Biblio Polis - Vol. 25 (2008) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
DIALOGURI CULTURALE / ДИАЛОГИ О КУЛЬТУРЕ / CULTURAL DIALOGS
Consemnare: Raia ROGAC
SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE ROMÂNEASCĂ – UNITATE ÎN DIVERSITATE
Iaşi, ediţia a XVI-a

De vorbă cu dna Elena Leonte, directoarea Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi”, instituţie care a găzduit această frumoasă sărbătoare a cărţii şi autorilor ei

- Dna Elena Leonte, îmi face o deosebită plăcere să continui un ciclu de interviuri despre saloanele de carte de pe un mal şi altul ale Prutului. Este o integritate în desfăşurarea acestor evenimente cu participare comună...

- O unitate în diversitate, aş spune. Acum 16 ani nu ne-am imaginat că va creşte atât de frumos complexul acesta culturologic, pentru că între timp el s-a diversificat aşa de bine pe ambele maluri ale Prutului, la Iaşi, la Chişinău, la Cernăuţi, apoi şi în Serbia, deşi nu s-a numit salon, au fost seminţe aruncate şi probabil, indiferent cum se va numi în viitor, tot va avea ca scop promovarea culturii româneşti în comunităţile din alte ţări vecine. Vreau să vă spun că de la prima ediţie n-am sperat că se va rotunji atât de frumos dorinţa aceea firească de a vedea şi a cunoaşte lumea scrisului românesc de pe ambele maluri ale Prutului, de pe altundeva. Noi, cei din ţară, majoritatea, nu înţelegem ce înseamnă scrisul de dincolo de graniţe: scrisul acela tăinuit, scrisul acela sensibil, rănit de toate influenţele sau poate îmbogăţit de multe influenţe. Am avut marele merit să adunăm la Iaşi toată suferinţa scrisului românesc şi s-o facem să se etaleze. Ştiţi ce am observat? Oamenii au venit să se destăinuie mult mai adânc, mult mai profund decât acolo, acasă. Aici le face plăcere orice apreciere, complimentele sunt sincere, frăţeşti, chiar strângerile de mână au o mare importanţă. Sunt un fel de încurajări. Mai subliniez încă o dată - aici este locul cel mai nimerit al afirmării scrisului românesc. Oricât ar fi de mare plăcerea să fii apreciat oriunde, totuşi, scrisul în limba română este aici, la matcă, aici ai adevărata dimensiune a scrisului tău. Eu îi înţeleg foarte bine pe cei din afară – ei vin cu emoţie, vin după ani de încercări grele, de condiţii îngrozitoare uneori. Îmi dau seama că acest teren al Salonului este foarte fecund, stimulator, încât cei care pleacă de aici, de la Iaşi, se simt încurajaţi să scrie în continuare.

- Programul a fost divers, dar şi foarte complex. S-a văzut o adevărată competiţie, participanţii trebuind să facă faţă unor acţiuni aproape concomitente.

- Aceasta ni se întâmplă de mai mulţi ani pentru a respecta dorinţele tuturora de afirmare. Există şi ieşeni care intră în această competiţie şi este îndreptăţită oferta noastră. Anul acesta, după cum aţi putut observa, am organizat mai multe mese rotunde şi colocvii - patru la număr în două zile. A fost un efort pentru toţi participanţii. A fost mult teren de comunicare.

- Câţi participanţi au fost?

- Au fost 76 de persoane care s-au înscris la diverse manifestări: lansări, mese rotunde, colocvii. Unii au venit şi au plecat, alţii au stat toate trei zile ale Salonului. Iarăşi s-au făcut relaţii frumoase. Mulţi din scriitori au venit cu manuscrise, urmând să fie publicate la edituri din Iaşi, Timişoara, Chişinău, Cernăuţi ş.a. Contactele acestea mi se par minunate pentru că atât editorii, cât şi autorii fac schimb de idei, de experienţă privind condiţiile grafice etc. şi din această diversitate ne putem defini identitatea. Aşa diversă şi colorată cum este, eu cred că identitatea noastră trebuie încurajată şi îndreptată spre Europa ca o valoare care vine din Est. Este lucrul pe care ni-l dorim în următoarea etapă şi am observat cu mare bucurie că şi Chişinăul prin saloanele sale manifestă aceste tendinţe fireşti de aşezare a valorilor pe fondul peisajului editorial din Moldova, care este absolut spectaculos. Am spus-o oriunde am ajuns în ţară, în bibliotecile noastre judeţene, n-am încetat să admir efortul acesta de creştere a fenomenului literar în Republica Moldova şi cred că ne putem baza şi în continuare pe afirmarea aceasta a valorilor identitare.

- Care a fost noutatea ediţiei curente?

- Deschiderea către comunicare în organizarea mai multor mese rotunde şi colocvii. Oamenii au stat mai pe îndelete de vorbă. Tradiţional erau lansări, prezentări într-un maraton continuu. Şi la ediţia curentă au fost multe lansări, dar într-o paralelă. Deşi a fost obositor, nimeni nu se poate plânge că nu a avut posibilitate de afirmare. Salonul a generat în continuare multe idei, urmează ca fiecare în comunităţile din SUA, Canada, Serbia etc. să le materializeze.

- SUA prima oară a fost reprezentată la Salon?

- Da, profesoara Albu este pentru prima oară la Iaşi, a venit cu rigoare universitară şi cu analiza scriitorilor americani. Va scrie în continuare şi ne va aduce informaţia pe care ne-o dorim.

- De acolo vine şi revista Lumină lină...

- Da, ea este păstorită de preotul Damian, care face multe lucruri frumoase pentru comunitatea românilor din SUA. Israelul a participat pentru a doua oară cu prezenţa lui Shaul Carmel, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor de limbă română din această ţară. Din Macedonia a venit Vanghea Mihanj-Stery cu limba ei melodioasă. Este o poetă foarte interesantă, dar are şi alte griji, editează antologii de poezie din zona macedoneană. Nimic nu se face fără ideal. Ştiţi ce am mai constatat eu la toţi oaspeţii noştri? Un idealism pronunţat fără de care nu se poate. Atâta timp cât mai suntem idealişti, cât mai credem în valori, cât mai avem emoţii, atâta timp va continua şi perpetua neamul. Ne propunem şi în continuare să ajutăm creatorii - acesta este rolul nostru - al bibliotecarilor, al editorilor, al redactorilor de revistă. Evident că nu toate promisiunile care s-au făcut se vor ţine, dar îmi face plăcere să constat că toate fluxurile care s-au afirmat aici pe placa turnantă a Salonului Iaşi-Chişinău-Cernăuţi se vor calma şi vor fi supuse analizei. Tot ce am adunat şi am făcut până acuma, noi, ca bibliotecari de nădejde, vom şti să asigurăm documentarea. Vom invita persoane care au demers critic foarte percutant să scrie despre ce s-a întâmplat pe triunghiul acesta. Acum, după atâţia ani, s-ar cuveni să ne pregătim pentru o altă etapă, visez la aceasta şi contez mult pe tânăra generaţie, care va avea curajul să continue de pe un salt calitativ al acumulărilor noastre.

- Participarea basarabeană a fost cea mai numerică...

- Spre bucuria noastră. Desantul basarabean, aşa-i spunem, s-a impus şi de această dată. Aveţi nişte edituri foarte puternice, care editează impecabil şi cu talent. Ca fost editor, în calitate de redactor la Editura Junimea, timp de 16 ani, mai păstrez în suflet nostalgia editării. Admir stilul editorial din RM, stil care este dat de prezenţa şi valoarea graficienilor de carte pe care îi aveţi. Din păcate, România nu cred că are atât de numeroşi şi valoroşi specialişti în acest domeniu. La noi pe alocuri se mai editează prost, cu imagini amatoriste, de calitatea tipografică nici nu mai vorbesc. Grafica de carte presupune talente.

- Aţi putea face şi unele nominalizări?

- Cred că e un risc, aş putea să-i uit pe cei care i-am apreciat foarte mult. Aşadar, sumar: editurile Litera Internaţional, Prut Internaţional, ARC, Ştiinţa, Gunivas, Epigraf... Sunt edituri şi editori atât de serioşi, au un program editorial atât de bun, de profund, încât toată lumea poate să înveţe din acest spectacol, căci e un adevărat spectacol, după cum am mai menţionat.

- Spectacolul cărţii...

- Sunt câţiva ani buni de când ei au început să se afirme în deplină măsură. Este extraordinar, pentru că, după cum bine ştim, cartea are o evoluţie îndelungată şi o tradiţie a tipăriturii, a editării. Să faci spectacol din editarea de carte este o mare performanţă, pe care noi, pentru că o vedem, este sub ochii noştri, cred că nu o apreciem ca atare.

- Au fost o adevărată performanţă şi emoţionante întâlnirile scriitorilor cu publicul, cel venit la îndemnul sufletului şi cel organizat de Dvs.

- Publicul ieşean a fost cel mai avantajat. El a avut parte de toţi scriitorii veniţi: i-a văzut, „i-a pipăit”, a comunicat cu ei. De la Chişinău a venit un grup reprezentativ de scriitori, ne-a bucurat mult prezenţa academicianului Mihai Cimpoi, scriitorilor Andrei Vartic, Valeriu Matei, Claudia Partole, Constantin Dragomir, Ianoş Ţurcanu, care au desfăşurat un minunat spectacol copiilor, de asemenea, ne-a bucurat mult şi prezenţa colegilor noştri: Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naţionale, Claudia Balaban, directorul Bibliotecii Naţionale pentru copii „Ion Creangă”, Eugenia Bejan, vicedirector la aceeaşi bibliotecă ş.a. Avem în mijlocul nostru contemporani care scriu, contemporani de valoare, iar tânăra generaţie nu-i cunoaşte. Eu am scris pe această temă cu ciudă uneori. De fapt, tineretul nu-i cunoaşte şi din vina noastră, a tuturor, ei se îndreaptă spre „vip”-urile acestea de doi bani. Daţi-mi voie să fiu revoltată în continuare.

- Pe Maria Mocanu, care a fost la Salon, o consideraţi „vip” ?

- Bine, Maria Mocanu este altceva, ea se îndreaptă către tradiţie, s-a inclus armonios în partea artistică a Salonului. Noi mai avem pentru publicul ieşean proiectul Scriitorii în şcoli, care a demarat doi ani în urmă. Se bucură de mare succes. Mi-a fost teamă că elevii se vor plictisi. Nu s-a întâmplat. Anul trecut am avut surpriza să avem cerere pentru a continua întâlnirile cu încă o oră. Este un proiect viabil la Iaşi. În felul acesta oferim elevilor modele. Scriitorii la aceste întâlniri pe viu nu citesc de pe foi, probabil cum se practica înainte de 1989, ci le povestesc despre viaţa lor, deseori întâmplări nostime din copilărie şi adolescenţă, ceea ce le place foarte mult copiilor. Sigur, interesul de bibliotecar vine până la urmă – îi apropie de lectură, de carte, de scriitori, îi fac să conştientizeze faptul că aceste personalităţi sunt sau vor fi în manualele şcolare.

- Ce evenimente din cadrul Salonului v-au impresionat mai mult?

- Avem publicaţia Salonului Breviar care adună toate impresiile şi vreau să vă spun că toate ne sunt dragi. Unele ne dau idei pe viitor. Ne legăm de lucrurile acestea şi le socotim ca nişte cărămizi puse unei clădiri serioase. O parte din ele încearcă o analiză a fenomenului, o decantare a valorilor, în general, toate ne sunt de mare ajutor. Voi cita: „Saloanele internaţionale de carte, aşa cum se prezintă ele în ultimul timp, atât în România cât şi la New York, Paris ori Chişinău, au un rol foarte important în aceşti ani, în care se petrec schimbări foarte importante de ordin global, fiind deopotrivă atât arhivari cât şi motoare ale acestor fenomene, acţionând în mod practic ca nişte filtre pe magistralele pe care circulă fluxuri uriaşe de informaţie” (Andrei Vartic, în Breviar, 8 octombrie 2007).

- Cu Biblioteca Municipală din Chişinău cum aţi putea extinde colaborarea?

- N-am considerat niciodată BM departe de saloanele de carte, pentru că întotdeauna o parte din activităţi se desfăşoară pe terenul BM a Chişinăului, noi mereu am considerat-o ca a noastră. Vă cunoaştem prin aceste întâlniri şi prin participarea BM la sesiunile de comunicări din diverse localităţi din ţară. Ne impresionează activitatea foarte solidă a BM. Vreau să spun că realmente sunt invidioasă pe anumite lucruri pe care Municipala de la Chişinău a reuşit să le facă şi construieşte foarte frumos, aş spune în stil european, o activitate bibliotecară de înaltă ţinută. Colegii noştri de la Chişinău sunt foarte buni profesionişti şi au performanţe în biblioteci. N-o spun din complezenţă, spun din ceea ce am văzut. Noi, esticii, avem aceeaşi problemă - a acumulării de proaste subvenţii, a lipsei bugetare atât de cronice. Este o suferinţă comună pe care cei din Vest nu totdeauna o înţeleg. Dar când te zbaţi zilnic în aceleaşi nevoi materiale şi greutăţi, iar mediul rural, după cum ştiţi, se află în şi mai mare suferinţă. Dacă bibliotecile orăşeneşti se mai plâng de lipsă de achiziţii, de informatizare şi modernizare scăzute, ei bine, ruralul este într-o stare şi mai jalnică, ştiu că lipsesc, pe alocuri, chiar şi opere de căpătâi ale literaturii române, lipsesc dicţionarele, cărţi pentru copii şi adolescenţi...

- Ce să mai spunem atunci de situaţia bibliotecilor din satele Basarabiei?

- Şi la bibliotecile săteşti din Basarabia mă gândeam, pentru că, realmente, ştiu ce se întâmplă acolo, în concurenţa acerbă cu internetul, calculatorul, insuficienţa mijloacelor financiare în biblioteci se resimte. Vin vremuri grele pentru carte, mai ales, după cum am mai spus, în unităţile săteşti. Şi copilul de la oraş, şi de la sat, va prefera ecranul calculatorului sau televizorul, cu mijloacele lor de tâmpenie, cum ar spune Ion Creangă. Misiunea bibliotecarilor este din ce în ce mai grea.

- Ne-am abătut întru câtva de la temă...

- Ne-am abătut spre biblioteci, pentru că este pasiunea noastră, este meseria noastră, este sufletul nostru. Pe tărâmul acesta suferim şi ne bucurăm împreună.

- În acest context ţin să vă spun că în BM „B.P. Hasdeu”, graţie celor nouă filiale de carte românească, a crescut procentul de cărţi în limba română.

- Noi toţi ne dorim să vorbim o limbă frumoasă, o limbă cultivată, să avem o dezvoltare intelectuală pe măsură, să acumulăm cunoştinţe noi, utile, să fim la curent cu valorile literare din trecut şi actuale.

- Vă felicit pentru această nouă realizare a Salonului, urându-vă succese şi la ediţiile viitoare.

- Vă mulţumesc şi cu mare drag ne îndreptăm gândul spre lăcaşul BM de la Chişinău, care a împlinit o vârstă atât de frumoasă pe măsura dezvoltării ei. De la această cifră rotundă cred că BM de acum încolo, în virtutea realizărilor va intra într-o altă fază, net superioară, va fi saltul acela frumos, calitativ, chiar dacă tot bibliotecarii, cu tenacitatea şi cuminţenia lor, vor construi noile etape.

- În final, Doamnă directoare, ar trebui să vorbim despre premii şi premianţi, dar, cred eu mai bine să anexăm întreaga listă.

- E cel mai bine aşa!

Consemnare: Raia ROGAC


Premiile Salonului Internaţional de Carte Românească
Ediţia a 16-a, Iaşi

  • Premiul Cartea eveniment:
  • Brâncuşi - sculptor creştin ortodox. Autor Î.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Iaşi, Editura Trinitas, 2007

  • Premiul Cartea anului 2007:
  • Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI), Chişinău: editurile Gunivas şi ARC, 2007

  • Premiul Editura anului 2007, pentru editura cu cele mai valoroase cărţi publicate şi cu marketingul cel mai bun:
  • Prut Internaţional, Chişinău

  • Premiul Opera Omnia, pentru întreaga operă a unui scriitor important participant la Salon

    Academicianul Mihai Cimpoi

  • Premiul de Excelenţă, pentru întreaga activitate a unei personalităţi participante la Salon:
  • Shaul Carmel, scriitor, preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor de limbă română din Israel

    Pentru editarea cărţii beletristice şi afirmarea literaturii române contemporane:

  • Premiul Mihai Ursachi - pentru poezie:
  • Daniel Corbu pentru volumul Eonul marelui desant, Iaşi: Editura Princeps Edit, 2007

  • Premiul Ioan Constantinescu - pentru critică literară
  • Svetlana Paleologu Matta, Eminescu şi abisul ontologic, Timişoara: Editura Augusta, 2007

  • Premiul Mihail Sadoveanu - pentru proză, eseu
  • Radu Tătărucă, O afacere în Vest, Iaşi: Editura Timpul, 2007

  • Premiul Academica, pentru lucrări de înaltă ţinută ştiinţifică, universitară:
  • Ilie Luceac pentru ediţia Discursurile lui Eudoxiu Hurmuzaki în Dieta Bucovinei. (Din viaţa parlamentară a Bucovinei în cea de-a doua jumătate a secolului XIX-lea), ediţie bilingvă, Bucureşti: Editura Institutului Cultural Român, 2007

  • Premiul Petre Andrei, pentru editarea cărţii de ştiinţe sociale:
  • Vasile Tran, Tratat despre minciună, Bucureşti: Editura Comunicare.Ro, 2007

  • Premiul Colecţie editorială, pentru cea mai reuşită colecţie de carte:
  • Dicţionare şi enciclopedii pentru copii, colecţie a Editurii Litera Internaţional, Chişinău

  • Premiul Otilia Cazimir, pentru cea mai frumoasă carte pentru copii:
  • O furnică în bibliotecă de Vasile Romanciuc, Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2007

  • Premiul Relaţii culturale, pentru promovarea culturii şi literaturii române în lume:
  • Romeo Săndulescu, Consul General al României la Cernăuţi

  • Premiul Grafica de carte, pentru cea mai reuşită carte din punct de vedere al graficii:
  • Luminiţa Bordeianu pentru volumul Mă visez în zodia inorogului de Cătălin Bordeianu, Iaşi: Editura Vasiliana, 2007

  • Premiul Byblos, pentru cea mai valoroasă publicaţie despre şi din biblioteci:
  • Revista Biblioteca Bucureşti

  • Premiul Revista anului, pentru cea mai valoroasă revistă (graţie articolelor publicate în perioada enunţată):
  • Septentrion literar, Cernăuţi; Viaţa Basarabiei, Chişinău

  • Premiul Gh. Asachi, pentru cei mai prestigioşi colaboratori şi prieteni ai cărţii şi ai bibliotecii participanţi la Salon:
  • Pavel FloreaLecturi din Convorbiri literare, 1867-1885 Iaşi: Editura Universitas XXI, 2007

  • Premiul Ion Creangă:
  • Catinca AgacheLiteratura română în ţările vecine 1945-2000, Iaşi: Editura Princeps Edit, 2007

  • Premiul Ethos românesc, pentru contribuţii deosebite în culegerea şi valorificarea folclorului, în promovarea tradiţiilor româneşti:
  • Vanghea Mihanj-Stery, Mihaela Albu, Slavco Almăjan, Ion Beldeanu

  • Premiul pentru traducere George Lesnea, pentru promovarea literaturii române în lume, prin traducerea ei:
  • Ion Hadârcă pentru traducerea volumului Demonul meu de M. Lermontov, traducere din l. rusă, Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2006.