Biblio Polis - Vol. 24 (2007) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
CARTEA DE SPECIALITATE / КНИГИ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ / PROFESSIONAL BOOKS
(Lidia KULIKOVSKI)
Rigorile internaţionale actuale ale organizării şi funcţionării bibliotecilor publice

Expozeul, îngrijit de Vera Osoianu[1], este o sinteză teoretică a tendinţelor actuale în activitatea bibliotecilor publice, este şi o analiză a experienţei din RM şi din străinătate a activităţii bibliotecii cuprinzând cele mai eficiente practici.

Autoarea îşi propune investigaţia şi analizarea diversului registru de probleme/aspecte a binomului biblioteca - societatea cunoaşterii.

Biblioteca publică, recunoaşte autoarea în Argument, este antrenată într-o luptă permanentă pentru a-şi justifica existenţa, concurând cu alţi promotori de informaţii, căutând alternative şi încercând să-şi diversifice serviciile pentru utilizatori.

Ne aşteaptă un grad sporit de schimbări. Dar anticipând aceste schimbări biblioteca, ca şi domeniul în general, trebuie să analizeze perspectivele: (1) perspectiva identitară; (2) perspectiva utilizatorilor; (3) perspectiva tehnologică; (4) perspectiva relaţiilor, parteneriatelor. Materialul abordează aceste perspective structurate în cinci capitole: I. Biblioteca publică şi Societatea Cunoaşterii; II. Resursele umane şi dezvoltarea profesională; III. Politica de achiziţii şi dezvoltarea colecţiilor; IV. Servirea utilizatorilor; V. Spaţii de amplasare.

Autoarea expozeului, în capitolul I Biblioteca publică şi Societatea Cunoaşterii, demonstrează că identitatea instituţională a bibliotecii oglindeşte idealurile sociale şi tehnologice ale societăţii cunoaşterii. Biblioteca viitoare va fi produsul societăţii cunoaşterii, va acţiona în societatea cunoaşterii, fiind facilitatorul Societăţii Cunoaşterii.

Utilizarea sinergiei organizaţionale la nivel intern pentru diversificarea experienţelor sociale, culturale, pentru stimularea gândirii divergente şi creative, iar la nivel extern spre relaţii, parteneriat, V. Osoianu, le analizează şi comentează în capitolul II - Resursele umane şi dezvoltarea profesională. Resursele umane sunt responsabile pentru existenţa sau dispariţia bibliotecii în Societatea Cunoaşterii, tăios recunoaşte V. Osoianu. Autoarea nu face o simplă trecere în revistă a situaţiei în RM, în alte ţări, ea face o analiză comparată, aduce cifre şi indicatori de performanţă chiar dacă, în multe cazuri, nu favorizează situaţia din ţară. Astfel, atenţionează criza domoală în care astăzi se află instituţia - biblioteca publică, dar, imediat, prin exemple şi practici ghidează spre variante de depăşire a situaţiei.

Capitolul III, Politica de achiziţii şi dezvoltarea colecţiilor, ne pune în faţă, şi pune în discuţie, problema resurselor, problemă degajată de schimbările dictate de tehnologia şi filosofia SC - a rolului decisiv pe care îl au în această societate informaţia şi sistemele informaţionale. Aşa cum afirmă autoarea, problemele impuse de SC necesită o concepţie şi gândire nouă, o nouă abordare, iar politica de achiziţii va trebui treptat reorientată spre noile roluri ale bibliotecii publice.

Ce se face în bibliotecile ţărilor dezvoltate şi cum se face pe la noi, V. Osoianu analizează utilizând cifre şi statistici actuale, norme şi exemple, încheind capitolul cu recomandări, pentru nivelul local şi nivelul naţional, de cum se poate rezolva problemele legate de resursele informaţionale.

Se ştie şi aceasta ne-o aminteşte autoarea că succesul, vitalitatea şi utilitatea bibliotecii depind de racordarea serviciilor informaţionale la necesităţile comunităţii. În capitolul IV, Servirea utilizatorilor, Vera Osoianu se referă la diversificarea serviciilor în SC, la schimbarea relaţiei bibliotecă-bibliotecar-utilizator, la aspectul etic al procesului de servire a utilizatorului, bineînţeles că şi de data aceasta, cu exemple de bune practici din occident. Un aspect important al capitolului este evidenţierea relaţiei calităţii serviciilor vs finanţare.

Calitatea serviciilor, în viziunea şi convingerea V. Osoianu, este direct proporţională cu normativul de resurse financiare. Numai în aceste condiţii bibliotecarul şi utilizatorul pot fi trataţi ca resurse, iar relaţia lor poate fi asistenţă calitativă digitală, media etc.

Biblioteca SC trebuie să fie un mediu de învăţare, un loc de consum informaţional, cultural şi de divertisment, împărtăşind opţiunea pentru educare la distanţă, servicii centralizate, ore extinse de funcţionare, personal calificat, tehnologii de ultimă generaţie. Deci, biblioteca SC cere şi remodelări spaţiale nu numai de conţinut.

Vera Osoianu abordează problema spaţiilor de bibliotecă în capitolul V. Acest subiect, vulnerabil pentru RM, aproape nu s-a problematizat în literatura de specialitate, nici la forurile profesionale. Un capitol foarte necesar dacă acceptăm că biblioteca rămâne necesară ca loc - pentru umanizarea, personalizarea relaţiilor cu utilizatorii. Autoarea susţine ideea că biblioteca va fi un punct de acces, de fapt, un punct de acces la punctele de acces. Spaţii şi tehnologii, în viziunea autoarei, este ecuaţia succesului şi calităţii bibliotecii în SC.

Ideile, evidenţiate de V. Osoianu, parcă le cunoaştem? Doar fiecare idee este copilul vitreg al altei idei (Kets, Manfred. Leadership: Arta şi măiestria de a conduce, Codecs, 2003). Le-am întâlnit/auzit, bineînţeles, numai că în secolul trecut, la bibliotecile din Occident care au capacitatea să anticipeze – ei puneau aceste probleme înaintea SC – iar noi încercăm să ne raliem la cerinţele deja funcţionale ale SC. Ne este şi o să ne fie mult mai greu.

Expozeul Veruţei Osoianu, bazat pe experienţa (în viziunea lui K. Popper – experienţă este să greşeşti şi să-ţi corectezi greşelile) bibliotecilor europene, pe experienţa locală, pe experienţa proprie a ei, ne va ajuta teoretic şi practic.

Valoarea praxiologică a studiului, pe care ni-l prezintă, este confirmată de rezultatele examinării activităţii informaţionale a bibliotecilor publice, de demonstrarea capacităţii bibliotecilor de a satisface necesităţile informaţionale ale utilizatorilor în Societatea Cunoaşterii.

Importanţa acestui studiu este anume în a contura identitatea bibliotecii Societăţii Cunoaşterii cu misiunea şi rolurile noi, clar identificate de V. Osoianu. Apendix-urile conţin informaţia şi documentele necesare bibliotecarilor pentru îmbunătăţirea serviciilor şi activităţii bibliotecare. Aceste materiale cu certitudine vor ajuta bibliotecarii să cunoască asupra căror elemente şi momente să-şi focuseze eforturile viitoare.

Prin studiul întreprins, autoarea demonstrează nevoia schimbării instituţiei bibliotecare, tratând acest proces ca parte componentă a procesului de democratizare a societăţii.

Consider expozeul cu comentarii al Verei Osoianu o lucrare utilă domeniului, dar mai ales bibliotecarului practic.

Dr. conf. univ. Lidia KULIKOVSKI

[1]* Rigorile internaţionale ale organizării şi funcţionării bibliotecilor publice (Expozeu şi comentarii asupra Ghidului IFLA-UNESCO) / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova; dir. gen.: Alexe Rău; ed. îngrijită de Vera Osoianu. – Chişinău: BNMR, 2007. - 154 p.