Biblio Polis - Vol. 27 (2008) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
DE HRAMUL ORAŞULUI / ПРАЗДНИК ГОРОДА / TOWN FESTIVAL
Nicolae DABIJA
Chişinău, un oraş din Europa

Există o memorie a oamenilor.

Dar există şi o memorie a locurilor. A locurilor care ţin minte evenimente, date de istorie, personalităţi. Unul dintre acestea este oraşul Chişinău.

Târg vechi, situat odinioară în inima codrilor, la cumpene de ape, în chiar mijlocul Basarabiei de altădată.

Începuturile lui vin din neguri de vremuri, cînd nişte oameni şi-au făcut aşezare lângă un izvor, numit Albişoara, de lângă râul Bâc. Tradiţia spune că numele de ,,Chişinău” însemna odinioară un şipot, o fântână.

Chişinăul este atestat iniţial într-un hrisov din 17 iulie 1436. În acel secol îndepărtat, Chişinăul a fost ars de numeroase ori. Ba de turci, ba de tătari, ba de cazaci. Dar el a reînviat din cenuşă, ca pasărea Phoenix.

De-a lungul istoriei sale, Chişinăul a cunoscut mai multe cutremure devastatoare. Dar de fiecare dată, pe vechile ruine, Chişinăul creştea din nou.

După anexarea din 1812 de către Rusia a părţii de răsărit a Principatului Moldovei, oraşul devine centru de gubernie. Actualele suburbii – Visterniceni, Munceşti, Râşcani, Buiucani, Durleşti, Schinoasa, Ciocana Nouă, Petricani, până către sfârşitul veacului al XIX-lea erau nişte sătucuri risipite de jur-împrejurul Chişinăului.

missing image file

Chişinăul e aşezat, ca şi Roma veche, pe şapte coline. Pe fiecare dintre ele în secolele trecute străluceau cupolele unei bisericuţe. Câteva dintre acestea s-au păstrat, peste altele a trecut tăvălugul istoriei.

Oraşele, ca şi oamenii, au o biografie a lor. Care seamănă şi care nu seamănă cu cea a altor localităţi. Vechiul Chişinău... Pietrele lui mai ţin minte paşii lui Constantin Stamati, autorul ,,Muzei româneşti”, ai lui Alecu Russo, cel care copilărise într-un ,,sat frumos răşchirat pe malul Bâcului...”, ai poetului rus Aleksandr Puşkin, exilat aici de ţarul Alexandru I (între 1820 şi 1823).

De-a lungul anilor aici au mai fost Alexandru Hâjdău şi mai tânărul lui fiu Bogdan Petriceicu Hasdeu, cel mai de seamă lingvist al secolului al XIX-lea, fabulistul Alecu Donici, poetul iubirii neîmpărtăşite Costache Conachi, distinsul scriitor, folclorist şi muzician Anton Pann, întâiul

nostru prozator modern Constantin Negruzzi, poetul Alexe Mateevici, autorul poemului ,,Limba noastră” (scris în 1917), prozatorii şi poeţii Constantin Stere, Gala Galaction, George Topârceanu, Ion Minulescu, Magda Isanos ş.a.

În parcul central al oraşului se află Aleea Clasicilor Literaturii Române... Luceafărul poeziei româneşti – Mihai Eminescu, scriitorul copiilor – Ion Creangă, părintele dramaturgiei noastre – Ion Luca Caragiale, marele poet şi dramaturg Vasile Alecsandri, învăţatul de notorietate europeană din sec. al XVIII-lea – Dimitrie Cantemir, filosoful şi poetul Lucian Blaga, strălucitul prozator – Mihail Sadoveanu, poetul Nichita Stănescu...

Chipurile lor înveşnicite în bronz, ca şi cum ar ţine un dialog cu vremurile, cu ,,veşnicia clipei”.

Cei care ne vizitează se miră de faptul că aici, în plin centru al urbei, poate fi auzită privighetoarea cântând... Iar Chişinăul – oraş cu parcuri şi bulevarde largi, cu case vechi şi blocuri moderne – e frumos în orice anotimp al anului. Chişinăul are un prezent plin de trecut şi de viitor. Pe hartă el are conturul unei inimi. Ceea ce şi este: o inimă care pulsează în ritmul acestor vremuri pline de zbucium şi de speranţe în schimbare.