Biblio Polis - Vol. 25 (2008) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
IN MEMORIAM
A plecat la ceruri pictorul Sabin Bălaşa

Pictorul Sabin Bălaşa a decedat, pe 1 aprilie 2008, la Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti, artistul fiind paralizat de la mijloc în jos ca urmare a unui cancer generalizat.

A fost un pictor român a cărui operă poate fi caracterizată ca aparţinând unui suprarealism târziu, deşi artistul însuşi caracterizează lucrările sale ca aparţinând unui „romantism cosmic”.

S. Bălaşa s-a născut la 17 iunie 1932, în satul Dobriceni, Olt, dintr-un tată preot şi o mamă învăţătoare. A urmat Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, apoi a absolvit, în 1956, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, cursurile Academiei de Limba şi Cultura Italiană Siena, în 1965, şi cursul de vară al Academiei de Pictură din Perugia, în 1966.

Pictorul s-a bucurat de o deosebită popularitate chiar şi în perioada comunismului, el participând, de-a lungul timpului, la zeci de expoziţii de grup sau personale, fiind răsplătit cu o serie de premii şi distincţii internaţionale. Astfel, Bălaşa participă la expoziţii din ţară şi la expoziţii de artă românească organizate în străinătate: Varşovia (1956), Moscova (1958), Cairo, Alexandria, Damasc (1960 – 1961), Bienala Tineretului de la Paris (1961), Roma (1966), Grecia, URSS, Finlanda (1976), Norvegia, Suedia, SUA (1979) ş.a.

Temele majore ale picturilor sale sunt reprezentate prin femei sculpturale, cu păr lung, animale mitologice etc. Mediul şi fundalul picturilor sunt, de multe ori, dominate de culoarea albastru.

Printre cele mai faimoase lucrări ale sale se numără frescele care decorează Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi („Elogiul tinereţii). De asemenea, printre tablourile sale cele mai cunoscute se află: „Tinereţe”, „Solemnitate”, „Orgoliul”, „Exodus”, „Luntraşul”, „Luceafărul”, „Himera”, „Miracol”, „Seniorii”, „Atlantida”, „Dimineaţa planetei”, „Comete”, „Nunta cosmică”, „Icarus”.

Pictorul a primit numeroase distincţii, precum Medalia de Aur a Concursului European de Pictură de la Pescara, Italia (1965), Premiul revistei Arta pentru pictură murală (1970), Medalia de Aur, la International Parlament USA (1982), Grand Premio delle Nazioni, Salsomaggiore, Italia (1983), titlul Cavaler al Artelor al Academiei Bedriacense, Calvarone, Italia (1985), iar pentru filme a obţinut Pelicanul de Argint Mamaia (1966,1968), Premiul ACIN(1971).

La licitaţii, Sabin Bălaşa este unul dintre cei mai bine cotaţi pictori contemporani.

În anii comunismului, Sabin Bălaşa a devenit foarte cunoscut prin portretele lui Nicolae şi, mai ales, ale Elenei Ceauşescu, lucrări care i-au adus sume frumuşele de bani. Nici după Revoluţie însă, el devenind cunoscut în acest mod, nu i-a mers foarte rău.

Conducerea ASE a plătit 320.000 de euro pentru un perete pictat într-o sală de lectură a bibliotecii (57,5 metri pătraţi de pictură murală), bazându-se exclusiv pe oferta pictorului, care iniţial fusese de un milion de euro. Prin comparaţie, cel mai scump tablou, vândut la Alis în 2003, este „Fata în iarbă” de Nicolae Grigorescu, la preţul de 59.900 de euro. Şi cei de la Iaşi „au muşcat”: la Universitatea „Al.I. Cuza“ din oraş Sabin Bălaşa a câştigat, în 2002, 200.000 de dolari (128.250 de euro) pentru o pictură murală în Aula „Mihai Eminescu“ (276 de metri pătraţi). La Iaşi, „maestrul“ începuse negocierea de la suma de 800.000 de dolari (513.000 de euro), iar rectorul Dumitru Oprea a fost încântat că Bălaşa a cedat trei sferturi din ceea ce considerau ei a fi preţul.

Pe lângă portretele propagandistice, principala lui operă constă în cele 21 de picturi murale care se găsesc în Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi, care se întind pe o suprafaţă de 276 de metri pătraţi. A realizat 12 filme de „picturi animate”.

A scris şi două romane, publicate în 1996 şi 2002: Deşertul albastru şi Exodul spre lumină.

Ca şi alte personalităţi complexe, Sabin Bălaşa a fost marcat, în existenţa sa artistică, de contradicţii. Nimeni însă nu va pune la îndoială talentul sau ieşit din comun, talentul pe care s-ar mândri orice slujitor al Frumosului.