Biblio Polis - Vol. 27 (2008) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ANUL TINERETULUI TALENTAT / ГОД ТАЛАНТЛИВОЙ МОЛОДЕЖИ / YOUNG’S YEAR
Nadejda TROFIM, studentă, USM
Zece zile care mi-au răvăşit sufletul

În această vacanţă mare am avut posibilitatea să mă număr printre invitaţii domnului Preşedinte al României, Traian Băsescu, la Şcoală de vară „Comunităţi româneşti şi identitate europeană”, ţinută la Sulina. Acum revista BiblioPolis îmi oferă şansa să vă împărtăşesc experienţa acumulată, să-mi fac publice impresiile şi reflecţiile. Mulţumesc pentru acest prilej!

Precizez că sunt studentă în anul III, la Facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială (specialitatea – sociologie) a Universităţii de Stat din Moldova. De mică am fost obişnuită să vorbesc lumii în melodia sufletului meu, acum în ritmul şi limbajul pe care le-am cultivat ani în şir. De cînd am descoperit farmecul conferinţelor, seminarelor, trainingurilor, şcolilor de vară pot spune că am devenit dependentă de acestea. Prin intermediul activităţilor de acest fel viaţa mea prinde viteză, impuls şi motivare! S-a întîmplat ca în lunile iunie-iulie să depun dosarul personal la mai multe manifestări atît naţionale, cît şi internaţionale. Trecusem printr-o perioadă mai dificilă, condiţionată de un insucces, însă la început de august scrisorile de confirmare nu au întîrziat să apară. În calendarul personal, luna august 2008 are o nuanţă aparte. Totul a început cu un TV Workshop, moderat de Steven Youngblood (Park University) la Centrul Media pentru tineri şi a continuat cu invitaţia domnului Traian Băsescu pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Şcolii de vară „Comunităţi româneşti şi identitate europeană” de la Sulina, Delta Dunării, în perioada 10-21 august a.c.

Aşadar, cele zece zile petrecute în spaţiul danubiano-pontic s-au transformat în zece capitole din povestea experienţei mele!

Capitolul I: Viza gratuită de tip C (valabilă 15 zile), pentru care am stat la coadă, la Ambasada României, o săptămînă, am primit-o în trei zile! Pentru că nu am avut elicopter personal ca să ajung cît mai repede, a fost necesar să apelez la alte mijloace de transport pentru a parcurge cei aproximativ 600 de km pînă la Sulina. Deoarece nu-mi permite spaţiul să scriu prea mult despre aventurile mele în drum spre frumuseţea Deltei Dunării voi apela la o schemă simplă a traseului parcurs şi la imaginaţia ta, dragă cititor!

Pornesc la 19.30 din Chişinău. Ajung la Galaţi la ora 02.30. Pînă dimineaţa la 6.00 am stat în secţia poliţiei judeţene pentru a fi în siguranţă. La ora 06.15 trec Dunărea cu bacul. La 07.00 sunt pe celălalt mal şi la 07.30 iau autobuzul spre Tulcea. Ajung în Tulcea la 09.30. Cu vaporul „Sf. Gheorghe”, cursa rapidă, de la 11.30 mă îndrept spre Sulina. La ora 14.15 în data de 11 august 2008 am ajuns pe faleza oraşului-port Sulina!

missing image file

Total timp: aproximativ 20 de ore.

Total cost: 87 RON (vreo 400 de lei moldoveneşti) emoţii din care nu gustasem încă niciodată!

Ajunsă la Sulina, sufletul meu serba ziua uşilor deschise! Am reuşit în doar cîteva ore să cunosc peste 100 de persoane, etnici români din diferite regiuni, ţări: Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria, Turkmenistan, Albania şi Republica Moldova. Obiectivul Şcolii de vară a fost menţinerea relaţiilor cu tinerii din comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării. Participanţii erau organizaţi în grupuri, de exemplu: grupul etnicilor români din Serbia, regiunea Valea Timocului; grupul OSBB (Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti); grupul din Ucraina, regiunile Odesa şi Cernăuţi, grupul doamnei Zinaida Izbaş de la Radio Moldova, grupul Unimedia etc., ceea ce înseamnă că într-un fel tinerii se cunoşteau între ei, mai ales că majoritatea sunt actuali sau foşti studenţi în instituţiile de învăţămînt din România (excepţie făceam eu şi încă vreo 50 de indivizi asemeni mie).

Organizarea şi coordonarea acestei întîlniri a fost posibilă datorită Administraţiei Prezidenţiale şi a partenerilor acesteia: Institutul Cultural Român, Autoritatea Naţională pentru Tineret, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Consiliul Judeţean Tulcea, Primăria Sulina, precum şi contribuţiei sponsorului Romtelecom. Împreună au reuşit să propună în zece zile un program de activitate foarte interesant (pentru mai multe detalii puteţi accesa www.comunitatiromanesti.weblog.ro). Mă voi opri la cîteva momente din program pe care le consider mai importante:

Capitolele II-IV: Deschiderea oficială a Şcolii de vară, la bordul navei „Mureş”, cu participarea Preşedintelui României, dl Traian Băsescu, – eveniment pe care mi-l imaginam solemn şi „extrem de oficial” a fost, spre surprinderea mea, unul foarte amical şi deschis. S-au discutat problemele comune ale românilor aflaţi în afara graniţei, proiectele ce urmează a fi implementate întru îmbunătăţirea situaţiei studenţilor aflaţi în România.

De altfel, acest subiect s-a dezbătut ore în şir cu domnii Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cu Viorel Mînzat, rectorul Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi. Rezultatul discuţiilor îl consider pozitiv, avînd în vedere ulterioara decizie de a majora bursele studenţilor pînă la 65 euro şi planificarea mai multor locuri bugetare studenţilor, din Ucraina şi Serbia în mod special. O altă dezbatere a fost „Statutul românilor de pretutindeni după aderarea României la UE” cu participarea directorului Direcţiei Cetăţeni a Ministerului Justiţiei domnul Dan Sfîrnă şi a chestorului de poliţie Vasile Drăgoi, directorul general al Oficiului Român pentru Imigrări, care au fost foarte amabili să ne răspundă la întrebările legate de obţinerea cetăţeniei, să ofere consultaţii chiar în curtea Muzeului Farului, unde aveau loc aceste discuţii. Participanţii au manifestat un interes deosebit pentru dezbaterea „Tinerii români de pretutindeni în agenda politică”, moderată de Kovacs Peter, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Tineret, de Manuel Avramescu, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor, şi de Laura Jerca, directorul Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe. Mai mulţi tineri şi-au exprimat dorinţa ca astfel de manifestări să fie organizate cît mai des.

Am identificat două mari dileme comune tuturor discuţiilor:

  • Lipsa literaturii în limba română (în Serbia, Bulgaria, Ucraina, Albania, Turkmenistan);
  • Problema identităţii naţionale (în Serbia: existenţa rumânilor, vlahilor şi în Republica Moldova: a românilor, a moldovenilor vorbitori de română şi a moldovenilor rusificaţi).

Dorinţa promovării valorilor româneşti a fost punctul comun pentru toate ţările participante.

Şcoala de vară de la Sulina nu a însemnat doar lecţii şi dezbateri. În aceste zece zile s-au reuşit efectuarea excursiilor în Delta Dunării, vizionări de spectacole („Flirt”), concerte (formaţia „Hara”, Ada Milea, Aurel Moldovan, Anda Adam, Grigore Leşe, Mircea Vintilă), vizionări de film românesc („Alexandra”, „Plaja”, „Lecţia de box” etc.). Pentru a stimula formarea spiritului de echipă au fost organizate competiţii sportive pentru fete şi băieţi la fotbal, tenis, baschet şi şah. Membrii echipelor cîştigătoare au fost premiaţi cu seturi de carte românească. De asemenea au beneficiat de premii considerabile (trei laptopuri, trei aparate foto, seturi de carte) şi participanţii concursului „Reporter în România” la cele trei secţiuni: Fotografie (învingător Dinu Guţu), Eseu (învingătoare Elena Mărgineanu), Reportaj (învingător Tudor Darie). Cu mîndrie menţionez că cei trei eroi-cîştigători sunt din Republica Moldova, demonstrînd încă o dată abilităţile noastre deosebite!

Capitolele V-VII: Timpul îmi trecea ca printre degete, peste puţină vreme trebuia să mă despart de acel oraş drăguţ Sulina, în speranţa că mă voi întoarce pe faleza danubiană în căutarea amintirilor mele! Sulina a reuşit să pătrundă adînc în mine.

Sulina din Delta Dunării e localitatea care te ameţeşte cu linişte şi pace, atmosferă plăcută şi grijulie. În 1856, aici a fost înfiinţată Comisia Europeană a Dunării care urma să aplice principiile stabilite de Congresul de la Viena în privinţa libertăţii navigaţiei pe fluviile internaţionale, inclusiv pe Dunăre. În acea perioadă Sulina a atins perioada de glorie, deoarece devenise locul în care îşi petrecea timpul lumea bună din sec. XIX. Datele statistice arată că atunci peste 30000 de oameni îşi duceau traiul în acest punct extrem al Uniunii Europene de astăzi.
Acum Sulina e un orăşel cu aproximativ 4000 locuitori, cu o suprafaţă de 14,16 km2, situat la cea mai mică altitudine, de numai patru metri deasupra nivelului mării. În fostul „Europolis” (după cum spune scriitorul Jean Bart) se găseşte un cimitir maritim, unic în ţară şi în Europa, un alt obiectiv turistic fiind Farul din Sulina, care datează din 1802. Cel mai estic oraş al Uniunii Europene mai are şi cîţiva kilometri de plajă la Marea Neagră care în mare parte nu este amenajată, ceea ce îi oferă un aspect virgin, natural, nemodificat de tehnologiile umane.

Oraşul tinde să-şi recapete statutul de odinioară pentru că încă poate să uimească prin peisaje absolut fermecătoare… Pentru a vă convinge, puteţi consulta http://ro.wikipedia.org/wiki/Sulina sau http://www.romanialibera.ro/a110258/cel-mai-estic-punct-al-uniunii-europene.html unde găsiţi date din istoria, geografia şi arta acestui port liber din judeţul Tulcea.

Capitolele VIII-IX: În perioada cît s-au desfăşurat cursurile Şcolii de vară oraşul Sulina a sărbătorit „Ziua Marinei”, Festivalul Minorităţilor Naţionale (aici convieţuind 22 de etnii), „Serbările Dunării” cu prilejul manifestărilor „Zilele oraşului Sulina”. Atmosferă deosebită pe faleza danubiană: am cîntat şi am dansat, alături de localnicii prietenoşi, hore şi sîrbe. Piesa „Bucovina” de Grigore Leşe a devenit într-un fel sau altul imnul acestei Şcoli, deoarece nu era seară să nu o cîntăm toţi împreună – afară, în curtea taberei:

„...Bucovină plai cu flori,

Unde sunt ai tăi feciori,

Au plecat în altă ţară,

Dar se-ntorc la primăvară...”

Ultima parte a poveştii mele de vară este marcată de organizarea unui concurs pentru alegerea Preşedintelui acestei ediţii a şcolii. Similar unei campanii electorale am trecut prin toate etapele, cunoscînd intrigile şi dezbaterile posibile între concurenţi. În cursa spre titlul de Preşedinte s-au înregistrat 12 participanţi (originari din diferite ţări), iar după etapa de selecţie – întrebări de cultură generală – au rămas trei candidaţi (doi din Republica Moldova şi unul din Bulgaria). Lupta a fost crîncenă în ultima etapă, cea a discursului, cînd pretendenţii şi-au argumentat programul electoral; iar noi (auditoriul), prin vot secret, ne-am făcut alegerea. Preşedinte pentru un mandat de un an a devenit Ion Buga din Republica Moldova, medic, rezident în Bucureşti, care ne va reprezenta interesele la Palatul Cotroceni.

La ora 19.00, în ultima zi, 20 august, începuse Seara tradiţională românească, eveniment la care a fost prezent postul de televiziune TVR Internaţional, care a realizat o emisiune despre cea de-a treia ediţie a Şcolii de vară „Comunităţi româneşti şi identitate europeană” sub Înaltul Patronaj al Preşedinţiei României, Sulina 2008. Emisiunea a fost difuzată la 30 august, la ora 19.30, pe TVR Internaţional (puteţi urmări acest reportaj pe adresa http://tudordarie.md/2008/09/02/video-interviu-pentru-tvr-international-toti-deputatii-din-parlamentul-de-la-chisinau-trebuie-sa-vorbeasca-limba-romana/ sau pe www.tvr.ro).

Gîndurile mi se împletesc... Totul a fost atît de interesant şi de frumos, încît nu pot accepta gustul final – despărţirea de acele privelişti şi peisaje miraculoase, de sunetul Dunării, de aromele pontice...

Capitolul X: Acelaşi drum, doar că în sens opus: Sulina–Tulcea–Galaţi–Cahul–Chişinău. Am ajuns acasă. Am venit mai bogată decît am plecat: mai multă experienţă, cunoştinţe noi, amici buni, abilităţi de comunicare antrenate.

Traian Băsescu, în discursul său de bun venit, a menţionat: „Sunt convins că programele Şcolii de vară vor contribui la formarea fiecărui participant, că vă veţi bucura de frumuseţea Deltei Dunării, vă veţi face prieteni şi veţi dori să reveniţi în România, ţara care vă iubeşte şi vă susţine.” Confirm veridicitatea celor spuse mai sus.

missing image file