Biblio Polis - Vol. 32 (2009) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ANUL IMAGINII / ГОД ИМИДЖА / IMAGE YEAR
Tatiana ŞATRAVCA
ANUL IMAGINII / ГОД ИМИДЖА / IMAGE YEAR

ROLUL BIBLIOTECARULUI ÎN PROMOVAREA IMAGINII BIBLIOTECII PUBLICE ÎN COMUNITATE

O parabolă spune că genialul om de ştiinţă Albert Einstein, nefiind mulţumit de prestaţia unuia dintre angajaţii laboratorului său experimental, îl invită la o discuţie cu cărţile pe faţă. După ce îi ascultă cu maximă atenţie discursul despre cât de dăruit este muncii, de-şi petrece în laborator şi zilele, şi nopţile, Einstein îi adresă o singură, dar concludentă întrebare: „Bine, tinere, dacă eşti atât de consacrat muncii tale, când mai ai timp să gândeşti?”

În orice domeniu de activitate – şi cel bibliotecar nu constituie o excepţie! – este foarte important să te opreşti, periodic, din goana cotidiană a obligaţiilor de funcţie pentru a medita analitic, a dialoga pe cât se poate de sincer cu tine însuţi, despre unele aspecte oarecum abstracte, cu tentă teoretică, dar definitorii pentru conştientizarea căii parcurse şi, implicit, a căii pe care urmează să o parcurgi în muncă. Ce înseamnă profesia pentru tine şi ce însemni tu pentru ea; ce ai reuşit să realizezi şi ce ai mai putea face pentru a-i spori valoarea socială; eşti omul potrivit la locul potrivit sau te-a adus în profesie valul întâmplării? – iată doar câteva dintre întrebările, la care, în opinia mea, măcar din timp în timp, ar trebui să căutăm răspuns.

Un prilej excelent de a pune întrebări şi a căuta răspunsuri la ele este pentru noi, bibliotecarii din Republica Moldova, Anul Naţional al Imaginii bibliotecii publice în comunitate, căci, în definitiv, de modul cum vom şti să ne impunem, ca profesionişti, în mediul comunitar, depinde nu numai dăinuirea noastră în profesie, ci şi destinul profesiei însăşi. Căci (de ce să nu recunoaştem?) ameninţările, la care bibliotecile tradiţionale, ca instituţii de cultură, sunt supuse, cu evoluţia în timp devin tot mai numeroase şi mai virulente.

Nimic mai distrugător şi mai contraproductiv pentru orice profesie, nu numai pentru cea de bibliotecar, decât indiferenţa, rutina şi inerţia. Doar cei care nu cunosc situaţia din interior pot să creadă că munca de bibliotecar este una monotonă, în care o zi se aseamănă cu alta ca două picături de apă. Personal, am avut fericita ocazie să cunosc situaţia din interior încă din copilărie, crescând, practic, printre cărţi. De aceea, înainte de a opta pentru Facultatea de biblioteconomie, am ştiut exact ce presupune viitoarea profesie şi ce înseamnă să fii un bun bibliotecar. Or, un bun bibliotecar merge mereu în pas cu timpul, ajustându-şi metodele de lucru la caracteristicile acestuia. Din antichitate şi până în prezent bibliotecile au supravieţuit tocmai pentru că în sânul lor au existat întotdeauna oameni suficient de receptivi la „comenzile” sociale şi suficient de dotaţi cu spirit de inovare şi creativitate pentru a le executa. Dacă ne gândim că 2009 este declarat Anul European al creativităţii şi inovaţiei, nu putem să evităm concluzia că, odată cu trecerea timpului, multe se schimbă în activitatea bibliotecarului, nu însă şi temeiurile etico-morale, ceea ce numim codul deontologic al profesiei, pe poziţia-cheie a acestuia plasându-se dragostea de oameni şi de carte. Codul rămâne, în esenţă, imuabil de milenii şi, cu siguranţă, aşa va rămâne cât timp va exista civilizaţia umană.

Se modifică, în schimb, arsenalul de servicii şi modalităţi de lucru, pe care le aplică bibliotecarul. Vremurile, când un bibliotecar bun era considerat cel „zidit între cărţi”, au trecut. Mult mai actual pentru activitatea de astăzi a bibliotecarului de succes mi se pare proverbul cu Mohamed şi muntele. Bibliotecarul modern este lider comunitar, formator de opinie, o prezenţă activă în tot ce înseamnă eveniment cultural, iniţiativă socială şi civică. De prestaţia comunitară a bibliotecarului depinde, în mod direct, imaginea instituţiei, pe care o reprezintă nu doar în orele de serviciu, ci în fiece clipă a vieţii sale. Pentru că viaţa nu este altceva decât un lung şir de contacte interumane, un dialog continuu cu cei de alături, statutul uman al bibliotecarului se asociază în ochii comunităţii cu imaginea bibliotecii (la fel se întâmplă şi în alte profesii sau funcţii – pedagogul se asociază cu şcoala, ministrul cu ministerul etc.).

Dacă e să mă refer la arsenalul modern de activităţi şi programe de creare şi promovare a imaginii bibliotecii în comunitate, voi exemplifica prin practicile aplicate în instituţia pe care o cunosc cel mai bine, fiind, într-un fel sau altul, implicată în activitatea ei de mai bine de cinci ani – Biblioteca Publică „Târgu-Mureş”. Redeschiderea în februarie curent, după o reparaţie capitală a sediului, care a durat destul de mult, încât trebuie să vorbim despre un anume prejudiciu adus poziţiei în comunitatea sectorului Râşcani, cucerită în anii de după fondare (1996), a impus regândirea priorităţilor şi a programelor de activitate. Pe durata reparaţiei, noi, bibliotecarii, nu am stat cu mâinile încrucişate, ci am verificat colecţia de documente, am barcodat-o şi am creat catalogul electronic, am organizat activităţi extramuros, am finalizat biobibliografia Elizei Botezatu şi am elaborat biobibliografia lui Andrei Burac. Totuşi, contactul cu utilizatorii şi-a redus din intensitate. Iată de ce după redeschidere ne-am propus, drept sarcină primordială, să restabilim relaţiile vechi, să înnodăm altele noi (în patru ani, cât a durat reparaţia, o generaţie de liceeni şi de studenţi, obişnuiţi să vină „ca la ei acasă” la BP „Târgu-Mureş”, au reuşit să absolvească instituţiile de învăţământ, altă generaţie, pentru care biblioteca noastră era un tărâm absolut necunoscut, le-a venit în schimb). De mare ajutor în recucerirea poziţiei comunitare active ne-a fost aspectul fizic, deosebit de atractiv, al sediului bibliotecii, dar şi implementarea diverselor servicii noi, suplimentar la cele tradiţionale, oferite utilizatorilor. După redeschidere, Biblioteca „Târgu-Mureş”, pe lângă accesul liber la raft (să ne reamintim că, în context municipal şi republican, a fost prima instituţie care a oferit, încă de la fondare, acest gen de serviciu), le oferă utilizatorilor şi acces liber la catalogul electronic, la internet – bineînţeles, gratuit. „Schimbarea la faţă” a bibliotecii s-a dovedit a fi un factor important de redresare a imaginii în comunitate, dar nu unicul. Pentru a readuce utilizatorul la bibliotecă am apelat la oportunităţile pe care le oferă mass-media (din februarie până în prezent în presa scrisă şi cea electronică din Republica Moldova şi din România au fost publicate şi difuzate peste 50 de materiale despre bibliotecă). Nu am nesocotit însă nici alte metode de marketing, mai simple, dar şi ele eficiente, cum ar fi: instalarea panoului de informare, elaborarea semnelor de carte pe diverse teme, difuzarea flayerelor, afişarea avizelor prin instituţiile de învăţământ şi de alt profil, publicarea în ziarele de liceu a listelor de cărţi noi intrate în colecţiile bibliotecii pe durata reparaţiei. De asemenea, pentru câteva luni bune bibliotecarii s-au transformat în ghizi informaţionali, organizând excursii pentru preşcolari, elevi, studenţi. Această activitate a devenit o preocupare permanentă a colectivului bibliotecii. De exemplu, graţie colaborării cu administraţia Liceului „Ion Creangă”, la excursii prin bibliotecă au participat toţi elevii din ciclul primar al instituţiei cu învăţătorii şi chiar cu părinţii lor. În cadrul acestor vizite copiii au reuşit să se familiarizeze cu ambianţa bibliotecii, să cunoască în mare parte colecţia de carte potrivită vârstei lor, să-şi expună doleanţele în ale lecturii. Astfel, copiii s-au arătat interesaţi de problemele naturii vii, de floră şi faună, dar şi de tradiţiile neamului, de valorile creştine etc. Unele dintre aceste doleanţe deja le-au fost satisfăcute în cadrul „meselor rotunde”, prezentărilor şi expoziţiilor de carte; altele se vor regăsi, cu siguranţă, în activităţile viitoare, căci pentru un bibliotecar nu există misiune mai importantă ca încurajarea efortului intelectual, cognitiv, ca motivarea utilizatorului pentru autodepăşire şi autoinstruire continuă. Impactul acestor activităţi s-a dovedit a fi benefic: a sporit numărul de vizite, copiii au devenit cititori fideli, propunându-şi chiar serviciile de voluntariat.

Biblioteca îşi tratează utilizatorii în mod individual şi, totodată, diferenţiat, conform vârstei, pregătirii, interesului etc. În acest context, răspunzând criteriilor de inovaţie şi creativitate în promovarea imaginii bibliotecii în comunitate, am implementat, în calitate de formă nouă de activitate cu tinerii, dezbaterile în cadrul „meselor rotunde”, temele acestora fiind sugerate chiar de participanţi: Dragostea. Ideal şi pasiune, Drumul cărţii, Comunicarea nonviolentă, Imaginea de sine, Mulţimea şi individul etc. În luna mai anul curent, biblioteca a organizat Săptămâna tinerilor, în cadrul căreia a fost inaugurat Clubul Caleidoscopul tinerilor. Un alt club, Lecturi literare, moderat de Eliza Botezatu, este destinat în special liceenilor, venindu-le în ajutor la însuşirea curriculumului şcolar, la pregătirea pentru teste şi examene.

Contribuie la ameliorarea imaginii în comunitate programele de promovare a cărţii şi a lecturii, comune pentru toate bibliotecile municipale: Ora poveştilor, Lecturile verii, Copiii Chişinăului citesc o carte, Chişinăul citeşte o carte ş.a. Fiecare dintre aceste programe se realizează pentru comunitate şi cu ajutorul comunităţii, fie că este vorba de instituţia educaţională, de cultură, fie de alt profil. Mai mult decât atât, fiind structurate pe grupuri-ţintă de vârstă, aceste programe ne permit să ne creştem utilizatorii – de la cele mai fragede vârste şi până la maturitate.

Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate este o prioritate realizabilă doar dacă bibliotecarii posedă pregătirea profesională adecvată. Este o aserţiune care, în cazul tinerilor bibliotecari, în plin proces de formare profesională, capătă un plus de relevanţă. În această ordine de idei, bibliotecarul tânăr trebuie să-şi ţină „antenele” în permanenţă racordate la sursele cunoaşterii. În acest context, activitatea Bibliotecii „Târgu-Mureş” este deosebit de ofertantă pentru tânărul specialist. Din multitudinea de evenimente cu caracter instructiv aş menţiona duplexurile profesionale: Parteneriate culturale şi profesionale: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – Biblioteca Judeţeană Mureş, desfăşurat în cadrul Săptămânii uşilor deschise la biblioteca noastră (2-18 octombrie 2009), Educaţie pe parcursul întregii vieţi: realităţi şi tendinţe, desfăşurat la Biblioteca „Transilvania” în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca etc.

O şcoală permanentă constituie pentru noi, bibliotecarii tineri, publicaţiile de formare profesională. Din lecturile noastre nu trebuie să lipsească lucrările specialiştilor din domeniu, precum: Probleme actuale ale teoriei şi practicii biblioteconomice; Standarde Naţionale referitoare la biblioteconomie, informare, documentare; Kulikovski, Lidia. Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor; Biblioteconomie; Cartea, modul nostru de a dăinui; Servicii de bibliotecă pentru persoanele dezavantajate; Goian, Natalia. Organizarea informaţiei: analiza documentară; Şpac, Ion. Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice; Madan, Ion. Cercetări în domeniul ştiinţelor umanistice la Universitatea de Stat din Moldova; Corghenci, Ludmila. Bibliotecarul şi biblioteca: aspecte ale eficienţei profesionale; Stoica, Ion. Interferenţe biblioteconomice; Marinescu, Nicoleta. Dezvoltarea profesională biblioteconomică; Brad, Traian. Lectura şi biblioteca publică la Cluj; Poptămaş, Dimitrie. Philobiblon mureşean; Libraria. Studii şi cercetări de bibliologie, anuar editat de Biblioteca Judeţeană Mureş etc.

De asemenea, pe masa de lucru a tânărului bibliotecar trebuie să se afle în mod obligatoriu revistele de specialitate BiblioPolis, BiblioCity, Magazin bibliologic, Gazeta bibliotecarului, buletinul Cartea. Biblioteca. Cititorul, revistele Biblioteca, Lectura, Biblioteca Bucureştilor etc.

Prin lecturi asidue, bine structurate, ne aprofundăm cunoştinţele teoretice, obţinute la facultate, la orele unor profesori de marcă: dr. conf. univ. Lidia Kulikovski, dr. conf. univ. Nelly Ţurcan, dr. conf. univ. Natalia Goian, Alexei Rău, Natalia Zavtur, Ana Sofroni, Liubov Karnaeva, Natalia Cheradi, Mariana Harjevschi etc. Neuitate rămân şi prelegerile regretatului dr. conf. univ. Ion Madan.

În procesul formării mele profesionale mi-au fost de ajutor vizita de documentare la Biblioteca Judeţeană Mureş şi stagierea la Biblioteca Universităţii din Roma, Italia. În aceeaşi ordine de idei, aş menţiona şi participarea mea la întrunirile profesionale din anul curent: brainstormingul Ce imagine avem? Ce imagine vrem? şi masa rotundă cu tema Dimensiunea umană a imaginii bibliotecii municipale, ambele moderate de Lidia Kulikovski; simpozionul Modernizarea serviciilor în bibliotecile ce servesc copiii, desfăşurat în cadrul Salonului Internaţional de carte pentru copii; Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor şi Conferinţa anuală a ABRM, organizate de Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova în parteneriat cu Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM şi, respectiv, Comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie”; masa rotundă Timpul şi spaţiul lecturii în Republica Moldova. Biblioteci publice, organizată de Biblioteca Naţională; atelierul profesional Ce este un blog?, organizat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” etc.

Având o pregătire teoretică temeinică, un bibliotecar tânăr se integrează fără probleme în activitatea practică propriu-zisă, contribuind palpabil la rezultatul muncii întregii echipe. Iar pentru a reuşi, după cum menţionează în repetate rânduri atât în cadrul orelor de curs, cât şi în cadrul activităţilor de dezvoltare profesională dna Lidia Kulikovski, un slujitor cu vechime al Măriei Sale Cartea şi un consacrat mentor al tinerilor, un bibliotecar modern trebuie să fie şi un neobosit animator cultural, şi un jurnalist, şi un pedagog, şi un psiholog, şi un actor capabil să recite un vers sau să modereze un eveniment, şi un cercetător, şi un bun gospodar, iar mai nou şi un informatician, competent în formarea utilizatorului de internet. Statutul bibliotecarului se schimbă inevitabil. Noul bibliotecar trebuie să fie ambasadorul imaginii bibliotecii în comunitate, un om de cultură, dinamic, flexibil, deschis spre nou, spre progres, un luptător inteligent, capabil să schimbe mentalităţi, un iniţiator şi consultant în parteneriate cu toate instituţiile socio-culturale şi administrative locale. Dacă va şti să întrunească aceste cunoştinţe, talente, dexterităţi, atunci şi imaginea bibliotecii în comunitate va fi una de succes, iar fluxul de utilizatori nu va conteni niciodată.

Tatiana ŞATRAVCA, şef oficiu,

Filiala „Târgu-Mureş”, masterand