Biblio Polis - Vol. 24 (2007) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ITINERARELE FRĂŢIEI / МАРШРУТЫ БРАТСТВА / FRIENDSHIP`S ROUTE
Lidia KULIKOVSKI, director general al BM „B.P. Hasdeu”
Paradis ar putea fi şi titlul unei vizite de documentare…

Luna iulie a acestui an a fost luna norocoasă a celor 13 bibliotecari de la BM care au fost într-o vizită de documentare şi schimb de experienţa la Cluj, invitaţi de Biblioteca Judeţeană „O. Goga”, de către directorul ei, Doina Popa.

Biblioteca Judeţeană a întocmit un program foarte interesant şi consistent pentru o săptămână: vizite la secţiile şi oficiile BJC, la filialele de cartier „Traian Brad” şi Zorilor, două ateliere profesionale, atelierul de legătorie, serviciul „Colecţii speciale” al BJC, vizită la Biblioteca Universitară „L. Blaga”, întâlnire la Consiliul Judeţean, excursie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, excursie la Grădina Botanică, vizită la Biblioteca Judeţeană „Astra” din Sibiu.

Majoritatea grupului nu a fost niciodată la Cluj, eu nu am mai fost de cinci ani, toţi am fost copleşiţi de frumuseţea, eu de transformările în bine, ale unui oraş european… Biblioteca Judeţeană Cluj are ce arăta vizitatorilor – un sediu nou, amenajat, modern, cu o structură bine gândită, care răspunde intereselor de informare, necesităţilor de studiu şi recreere ale clujenilor, cu tehnologii moderne care eficientizează relaţia utilizator-bibliotecă, cu multe proiecte pe rol de îmbunătăţire a serviciilor şi un colectiv de profesionişti care menţin biblioteca, de mulţi ani, în fruntea sistemului de biblioteci publice din România – ca centru de excelenţă pentru acest sistem.

Centru de excelenţă a fost, într-adevăr, şi pentru noi. Atelierul „Serviciile de informare pentru comunitate – privire comparativă” a pus în evidenţă experienţa acumulată de BJC în servirea comunităţii, operând cu statistici, exemple şi demonstraţii pe viu prin vizitele la servicii şi filiale. A fost o discuţie profesională între două biblioteci – BJ „O. Goga” şi BM „B. P. Hasdeu”, ambele cu unele rezultate în acest domeniu, care s-au îmbogăţit reciproc din schimburile de idei, exemple, proiecte.

Celălalt atelier - „Sistemul de management al calităţii în bibliotecile publice”, a fost o demonstraţie excelentă a responsabilităţii BJC de calitatea serviciilor ei. Deşi, preocupaţi şi noi de calitate, credeam că ştim multe, însă am înţeles că suntem la etapa incipientă. Biblioteca Judeţeană „O. Goga”, cred, prima dintre bibliotecile publice din spaţiul românesc şi-a făcut un audit al calităţii. În jurul acestui audit s-au dezlănţuit discuţiile. Am fost elevi silitori, pentru că era spaţiul nostru, gol, pe care aveam nevoie să-l completăm. Atelierele desfăşurate la bibliotecă continuau cu ateliere ad-hoc la hotel, care ţineau până după miezul nopţii – discutam ce am văzut, ce am aflat, cum putem realiza la noi din ce am văzut la colegii clujeni.

Ce se discuta la ateliere, dar mai ales calitatea, am văzut implementat în structurile BJC. Vizitele noastre la filialele „Traian Brad” şi Zorilor, au cimentat cunoştinţele, informaţiile acumulate la ateliere – filiale moderne, solicitate de clujeni, cu bibliotecari consacraţi care adaugă valoare BJC, ca Margareta Andraşoni şi Florentina Suciu, şefele acestor filiale. Sau ca Ion Crişan, de la atelierul de legătorie, adevărat virtuoz al acestei profesii, şi care ne-a propus să trimitem omul nostru pe vreo lună să-l înveţe, gratuit, meserie cum numai el ştie. Ori ca Florin Todea, îndrăgostit de ceea ce face, de la Colecţii speciale, care a pregătit o expoziţie, special pentru noi, din cele mai valoroase şi rare cărţi din colecţie şi vederi vechi ale Clujului.

Totul ce se întâmpla în cadrul acestei vizite era parcă special pentru noi, chiar şi timpul. Noi, chinuiţi de o vară toridă, fără pic de ploaie, am ajuns într-un loc mult mai răcoros, dar mai ales cu ploaie. Ziua de miercuri, 11 iulie, ziua vizitei la Biblioteca Judeţeană Sibiu, a turnat cu găleata de dimineaţă, când am plecat de la Cluj, până seara, la întoarcere. Dar nu ne putea opri nimeni să nu vedem capitala europeană a culturii 2007, Sibiu, şi noul sediu al Bibliotecii. Domnul director Onuc Nemeş, pe care l-am cunoscut în 2006, la aniversarea a 125-a a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” Brăila, a trimis maşina instituţiei în întâmpinarea noastră, la intrarea în Sibiu, ca să ne ghideze spre bibliotecă. Noul sediu al Bibliotecii Judeţene, plasat în centrul oraşului, este un edificiu modern care s-a înscris perfect în arhitectura unui oraş demn de titlul său – capitala europeană a culturii. Interiorul bibliotecii, dotat cu mobilier funcţional, cu tehnologii sofisticate – calculatoare, echipament tipografic, de cartonare, legare şi prelucrare a cărţilor, cu camere de odihnă pentru angajaţi şi pentru oaspeţi, cu săli de conferinţe, de lectură, pentru studiu individual, pentru copii, adulţi şi persoane cu nevoi speciale, cu camere video şi display-uri la locul de muncă al bibliotecarilor pe fiecare nivel pentru a monitoriza mişcările utilizatorilor în sălile foarte mari şi generoase de împrumut. Încă un aspect care ne-a impresionat - foarte mulţi tineri încadraţi în serviciile–cheie ale bibliotecii: prelucrare, achiziţie, editare etc.

Odiseea construcţiei acestui local ne-a povestit-o domnul director Onuc Nemeş, o poveste cu final fericit pentru director, pentru bibliotecarii sibieni şi pentru edilii acestui superb oraş. Şi, deşi era înnourat şi ploua, am făcut împreună cu domnul Onuc Nemeş, turul oraşului vechi, care ne-a impresionat, la fel ca şi biblioteca. Am ajuns la Cluj seara târziu şi tot nu ne puteam ogoi din discuţii pe marginea bibliotecii moderne, a oraşului medieval pe care le-am văzut…

Cam acestea au fost punctele-repere ale vizitei noastre. Investiţia în demersul BJC de a ne invita să vizităm şi să vedem transformările şi modernizările pe care le face cu succes a fost mult mai mult decât cheltuielile, deloc minore pentru BJC, au fost oamenii implicaţi în organizarea sejurului nostru, grupul managerial al BJC – Sorina Stanca, director adjunct, Georgeta Dodu, şef birou CIC, Ada Kiraly, şef serviciu Dezvoltare şi prelucrare a colecţiei, Tatiana Costiuc, şef serviciu Comunicarea colecţiilor – oameni de un înalt profesionalism, care ne-au arătat tot ce au mai bun, ne-au transmis tot ce ştiau mai bine, ne-au însoţit şi la Sibiu, şi la muzeu, grădina botanică, la filiale etc. Cu alte cuvinte, ne-au făcut sejurul plăcut şi util. Invitaţia doamnei Doina Popa a fost mai mult decât o simplă invitaţie de documentare, a fost un act de cultură, unul patriotic şi unul profesional.

Mulţumiţi de tot ce s-a întâmplat cu noi la Cluj, ne pregăteam bagajele de plecare. Între timp am vorbit cu domnul Teodor Ardelean, director al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, care ne-a invitat la întoarcere să trecem prin Baia Mare. Vroiam foarte mult să vizitez oraşul, de care auzisem foarte multe, chiar de la domnul T. Ardelean, dar mai ales biblioteca pe care o cunoşteam din publicaţii, rapoarte, fotografii, site şi ştiam că este prima bibliotecă judeţeană care a reuşit după 1989 să-şi construiască un sediu nou şi foarte modern.

Teodor Ardelean, după cum îi e firea, ne aştepta la intrarea în Baia Mare. Noi nu ştiam nimic din ce gândea dumnealui să facă cu noi. Noi vroiam un singur lucru – să vedem Biblioteca Judeţeană şi să mergem mai departe spre Chişinău.

Programul a început cu vizita la catedrala ortodoxă din Baia Mare, în construcţie încă, dar ca mărime, arhitectură, plasament – oricum, impresionantă. Teodor Ardelean, un bun creştin, cunoscător al istoriei religiei ortodoxe, ne-a ţinut o prelegere religioasă, într-o catedrală în construcţie, care ne-a emoţionat până la lacrimi, dar am simţit că parcă a fost o binecuvântare, şi cu siguranţă a fost un suport spiritual pentru vizita noastră la Baia Mare. Următorul popas organizat a fost o librărie din care fiecare din noi şi-a ales de un milion de lei (vechi) cărţile pe care le vroia.

Apoi am ajuns la bibliotecă… O bibliotecă pusă la punct în toate privinţele – arhitectură, design interior, mobilă, duşumele, lumini – fiecare lucru sau obiect gândit în cele mai mici amănunte. Îţi lasă impresia unei biblioteci vesele prin mobilierul foarte variat ca design, prin coloristică, ca aranjament – un spaţiu care trăieşte – cititori în toate sălile, acţiuni culturale, chiar atunci la bibliotecă îşi lansa volumul George Vulturescu, seara un spectacol al Teatrului de buzunar, la care am asistat şi noi. O bibliotecă ce are un nume, care are respectul băimărenilor, o bibliotecă-pionier în multe acţiuni, proiecte – o bibliotecă ambiţioasă, care şi-a creat softul său personal – Bibliophil.

Numele şi respectul este datorat oamenilor care muncesc cu dăruire, cu pasiune alături de Teodor Ardelean şi Ioan Micle, pe care-i cunoşteam, pe care îi citesc prin cărţi, culegeri şi reviste, pe care însă, doar în treacăt i-am cunoscut, la diverse activităţi profesionale şi pe care vroiam să-i cunosc mai bine - Laura Temian, Ioana Dragotă, Saluc Horvat.

După masa pe care am luat-o împreună cu colectivul BJM, numai domnul Teodor Ardelean ştie unde, dar foarte bună, am fost anunţaţi că mergem la mănăstirea Rohia. Mănăstirea Rohia – locul unde s-a regăsit şi s-a călugărit Nicolae Steinhardt. Nu gândeam niciodată că voi ajunge la Rohia. Pe Steinhardt l-am cunoscut prin Jurnalul fericirii, care a ajuns la noi, la BM, adus de Traian Brad, chiar în anul apariţiei lui, 1991. Avem şi exemplar cu dedicaţia lui Virgil Bulat, scriitor cunoscut la Chişinău, fost coleg de detenţie şi prieten al lui N. Steinhardt. Am înţeles aici, la Rohia, că vizita de dimineaţă la catedrală a fost un preludiu spiritual, o pregătire pentru Rohia. Astăzi mă gândesc că am fost basarabenii fericiţi şi blagosloviţi să simţim atmosfera de pace, bucurie şi har, care l-a cucerit pe părintele Nicolae Delarohia. Am vizionat mănăstirea, chilia memorială a monahului Delarohia şi faimoasa bibliotecă pe care Nicolae Steinhardt s-a angajat s-o organizeze şi s-a ţinut de cuvânt. Impresionant a fost să aflăm că Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” colaborează cu mănăstirea - ajută la constituirea catalogului electronic al bibliotecii – le-au donat softul Bibliophil. Prima bibliotecă într-o mănăstire cu catalog electronic. Astfel, am mai descoperit un element prin care BJM este mereu originală şi mereu prima. Prima şi în Spania, cu deschiderea primei biblioteci pentru românii din această ţară.

Cuvintele-cheie din CV-ul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Maramureş sunt: modern, inventiv, inovativ, original, profesionist, tradiţie, cultură, istorie, patriotism… doar câteva…

Întâlnirea noastră cu Teodor Ardelean, cu „nava şi echipajul” pe care le conduce a însemnat istorie, credinţă, cultură şi profesie – toate la un loc.

E greu să înghesui impresiile unei săptămâni de paradis, în sensul profesional şi sentimental, în câteva pagini. Caracteristica generală - mai mult decât extraordinar… mai mult decât excepţional…