vecini şi prieteni buni, Gerda şi Kay, care au avut parte de peripeţii incredibile, i-a intrigat mult pe copiii de la grădiniţa nr. 100. După ce au ascultat cu respiraţia întretăiată povestea,
bibliotecara i-a supus unei mici încercări: copiii au trebuit să răspundă exact ca în text la întrebările adresate. S-au descurcat de minune, iar la întrebarea-cheie a textului „Ce anume poate schimba gerul iernii în căldură dulce, casa simplă în palat regesc şi o bătrînă ca mine în prinţesă tînără?” au strigat în cor: „Desigur, dragostea!”. Mai trebuie să spun că manifestarea şi-a atins scopul, stimulîndu-le micuţilor interesul pentru carte şi lectură.

Săptămîna uşilor deschise a conturat calea sigură spre încetăţenirea imaginii favorabile a bibliotecii în comunitate, spre dobîndirea respectului pentru carte şi reabilitarea ei într-o societate informatizată şi materialistă pînă la refuz, îndemnînd utilizatorul să păşească pragul bibliotecii ori de cîte ori simte nevoia de comunicare la nivel intelectual şi spiritual, să-şi formeze o viziune reînnoită asupra lecturii. Activităţile încadrate în Săptămîna uşilor deschise s-au bucurat de succes, au avut priză la public. În consecinţă, a sporit numărul de cititori noi: copii – 47, tineri – 117. Acum ţine de profesionalismul colectivului bibliotecii noastre pentru a-i forma ca cititori fideli, versaţi, pasionaţi.

Aruncînd o privire retrospectivă asupra programului divers al Săptămînii uşilor deschise, cristalizez din noianul de impresii, gînduri şi sentimente esenţa efortului organizatoric al colectivului: revederea bibliotecii, în persoana celor ce activează aici, cu prietenii de la Chişinău şi de la Tîrgu-Mureş, indiferent de vîrstă, ocupaţie, merite, generaţii din care fac parte, este de natură să ne impulsioneze activitatea, să-i confere un plus de profesionalism, curaj şi valoare.

Iar opiniile lăsate în Cartea oaspeţilor de onoare a bibliotecii ne întăresc în convingerea că suntem pe calea cea dreaptă care duce spre inima cititorului.

***

Mă mîndresc nespus de mult cu biblioteca visului meu, Biblioteca „Tîrgu-Mureş”. Nu pot să nu respect pe cei care dau viaţă acestui suport material al gîndirii, singura cale de progres fără de care am fi mai săraci. Începînd cu anul 1996, acest spaţiu a devenit locul de afirmare a relaţiilor culturale româno-române, aici s-a aprins lumina miilor de spirite care-şi aşteaptă cititorii pentru a deveni mai buni, mai înţelepţi.

Dimitrie Poptămaş

De cîte ori vin la Biblioteca „Tîrgu-Mureş” mă simt acasă. Acasă, în consecinţă, e peste tot pe unde ajunge cartea românească.

Nicolae Băciuţ

Biblioteca „Tîrgu-Mureş” din Chişinău a fost un vis şi a devenit expresia înaltă a promovării limbii şi culturii româneşti în rîndul marii comunităţi moldoveneşti, care gîndeşte, trăieşte şi citeşte româneşte.

Liliana Moldovan

Lina IFTODI,

sef oficiu, Filiala „Tîrgu-Mureş”