Biblio Polis - Vol. 25 (2008) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ANUL LECTURII / ГОД ЧТЕНИЯ / YEAR OF LECTURE
Dr. Lidia KULIKOVSKI
Tinerii şi „zăbava cetitului”

De mult se vorbeşte că tinerii nu mai citesc, că tinerii preferă Net-cultura, distracţiile… Prima supoziţie – din afara bibliotecii – se bazează pe nişte sondaje realizate de ONG-uri, instituţii publice, mass-media. A doua supoziţie – din lăuntrul bibliotecii, bazată pe statisticile de bibliotecă, face o probă contrarie: tinerii, cei cuprinşi de vârsta 17 – 25 de ani, sunt grupul majoritar de utilizatori în biblioteci, iar necesităţile lor informaţionale sunt foarte diverse şi nu se rezumă doar la bibliografia şcolară sau academică.

Care este totuşi adevărul?

Încheind cursul Sociologia lecturii, am încercat o testare, bazată pe Chestionarul cititorului, din cercetarea sociologică iniţiată de Biblioteca Naţională, studiu foarte amplu, de cuprindere naţională „Timpul şi spaţiul lecturii în Republica Moldova”, care se va desfăşura în luna aprilie. Grupul testat a inclus studenţi de la Facultatea de Jurnalism şi Comunicare, specialităţile Activitate editorială şi Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională. Numărul total de respondenţi au fost 31 de studenţi din anul I de studiu. Rezultatele obţinute le vom comenta în câteva numere ale revistei BiblioPolis împreună cu concluziile generale – citesc totuşi tinerii?[1]

Chestionarul cititorului, din cercetarea amintită, cuprinde 60 de întrebări. Studenţii, aproape toţi, au răspuns la întrebări în 80 de minute, astfel demonstrând că nu a fost nici plicticos, nici dificil. Răspunsurile lasă impresia că participanţii au fost sinceri. Discuţiile şi comentariile, împreună cu ei, pe marginea rezultatelor obţinute, au cimentat impresia de la început, iar acum – şi concluzia că răspunsurile trebuie considerate deschise, sincere.

Din cei 31 de studenţi – 27 au răspuns că le place să citească, 4 din ei au ales varianta nu prea. 25 din ei citesc în fiecare zi, 3 – doar în zilele de odihnă şi 3 – foarte rar. Cei care au indicat varianta în fiecare zi, au fost rugaţi să arate cât timp acordă zilnic lecturii. De la 1 la 2 ore citesc 17 studenţi, 6 dintre ei citesc 2-3 ore, 4 au indicat 3-4 ore, unul singur citeşte 5 ore şi altul - 6 ore. Un student a indicat că oferă lecturii doar 20 minute zilnic, iar altul a recunoscut că nu citeşte.

La întrebarea „Care sunt orele preferate de lectură” 18 din ei au răspuns că nu au ore stabile, 11 preferă să citească doar seara, noaptea.

Răspunsul la următoarea întrebare „Consideraţi că citiţi: foarte mult, mult, puţin, foarte puţin” a cerut o evaluare şi respondenţii au constatat că citesc puţin - 23, mult doar 7 şi unul din ei foarte puţin.

Întrebarea „Vă mai amintiţi autorul şi titlul primei cărţi citite de dvs.?” a fost una dificilă: 9 din respondenţi au răspuns că nu-şi amintesc, deşi au o vârstă de 18-19 ani; 9 au indicat poveştile lui Ion Creangă – Fata babei şi fata moşneagului, Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, precum şi Amintiri din copilărie, 2 respondenţi - poezii de Grigore Vieru.

Întrebaţi dacă „Există o carte (sau mai multe) care v-a format ca personalitate?” au răspuns Da 19 respondenţi, Nu - 7. Cei care au răspuns Da au indicat următoarele cărţi: J. London - Dragoste de viaţă; L. Rebreanu – Ion; E.M. Remarque - Pe frontul de Vest nimic nou; M. Bulgakov - Maestrul şi Margareta; A. Dumas-tatăl – Contele de Monte Cristo; M. Eliade - Maitreyi; Mihai Eminescu - poezie, proză; H. de Balzac – Eugenie Grandet; I. Slavici - Mara; Mihail Sadoveanu – Baltagul, H. de Balzac – Femeia de 30 de ani; Th. Dreiser - Jennie Gerhard; Fr. Nietzsche - Aşa grăit-a Zarathustra; Al. Dumas-fiul - Dama cu camelii, P. Coelho – Alchimistul; John Fowles – Colecţionarul; F. Dostoievski - Crimă şi pedeapsă; Ch. Bronte - Jane Eyre.

Autorii şi titlurile nominalizate fac parte, în cea mai mare măsură, din programa universitară la literatura universală, câţiva autori - din programa liceală la literatura română. Nu e rău dacă tinerii studioşi au autori, din programele de învăţământ, care i-au influenţat. Fiind proaspăt ieşiţi de pe băncile şcolii, nici nu au reuşit încă, cu mici excepţii, să citească şi altceva decât scrieri din bibliografia şcolară şi autori în vogă.

Patru dintre respondenţi au indicat Biblia, alţi 4 au răspuns că fiecare carte citită i-a influenţat într-un fel sau altul, mai mult sau mai puţin.

Răspunsurile la următoarea întrebare „Cât de mult preferaţi să citiţi cărţi, reviste, ziare, etc.” au fost diferite şi anume:

Foarte mult

Mult

Mai puţin

Foarte puţin

Deloc

Cărţi

10

14

4

1

1

Ziare

7

10

8

5

1

Reviste

8

11

9

2

1

Dicţionare, enciclopedii

4

11

10

5

1

„Unde şi cât de mult citiţi?” - a fost întrebarea la care noi, bibliotecarii, am aşteptat să găsim alte răspunsuri. Respondenţii au mărturisit că citesc mai mult acasă (30), la universitate (10). Doar cinci (5) dintre ei merg să citească în fiecare zi la bibliotecă, 6 merg doar în zilele de odihnă la bibliotecă pentru lecturi, iar 19 (mai mult de 50%) foarte rar citesc la bibliotecă, unul niciodată nu citeşte la bibliotecă. Referitor la relaţia lor cu biblioteca cercetarea a rezervat mai multe întrebări, pe care însă le vom analiza şi comenta în numărul viitor al BiblioPolis-ului.

Alte locaţii, ca mijloacele de transport şi parcurile aproape că nu au acumulat răspunsuri.

Tinerilor respondenţi li s-au oferit mai multe opţiuni, dar să aleagă doar trei variante care li se potrivesc mai mult, la întrebarea „Ce este lectura pentru dvs.?” Răspunsurile susţin ipoteza că tinerii citesc. Pentru 24 dintre ei lectura este o satisfacţie spirituală. Răspunsurile la varianta Altceva (ce anume) le putem adăuga tot aici – tinerii au mai invocat stări care intră în categoria satisfacţie spirituală – un refugiu, o regăsire, evadare în miracol. O plăcere estetică este pentru 17 tineri, O necesitate organică o consideră 12 respondenţi, O ocupaţie în timpul liber / o distracţie o găsesc10 studenţi.

Satisfacţie, plăcere, necesitate. Lectura are viitor! Şi tinerii care fac aceste opţiuni au viitor!

Dintre ei, 17 au ales varianta potrivit căreia lectura este O obligaţie şcolară, 9 dintre ei mai adaugă: lectura este O obligaţie profesională. Sunt tineri, dar şi realişti. Mulţi dintre ei nu-şi propun să citească pentru ca să devină erudiţi, ci pentru ca să obţină o diplomă, o profesie. Prin aceste răspunsuri recunosc rolul lecturii în formarea profesională. Deci, iarăşi, lectura are viitor – unul pragmatic!

Rugaţi să numească Autorul şi titlul cărţii pe care o citesc acum au numit, majoritatea, autori şi titluri, iarăşi, din programul academic: Umberto Eco Numele trandafirului (11), Jean Paul Sartre Greaţa (6) Albert Camus Străinul (2), Albert Camus Ciuma (2) Nathalie Sarraute Fructele de aur (1).

Dar sunt studenţi care citesc şi în afara programului universitar - L. Tolstoi - Război şi pace; Jack London - Martin Eden; Mario Vargas Llosa - Lituma în Anzi, Borges despre Borges, Biblia.

Generaţia noastră a ajuns la Borges şi la Biblie mult mai târziu, pe la 35-40 de ani. Tinerii de astăzi, au mai multe oportunităţi de a cunoaşte autori notorii şi valori universale, naţionale şi, prin răspunsurile lor, ne demonstrează că le caută, le lecturează.

„Vă amintiţi o carte sau mai multe cărţi care v-au impresionat în mod deosebit (indicaţi autorul şi titlul) şi pe care le-aţi recomanda altora?” Este încă o întrebare care scoate în evidenţă calitatea actului lecturii şi totodată preferinţele actuale ale tinerilor. Răspunsurile lor: Laleaua neagră, Al. Dumas; Tragedia americană, Th. Dreiser; Sigismund şi Persida, Cervantes; Banchetul, Platon; Unsprezece minute, P. Coelho; Dama cu camelii, Al. Dumas; Maestrul şi Margareta, M. Bulgakov; Colecţionarul, J. Fowles; Cuibul de vipere, Fr. Mauriac; Colţ alb, Dragoste de viaţă, J. London; Jane Eyre, Charlotte Bronte; Jennie Gerhard, Th. Dreiser (le-aş recomanda tuturor), Străinul, A. Camus; Procesul, Kafka; Război şi pace, L. Tolstoi; Maitreyi, Nunta în cer, M. Eliade; Femeia de 30 de ani, H. de Balzac; Ispita nemuririi, Aurelian Silvestru; Victor Teleucă (poezii); Gânduri, A. Schopenhauer; Casa mare, I. Druţă; Amantul dnei Chatterley, D. Lawrence; Madame Bovary, G. Flaubert; Oala cu aur, Hoffmann; Coelho (altele); Aşa grăit-a Zarathustra, Fr. Neitzsche; Greaţa, Jean Paul Sartre; Roşu şi negru, Stendhal; Ciuma, A. Camus; Indiana, G. Sand; Pe frontul de vest nimic nou, A. M. Remarque; Cântătoarea din mărăcini, C. McCullough; J. Borges – mai multe scrieri; Cel mai iubit dintre pământeni, Marin Preda; Metamorfoză, Fr. Kafka; Ion, L. Rebreanu.

„În ce măsură acordaţi atenţie lecturii din următoarele domenii?” În mare măsură citesc literatură din domeniul artelor (13), din domeniul istoriei (13) din domeniul filozofiei (11); pedagogie (10), ştiinţe sociale (8), teologie (8).

Se bucură de atenţia tinerilor (17) literatura utilitară (cărţi de bucate, cărţi cu sfaturi practice, cărţi de divertisment, ghiduri turistice); ştiinţele exacte, geografia, ştiinţele naturale, literatura cu caracter medical îi interesează foarte puţin (1, 2 opţiuni la fiecare). Deloc nu-i interesează literatura cu caracter agricol şi literatura tehnică.

Beletristica contemporană este domeniul preferat al multor respondenţi (22). Tinerii, în egală măsură, preferă opere literare ale clasicilor români (20) şi opere literare ale clasicilor străini (20). Interes foarte scăzut, în schimb, înregistrează genurile jurnal personal şi corespondenţă (4), memorialistică din spaţiul concentraţionar (1).

O mare parte – 19 - preferă să citească biografii ale oamenilor iluştri. Un interes deosebit vădesc şi pentru manuale pentru învăţarea limbilor străine (18).

Tinerii preferă - au indicat locul 1 - să citească proză. Pe locul 2 au plasat poezia, şi dramaturgia pe locul 3.

Cei care preferă proza au fost rugaţi să precizeze cât de frecvent citesc ceva din genurile: poveşti, povestiri, romane de dragoste, romane istorice, romane politice, romane de aventură, romane poliţiste, proză ştiinţifico-fantastică, jurnal de călătorii, proză de război, proză de idei, eseistică.

Romanele de dragoste au acumulat 18 (foarte des) şi 9 (uneori) voturi şi romanul de aventură 15 (foarte des) şi 7 (uneori). Urmează povestirile cu 8 (foarte des) şi 13 (uneori) puncte şi proza de idei şi eseistica 7 (foarte des) şi 9 (uneori).

Nu sunt interesaţi de romanul poliţist – doar 5 puncte (foarte des) şi 9 (uneori); acelaşi scor, şi în aceeaşi măsură, l-a obţinut jurnalul de călătorii şi romanul istoric.

Cele mai puţine puncte au obţinut romanul politic şi proza ştiinţifico-fantastică - câte 1 (foarte des) şi uneori 9 pentru romanul politic şi 5 pentru proza fantastică.

Din cei 31 de studenţi doar 10 sunt abonaţi la ziare (Săptămîna 4; Jurnal de Chişinău - 4; Natura - 1; Literatura şi arta – 1; Cuvântul – 1; Antena – 2; Timpul – 1); un singur respondent este abonat la o revistă, în limba rusă ( Здоровый образ жизни).

Puşi în situaţia de a alege – carte, film sau spectacol – 16 au optat pentru lectura unei cărţi, 13 au ales filmul şi 11 un spectacol de teatru.

Respondenţilor li s-a cerut să aleagă o singură variantă, din următoarele cinci afirmaţii prestabilite, cu care sunt de acord:

Cartea este un lucru sfânt

8

Cartea este cel mai bun instrument de exprimare şi cunoaştere

22

Televizorul detronează cartea

0

Internetul va detrona cartea

1

Analfabetismul recidivează

0

Întrebaţi dacă citesc cărţi în Internet, afirmativ au răspuns doar 6. Uneori - citesc 15, iar 10 respondenţi nu citesc deloc în Internet.

Cei care au răspuns DA au invocat următoarele motive: găsesc mai repede (când nu am timp să merg la bibliotecă); e mai rapid de găsit fără a ieşi din casă; pot găsi cărţi care nu-s la bibliotecă; găsesc mai repede ce-mi trebuie; nu le găsesc la bibliotecă; nu le găsesc în altă parte; din lipsă de timp pentru a merge la bibliotecă; fac rost mai repede de cărţi; nu le găsesc în alte biblioteci.

Cei care au răspuns NU au invocat motivele lor: mă supraobosesc; nu-mi plac lecturile electronice; dăunează sănătăţii; nu-mi place; nu am internet acasă; nu am calculator; nu am timp să caut în internet; este obositor. O cercetare a preferinţelor de lectură şi a necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor BM (2006) scoate în evidenţă că 80% din utilizatori optează pentru lectura tradiţională, lectura cărţii. Dacă am realiza un sondaj acum, credem că rezultatul ar fi altul – doar vreo 70% ar opta pentru lectura tradiţională. Editorii afirmă, însă, că vânzările de carte s-au redus drastic pentru că tinerii citesc mai mult pe net… Ei iată că tinerii de la Jurnalism răstoarnă această afirmaţie. Scadenţa vânzărilor de carte este condiţionată de puterea de cumpărare a tinerilor, dar şi a întregii populaţii a RM.

Tinerii citesc în mai multe limbi – rusă (17), franceză (10), engleză (7), dar aproape toţi (30) preferă să citească în limba română şi numai 1 în limba rusă.

Orice s-ar vehicula referitor la lecturi şi la tineri, rezultatele acestui test ne demonstrează că tinerii citesc. Citesc pentru că au nevoie de modele, au nevoie de a se manifesta, sunt curioşi, sunt într-o aventură lectorală şi, aşa cum afirmă H.-R. Patapievici că „orice aventură este o formă a căutării”, tinerii studioşi caută să cunoască, ca să înţeleagă şi să devină oameni care cunosc. Tinerii sunt în căutarea de „metafore ale condiţiei umane care rămân permanent în mintea cititorului” (James Knowlson).

Rezultatele testului ne demonstrează clar că Lectura rămâne foarte importantă şi în viaţa modernă a tinerilor. Invazia Internetului şi web-ului nu a redus lectura cărţii. Tinerii conştientizează că nu pot fi activi, cetăţeni informaţi dacă nu citesc şi nu recunosc Lectura ca o pre-recuzită aproape a tuturor activităţilor sociale şi culturale.

[1] Precizăm din capul locului că acest exerciţiu sociologic nu este parte a cercetării naţionale, deci, nici rezultatele lui nu vor fi parte a rezultatelor generale. Studiul BNRM a fost ştiinţific eşantionat şi cuprinde toate grupurile de vârstă, de educaţie, profesionale etc.