Biblio Polis - Vol. 24 (2007) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Elena BUTUCEL, director, BP „Ovidius"
Publicul cititor şi potenţial al bibliotecilor

O bibliotecă îşi cunoaşte importanţa şi valoarea în comunitate atunci cînd este solicitată, atunci cînd poate răspunde la cerinţele de informare şi documentare ale utilizatorului, atunci cînd se adaptează uşor la schimbările vieţii. Publicul nostru de astăzi are nevoie de bibliotecă modernă, care îşi modifică continuu menirea. Ei îşi doresc centre informaţionale, culturale şi ştiinţifice, în care tot mai des să se instaleze dialogul cultural şi social între persoane de diferite vîrste, profesii şi preocupări.

Biblioteca Publică „Ovidius” este astăzi o solidă instituţie de cultură şi educaţie, avînd misiunea foarte clară să asigure acces la informaţie, lectură, documentare şi studiu, în scopul remedierii calităţii vieţii membrilor comunităţii din aria cartierului Centru, în care activează, şi să călăuzească potenţialii utilizatori în imensul ocean de informaţii, evenimente, fapte, în condiţiile actuale de informare, documentare şi comunicare. Fiind o bibliotecă modernă, cu tehnologiile informaţionale respective, avem o responsabilitate sporită pentru imaginea ei în comunitate şi calitatea serviciilor oferite. Pentru a vedea aprecierile consumatorilor şi doleanţele lor faţă de o bibliotecă, am realizat un sondaj în afara bibliotecii.

Un impuls la realizarea sondajului a fost şi numărul relativ mic de studenţi înscrişi la biblioteca noastră. Din cei 3600 utilizatori activi doar 1000 sunt studenţi (27% din numărul total), iar elevi înscrişi avem peste 2000 de persoane (55%). La realizarea sondajului am implicat înşişi studenţii, cititori activi ai bibliotecii, care au aflat impresiile despre biblioteci de la colegii lor de la două instituţii de învăţămînt superior: USM şi US Tiraspol cu sediul în Chişinău.

Au participat la anchetare 95 persoane, care se repartizează astfel:

  • după vîrstă: 18-22 ani – 98%
  • 23-40 ani – 2%

  • genul feminin – 87%
  • masculin – 13%

  • ocupaţie: studenţi – 98%
  • lectori – 2%

Răspunsurile ne-au oferit următoarele rezultate:

1. Numiţi sursele de informare la care apelaţi mai frecvent

  • Biblioteca – 18 (20%)
  • Iternet – 32 (34%)
  • Mass-media – 10 (10%)

Folosesc aceste trei surse de informare – 11 persoane (11%), biblioteca şi Internet – 39 persoane (41%). Nu folosesc Internetul – 31 persoane (33%). Alte surse de informare nu s-au numit.

2. Apelaţi la serviciile unei biblioteci publice din sectorul Centru al mun. Chişinău?

  • Da – 85 (90%)
  • Nu – 10 (10%)

Sunt frecventate mai des: BM „B. P. Hasdeu” (Sediul Central şi filialele din tot municipiul) – 71 (74%); BP „Ovidius” – 15 (15%); Biblioteca Naţională 16 (17%). Aşadar, cei intervievaţi s-au referit la toate bibliotecile din municipiu, dar de fapt am vrut să cunoaştem situaţia la sectorul Centru, fiind bibliotecă de cartier.

3. Cine v-a informat despre existenţa acestor biblioteci:

  • Colegii, prietenii – 67 (70%)
  • Profesorii – 10 (10%)
  • Părinţii – 6 (%)
  • Mass-media 5 (%)
  • Alte surse – 7 (%)

4. Dispuneţi de computer la domiciliu?

  • Da – 62 (65%)
  • Nu – 33 (35%)

5. Numiţi factorii deranjanţi pentru Dvs. în activitatea unei biblioteci publice:

  • Colecţii necorespunzătoare cerinţelor – 49 (52%)
  • Anturajul bibliotecii – 22 (23%)
  • Nu au obiecţii – 3 (3%)
  • Nu au răspuns – 6 (6%)
  • Alte obiecţii – 15 (16%)

Obiecţiile concrete ale publicului cititor ar fi următoarele:

  • Personal puţin amabil – 13
  • Deservire neoperativă – 6
  • Documentele nu sunt disponibile pentru împrumut acasă – 4
  • Puţine informaţii actuale – 2
  • Puţine exemplare la literatura universală – 1
  • Dezordine în colecţii, foi rupte în cărţi – 2
  • Insuficienţa surselor de informare (cataloage slabe) – 3
  • Cerinţele de comandă foarte complicate –1
  • Gălăgie, zgomot în biblioteci – 1

6. Ce sugestii ne puteţi oferi pentru a spori atractivitatea unei biblioteci publice?

  • Servicii noi – 36 (38%)
  • Alte sugestii – 57 (60%)

Prin ce am putea atrage cititorii la lectură:

  • Operativitatea bibliotecarelor – 20
  • Servicii Internet gratis şi nelimitat - 16
  • Mai multe materiale informative noi – 8
  • Servicii de împrumut on-line, cărţi on-line – 6
  • Săli de lectură mai mari –4
  • Un anturaj mai liber în biblioteci – 3
  • Cafenea în biblioteci – 3
  • Împrumut la domiciliu al tuturor documentelor – 2
  • Fotolii, mese de lucru mai confortabile – 2
  • Mai multe reviste şi cărţi în limbi moderne – 1
  • Amplasarea filialelor în apropierea instituţiilor de învăţămînt –1

În urma analizei de conţinut a răspunsurilor la întrebările din chestionar se conturează propuneri care, în mod obiectiv, impun şi măsuri ce ar trebui luate de bibliotecile publice în vederea normalizării acestui sector de activitate: atragerea publicului larg de utilizatori de informaţie la bibliotecă, la carte. În funcţie de modul cum vor fi receptate aceste propuneri vom ajunge la o ameliorare accentuată a activităţii bibliotecilor publice sau la o intrare „în comă” a existenţei acestor instituţii informaţionale.

Concluzii:

  • Fenomenul utilizării la distanţă a bibliotecii trebuie implementat cît mai rapid, deoarece avem a face cu o nouă categorie de public cititor.
  • Nu este suficient să avem în biblioteci tehnologii moderne ale informaţiei; e necesar să învăţăm cum să le folosim mai eficient pentru a oferi servicii de calitate.
  • Formarea şi atragerea la bibliotecile publice a unor bibliotecari profesionişti care să corespundă schimbărilor de pe piaţa informării, pentru a putea ţine pasul interacţiunii cu nevoile şi comportamentele din ce în ce mai diverse ale publicului consumator de informaţie.
  • Viitorul bibliotecilor, dar şi al bibliotecarilor depinde de calitatea adaptării la folosirea noilor instrumente informaţionale pe care le pot pune la dispoziţia utilizatorilor pentru o mai amplă satisfacere a cerinţelor lor.
  • De la bibliotecari se cere mai multă competenţă pentru o mediere mai eficientă a relaţiei „informaţie – consumator”.

Concluzie de final:

E nevoie ca bibliotecile, furnizori şi mediatori ai informaţiei, trebuie să-şi adapteze structurile şi activităţile la evoluţiile tehnologice, la cerinţele utilizatorilor, dar şi ale non-utilizatorilor. Biblioteca publică trebuie să se afle într-o adaptare permanentă la mediul social, pentru a se putea înscrie în circuitul internaţional al informaţiei.