Biblio Polis - Vol. 32 (2009) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Dr. conf. univ. Lidia KULIKOVSKI, director general al BM „B.P. Hasdeu”
Biblioteca publică multiculturală

Pe mapamond există circa 6 000 de limbi diferite. Net-ul ne conectează cu o largă diversitate culturală şi lingvistică, aceasta creând probleme celor care nu au abilităţile lingvistice necesare. Deci, încălzirea globală nu este unica problemă a lumii. Diversitatea culturală este o problemă nu mai puţin importantă ca cea a încălzirii globale. De aceea se şi află pe agenda marilor organizaţii internaţionale precum UNESCO şi IFLA. [1]

Manifestul bibliotecii multiculturale IFLA/UNESCO (în continuare MBM), adoptat la Congresul Mondial al bibliotecarilor (2008), vine să suplimenteze Manifestul bibliotecii publice (1994), Manifestul bibliotecii şcolare (1999), Manifestul Internetului (2002), documente care stabilesc principii importante de dezvoltare a domeniului bibliotecar.

Bibliotecile ca centre culturale, informaţionale, de studiu şi întâlniri au posibilitatea de a fi iniţiatori activi în procesul pozitiv de dezvoltare a comunităţii şi a indivizilor. Patrick Bazin afirma că „…nicio altă instituţie culturală nu are o asemenea iradiere în teritoriu, până la periferii şi până în satele cele mai năpăstuite, apropiindu-se astfel în cea mai mare măsură de adevăratul ideal de democratizare. Nicio altă instituţie nu întreţine legături atât de strânse şi de permanente cu o asemenea diversitate de utilizatori, de toate vârstele şi condiţiile sociale şi culturale” (Bulletin de Bibliotheques de France, vol. 49, nr. 2, 2004, p. 8). Ca arenă neutră, unde accesul la informaţie necenzurată şi expresie culturală este temelia pe care se construiesc serviciile, biblioteca are poziţia cea mai bună pentru promovarea diversităţii culturale şi lingvistice, pentru susţinerea dialogului intercultural şi a spiritului civic activ.

Din păcate, bibliotecile noastre nu sunt echipate adecvat pentru a susţine, a valorifica oportunităţile generate de multiculturalism. IFLA, UNESCO afirmă că doar puţine arii geografice au biblioteci în stare să facă faţă, să satisfacă necesităţile populaţiilor multiculturale cu certitudine de extindere. Chiar şi ţările unde bibliotecile sunt bine dezvoltate, serviciile multiculturale nu corespund cerinţelor identificate de Manifestul bibliotecii multiculturale.

Una din cerinţele greu de realizat se referă la componenţa demografică a comunităţii, care trebuie să se reflecte ca în oglindă asupra personalului, asupra serviciilor oferite şi asupra conţinutului colecţiei. Componenţa demografică trebuie să se reflecte ca în oglindă la fel şi asupra componenţei utilizatorilor.

Conceptul bibliotecii multiculturale se construieşte pe trei principii importante:

1) proiectul include toate tipurile de biblioteci (nu se referă doar la bibliotecile publice!);

2) serviciile sunt oferite egal, atât grupurilor majoritare, cât şi grupurilor minoritare; serviciile pentru grupurile minoritare trebuie integrate în serviciile destinate tuturor; serviciile multiculturale nu sunt servicii speciale;

3) serviciile includ de asemenea acţiuni extinse şi pentru imigranţi, refugiaţi, alte grupuri marginalizate.

Grosso modo, bibliotecile pretind că respectă aceste principii, mai ales acele biblioteci care şi-au asumat diversitatea ca valoare instituţională şi principiu de dezvoltare. Aici exemplific cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, care are servicii multiculturale foarte bine puse la punct prin cele şase filiale pentru minorităţile lingvistice şi culturale – „Iţic Mangher”, „M. Lomonosov”, „L. Ukrainka”, „Hristo Botev”, „M. Ciachir”, „Adam Mickiewicz” – şi un serviciu specializat: Centrul de Carte Germană.

Este clar că multe sunt problemele atunci când doreşti să dezvolţi şi să oferi servicii multiculturale. La fel, şi atunci când trebuie să respecţi diversitatea ca valoare instituţională. Manifestul, în acest caz, poate fi un instrument util şi bun pentru a începe.

Bibliotecile ca arenă de studiu şi învăţare constituie un concept recunoscut. Scientia potentia est = Cunoştinţele sunt putere – este un aforism cunoscut şi larg răspândit. Este recunoscut şi faptul că cunoştinţele formează baza înţelegerii. Colecţiile şi serviciile bibliotecilor care contribuie la înţelegerea grupurilor majoritare şi celor minoritare din societate sunt parte a temeliei MBM. Parafrazând celebrul aforism latin, obţinem: „Limba este putere” şi putem spune că la fel avem a face cu o cugetare extrem de sugestivă, una care ilustrează că, ea sau el, adică cel care deţine puterea cuvântului, este bine echipat, adică instruit pentru o participare plenară în societate. Serviciile cu valoare adăugată, ca diverse cursuri de învăţare a limbilor, organizate de biblioteci, precum şi colecţiile media pentru înţelegerea şi învăţarea limbilor sunt importante pentru o bibliotecă care acceptă conceptul MBM.

Exemple de la BM „B.P. Hasdeu”:

• Clubul Engleza vorbită pentru tineret la Filiala „Iţic Mangher” adună tineri care analizează în limba engleză teme actuale: „Problemele tineretului din Republica Moldova”, „Engleza ca limbă de comunicare internaţională”, „Viaţa de student în Moldova şi peste hotare”, „Internetul – instrument sau armă” şi multe altele;

• Clubul Poligloţii la Filiala „O. Ghibu”;

• cursuri de limbă germană (eurocertificare) la Centrul de Carte Germană;

• cursuri de ivrit la Filiala „Iţic Mangher”;

• cursuri de limbă polonă la Filiala „Adam Mickiewicz” etc.

Unul din rolurile bibliotecii este contribuţia la tezaurizarea, prezervarea expresiei lingvistice şi culturale, în sensul păstrării şi oferirii diversităţii lingvistice pentru generaţiile următoare.

Exemple de la BM „B.P. Hasdeu”:

• calendarul Evreii în cultura şi istoria mondială. Date memorabile 2009;

• bibliografia Sărbători evreieşti în literatura artistică;

• bibliografiile Zinovi Stolear şi Ihil Şraibman;

• Ucrainenii în cultura Moldovei: bibliografie tematică;

• Holocaust – tragedia evreilor Europei sec. XX;

• Hristo Botev: bibliografie tematică electronică;

• Рыцарь Великого Книжества: Constantin Şişcan: biobibliografie.

Bibliotecile sunt utilizate de diverse grupuri din comunitate, constituind un spaţiu deschis tuturor. Deci, avem un spaţiu fizic ideal unde oameni de diferite interese, culturi, limbi se pot întâlni şi se pot simţi confortabil. Aceasta nu înseamnă neapărat ca utilizatorii să vorbească, să contacteze unii cu alţii. Este câteodată de ajuns ca utilizatorii să simtă mutual înţelegerea celorlalţi, să vadă cum utilizatori de alte culturi fac uz de aceleaşi servicii ca şi ei.

Exemple de la BM „B.P. Hasdeu”:

• Clubul cantautorilor – Filiala „Iţic Mangher”;

• Clubul pictorilor evrei – Filiala „Iţic Mangher”;

• Clubul „Mamă loşn” – Filiala „Iţic Mangher”;

• Clubul „Dzeń dobry, Polsko!” – Filiala „Adam Mickiewicz”;

• Clubul „Inoi vzglead” – Filiala „M. Lomonosov”;

• Cenaclul „Vstrecea” – Filiala „M. Lomonosov”.

Rolurile menţionate mai sus fac biblioteca o arenă perfectă pentru transmiterea atitudinilor pozitive şi a valorilor în relaţia vizând societatea multiculturală şi multilinguală – atitudini care acţionează pozitiv asupra relaţiilor interetnice în societate.

Exemple de la BM „B.P. Hasdeu”:

• Simpоzionul Социокультурная роль библиотек этнических меньшинств в обществе;

• Masa rotundă Servicii de bibliotecă pentru Chişinăul multicultural – direcţii, probleme, colaborări;

• Atelierul profesional Работа библиотеки в мультикультурной среде – новые направления, проблемы, сотрудничество;

• Conferinţa internaţională Rolul Holocaustului în educaţia tinerei generaţii – Filiala „Iţic Mangher”;

• Conferinţa Проблемы и перспективы сохранения и развития русской культуры и духовности в межэтническом пространстве Молдовы – Filiala „M. Lomonosov”;

• Conferinţa, în colaborare cu Institutul de Cercetări Interetnice al AŞM, Технологии преодоления социально-экономического неравенства при построении гражданского общества в РМ.

Bibliotecile sunt instituţii integratoare, ele creează atmosfera care promovează integrarea. Prin cunoştinţele acumulate din colecţiile bibliotecilor, din participări la diverse acţiuni ştiinţifice, culturale, educaţionale, cetăţenii obţin instrumentele necesare de înţelegere şi acceptare a minorităţilor, iar aceasta creează o atmosferă de incluziune. Competenţa lingvistică, natural, este baza comunicării şi participării. Accesul la instrumentele lingvistice de învăţare (manuale, ghiduri de conversaţie, CD-uri, cursuri video / audio) contribuie la achiziţia abilităţilor lingvistice.

„Prin prezenţa lor în comunitate, prin valorile şi activităţile promovate, bibliotecile simbolizează incluziunea”, spune Tom Huge şi ne aduce la cunoştinţă un mare adevăr! Alt recunoscut specialist în biblioteconomie, prof. univ. dr. Ion Stoica, susţine că bibliotecile sunt instituţii de integrare.

Cum să realizăm conceptual MBM? Categoric, prin managementul instituţional.

La nivelul conducerii, adică al meta-managementului – politici clare, susţinute de administraţie şi de personal, condiţie necesară pentru existenţa şi funcţionarea conceptului MBM.

Strategia trebuie să definească, să identifice responsabilul ce va asigura ca serviciile multiculturale să fie parte a serviciilor generale. Aceasta trebuie să rezulte în politici adecvate referitoare la recrutarea resurselor umane, la finanţe, la servicii şi conţinut. Altă prerecuzită este cooperarea, aspect stipulat clar în politici. O prerecuzită este implicarea în elaborarea politicilor, strategiilor, planurilor reprezentanţilor tuturor grupurilor culturale şi lingvistice din masa utilizatorilor bibliotecii, asigurând astfel dezideratul că politica reflectă demografia comunităţii.

Colecţii

Coloana vertebrală a Bibliotecii Multiculturale este colecţia fizică. În acelaşi timp nu uităm de tendinţele globale conform cărora formatele electronice şi virtuale înlocuiesc, în RM, foarte lent, dar totuşi, înlocuiesc suporturile materiale, fizice. Deci, nu uităm că serviciile multiculturale trebuie să reflecte interesele tuturor grupurilor etnice ale societăţii şi dacă oamenii utilizează tehnologiile ca instrumente indispensabile în viaţa lor, biblioteca trebuie să ofere materiale fizice, dar şi electronice. Adică, colecţiile trebuie să includă media în diferite limbi, mai ales în limbile etniilor conlocuitoare.

Servicii

Programele educaţionale, instruirea utilizatorilor şi materialele informaţionale pe care le furnizează biblioteca sunt porţi spre bibliotecă şi comunitatea locală. Serviciile informaţionale difuzate, susţinute de bibliotecă sunt la fel o parte importantă a acestui proces. Pentru a crea servicii relevante şi eficiente, biblioteca trebuie să coopereze cu toţi cei cărora intenţionăm să le prestăm servicii. Un aspect foarte important este ca atât conţinutul, cât şi interfaţa, să fie concepute, acomodate la necesităţile utilizatorilor.

Acces multilingual

Într-un context în care există mai multe limbi materne – româna, rusa, bulgara, ucraineana, ivrit etc. –, toate tipurile de informaţii ar trebui, spunem noi (Manifestul... spune ferm: TREBUIE), să fie disponibile şi în limbile pe care le vorbesc şi le înţeleg utilizatorii. Aceasta înseamnă că informaţiile despre servicii trebuie produse în limbile relevante, iar colecţiile să fie şi în aceste limbi ale comunităţii. Şi, în sfârşit, dar nu şi ultimul aspect ca importanţă: limbile utilizate în inscripţionările din spaţiile fizice ale bibliotecii trebuie să reflecte limbile vorbite de utilizatori.

Abordarea multilinguală se referă şi la felul cum comunicăm cu utilizatorii noştri în spaţiul virtual: foarte importantă şi necesară în societatea noastră este crearea unui dialog mai bun cu ei. Câte biblioteci au site-uri multilinguale? Răspunsul îl cunoaştem: niciuna!!!

Personal

Utilizatorii doresc o atmosferă familiară, adică un loc, un spaţiu în care să se simtă în siguranţă, ca acasă. Este o faţetă a activităţii MBM. Acest fenomen îl creează şi asigură personalul bibliotecii. Poate şi aceste răspunsuri îmi întăresc credinţa în existenţa certă a unei lumi într-o continuă şi ciclică schimbare şi, de aceea, cred în puterea desăvârşită de adaptare a bibliotecarului, tocmai pentru a participa efectiv la continuitatea şi reînnoirea profesiei sale. Margareta Tătăruş, în articolul „Şapte personaje în căutarea unui autor”, invocă şapte feţe ale bibliotecarului, printre care şi toleranţa, caracteristică indispensabilă în implementarea conceptului MBM:

Care sunt cele 7 feţe ale bibliotecarului?

1. Faţa care oferă zâmbet;

2. faţa care dăruieşte;

3. faţa plină de afecţiune;

4. faţa caritabilă;

5. faţa care oferă alinare;

6. faţa care aduce bucurie;

7. faţa plină de toleranţă.[2]

Personalul BM trebuie şi el să reflecte demografia localităţii pe care o serveşte biblioteca, iar competenţa colectivă să oglindească grupurile minoritare ale utilizatorilor. Nu este uşor, e un deziderat foarte dificil. Şi nici nu-i posibil în penuria posturilor pe care le are biblioteca să avem reprezentanţi ai tuturor grupurilor minoritare. Dar este important ca personalul bibliotecii să fie încurajat să acumuleze abilităţi lingvistice ale grupurilor culturale prezente în bibliotecă. În fine, personalul trebuie să comunice destul de bine cu diverse tipuri de utilizatori. Cunoştinţele de comunicare interculturale sunt obligatorii. Astfel vom elimina situaţiile generatoare de rasism, discriminare şi excludere.

Exemple de la BM „B.P. Hasdeu”:

• moldoveni / români – 75,1%;

• ucraineni – 10,7%;

• ruşi – 9,2%;

• găgăuzi – 1,4%;

• polonezi – 1,4%;

• bulgari – 0,7%;

• alte naţionalităţi – 1,5%.

Cei 75,1 % de moldoveni / români cunosc limba rusă în proporţie de 80%. Dintre ei 50% cunosc limba franceză; 33% limba engleză, 12,5% cunosc alte limbi – italiana, spaniola, portugheza, germana, polona, ucraineana, bielorusa, ivrit / idiş.

Manifestul bibliotecii multiculturale

MBM este un concept care cuprinde toate tipurile de biblioteci, indiferent de conţinut şi funcţii. Nu este un concept izolat, dar unul flexibil şi dinamic.

Multe ţări au legislaţii care garantează servicii bibliotecare gratuite pentru populaţie. Putem să ne documentăm în această privinţă. Adiţional există şi alte manifeste pentru biblioteci, care suplimentează MBM: IFLA/UNESCO Public Library Manifesto, 1994; IFLA/UNESCO School Library Manifesto, 1999; şi The IFLA Internet Manifesto, 2002 – toate sunt documente care stabilesc principii importante de dezvoltare bibliotecară.

Manifestul bibliotecii multiculturale a fost tradus în 14 limbi. Graţie eforturilor Bibliotecii Naţionale a RM şi BM „B.P. Hasdeu”, îl avem şi în limba română. Îl puteţi citi pe site-ul www.ifla.org, ca şi celelalte documente menţionate. Pentru bibliotecile publice amintim şi Linii directoare de dezvoltare a bibliotecii publice, tradus şi editat de ŞBM, ABRM.

Aceste documente, în special MBM, le puteţi utiliza la planificarea activităţii, precum şi la elaborarea politicilor. Când serviciile şi politicile vor fi gata de a fi puse în acţiune, puteţi consulta miriada de ghiduri elaborate de diverse biblioteci în acest sens, mai ales americane şi din ţările nordice, dar şi experienţa bibliotecilor noastre. Multe dintre ele au deja implementate unele elemente ale MBM.

Implementarea – viziune ori realitate?

Mulţi consideră că acest concept sună frumos, dar este naiv să credem că poate fi realizat. Sunt mulţi factori care alimentează această supoziţie. O parte destul de largă a populaţiei nu utilizează serviciile bibliotecii şi cea mai mare cotă a acestei părţi sunt grupurile minoritare, sunt imigranţii.

Bineînţeles că MBM poate fi realizat. Dar conceptul cere abilităţi şi dorinţă de a adapta şi de a schimba; o nouă atitudine şi un nou tip de gândire implementate printr-un lanţ de dezvoltări. Este cel mai competitiv aspect al muncii noastre idealiste.

Dar nu avem altă alegere!

Experienţa ne demonstrează că orice e posibil. Implementând în viaţă MBM vom fi cu un pas mai înainte. Avem documentul pe care îl putem utiliza în mod real, practic, pentru a efectua schimbarea.

Bibliografie:

1 BM „B.P. Hasdeu” în 2008. Raport anual. www.hasdeu.md/raport

2 Convention on the Protection and Promotion of the Diversity of Cultural Expressions. http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001429/142919e.pdf

3 IFLA/UNESCO Public Library Manifesto. 1994. http://www.ifla.org/VII/s8/unesco/eng.htm

4 IFLA/UNESCO School Library Manifesto. 1999. http://www.ifla.org/VII/s11/pubs/schoolmanif.htm

5 Kulikovski, Lidia. Biblioteca în contextul comunităţii multiculturale // Magazin bibliologic, 2002, nr. 1-2, p. 6-11.

6 Stoica, Ion. Bibliotecile ca factor integrator al comunităţii // Servicii de bibliotecă pentru persoanele dezavantajate. Istoric. Prezent. Tendinţe: Studiu monografic / Lidia Kulikovski. Chişinău :
[S.n.], 2004, p. 177-180.

7 Strategia Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” 2008-2017. Plan strategic de dezvoltare pentru perioada 2008-2017. Chişinău : Ed. Grafema Libris, 2008, 32 p.

8 The IFLA Internet Manifesto. 2002. http://www.ifla.org/III/misc/im-e.htm

9 Unesco Universal Declaration on Cultural Diversity. http://unesdoc.unesco.org/images/0012/001271/127160m.pdf

[1] Comunicare ţinută în cadrul mesei rotunde Biblioteca publică multiculturală, organizată de Comisia Biblioteci Publice, ABRM, în colaborare cu BM „B.P. Hasdeu”, 15 octombrie 2009.

[2]Tătăruş, Margareta. Şapte personaje în căutarea unui autor // BiblioPolis, 2009, vol. 31, nr. 3, p. 105.