Biblio Polis - Vol. 19 (2006) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
DIVERTIS-CLUB / ДИВЕРТИС-КЛУБ / DIVERTIS-CLUB
Alexei DIMITROV, student la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, anul II, Universitatea de Stat din Moldova
Lectura în spaţiul nostru

Se întîmplă că neglijăm lectura şi nu vedem în carte o sursă esenţială de îmbogăţire spirituală. Deseori, reducem rolul cărţii şi lecturii, punem accentul doar pe indispensabilitatea lor în cadrul proceselor de studii. Nu toţi văd în carte un mijloc de recreere şi cunoaştere concomitent. Această atitudine, uneori inconştientă, alteori deliberată, are motive serioase, care merită a fi evidenţiate şi analizate.

Pentru început, trebuie să înţelegem noţiunea de lectură. Aşadar, definită ca mijloc de obţinere a informaţiei, prin decodificare, interpretare şi evaluare a textului studiat, lectura este condiţia de bază a păstrării capacităţii de a gîndi - a raţiona, de a judeca, de a căuta soluţii întru rezolvarea unei probleme. În fine, lectura este o motivaţie umană: omul nu poate trăi, fără să cunoască, tot aşa cum nu poate cunoaşte, fără să trăiască.

Indispensabilitatea lecturii devine mai evidentă în cazul societăţii informaţionale moderne, caracterizată prin amploarea transformărilor vertiginoase, pe care le suferă.

Am auzit undeva, că dacă omul nu citeşte cîteva zile, începe să gîndească mai anevoios. Convingerea e de faţă: cum vă simţiţi la începutul noului an de studii? (pentru tineri). Aceasta se dovedeşte a fi o realitate incontestabilă.

Vorbind de lectura în spaţiul nostru, sunt nevoit să conchid că ea întîmpină dificultăţi, din mai multe motive. Azi, se pare că citesc, în marea lor majoritate, mai ales elevii (copiii), studenţii sîrguincioşi şi perseverenţi şi bătrînii. Scopul lecturii în fiecare caz e diferit. Dacă tinerii citesc din considerentul studiilor, apoi pentru bătrîni lectura a devenit, dacă nu un mod de viaţă, la sigur o posibilitate de petrecere a timpului. Populaţia activă pare a fi puţin interesată de “cetit”. Cauze sunt destule. Să nu uităm că sunt şi excepţii. Astfel, şi o bună parte din tineri preferă cărţii alte mijloace informaţionale. De ce? Am ajuns treptat la cauze:

1) “Invazia” altor tipuri mass-media. Televiziunea şi Internetul, care fac o concurenţă serioasă cărţii atît în plan informaţional, cît şi în cel recreativ. Apropierea de micul ecran sau monitor a devenit un mod de viaţă al multora dintre noi. Remarcabil, că filmele de astăzi prezintă multă violenţă, vulgaritate, pornografie şi alte elemente ce nu influenţează pozitiv psihicul uman, „contribuind” la educarea individului într-un prost gust.

Navigarea pe Internet, la rîndul său, e afectată de tentaţia de a intra pe vreun site cu caracter obscen sau, în cel mai “bun” caz – accesarea unui horoscop, jocuri online (promovînd din nou, violenţă) sau chat (canalele căruia sunt pline de aventurieri şi potlogari). Toate aceste activităţi deviază de la scopul de bază – utilizarea Internetului ca mijloc de cunoaştere şi informare. Modul prezentat mai sus, de utilizare a resurselor web, e caracteristic multor tineri şi tinere de azi şi, în mod inevitabil, practicarea acestuia conduce la degradarea mintală şi chiar spirituală a acestora.

Servicii nu cu mult mai bune le propun paginile web, oferind elevilor “leneşi” tot felul de rezumate, referate, ce se extrag în 5-10 secunde, pot fi scoase la imprimantă şi, fără chiar a fi citite, ziua următoare se prezintă profesorului drept creaţie proprie…

Indubitabil, Internetul are şi multe laturi pozitive. Astfel, resursele sale permit accesarea unor cărţi în format electronic, varianta text sau fişiere PDF – cărţi, accesibile tuturor utilizatorilor net-ului, cu maxime comodităţi şi operativitate. În format tradiţional, cărţile restrîng simţitor şansele cititorilor, în primul rînd din cauza numărului mic de exemplare sau, eventual, a unei distanţe geografice, la care se află de aceştia.

Ar fi cazul să amintim că varianta electronică a cărţii mai are un plus: ea nu cere atît de mult spaţiu vital, cît cartea în forma sa clasică. Devine clar că oricine se bucură de mai multe posibilităţi în plan informaţional, utilizînd Internetul.

În altă ordine de idei, asigurarea tehnică nesatisfăcătoare a societăţii noastre constituie un obstacol important în procesul de receptare şi utilizare a informaţiei. În asemenea caz, recurgem la vechiul prieten: blocul dreptunghiular de foi tipărite, legate şi acoperite cu tartaj.

Atît cartea tradiţională, cît şi cea electronică au avantajele şi dezavantajele lor. Chiar şi în cele mai dezvoltate societăţi informaţionale, ambele formate au realizări şi neajunsuri. Nu putem să neglijăm cartea, căci scoţînd-o în general din circuitul informaţional, noi îi lipsim de lucru pe bibliotecari, editori, redactori, tipografi, librari dar, în primul rînd, îi lipsim pe cititori, care, deşi au luat azi modernul statut de “users” (utilizatori), totuşi nu ieşi cu totul de sub dominaţia cărţii. Cartea va fi prezentă oriunde şi, ca să nu spun “oricind” - încă mult timp în casele oamenilor, asemenea pîinii de pe masă, căci cartea este hrana noastră spirituală, care îşi obţine acest calificativ doar păstrîndu-se în forma sa tradiţională. Blocul ei dreptunghiular ne permite să resimţim bucuria ochilor noştri, să-i pipăim coperta şi să-i mirosim vopseaua tipografică. Calculatorul nu ne va dărui această bucurie… deşi cine ştie, pînă unde va ajunge progresul tehnic?

Pînă la urmă devine evident faptul că azi noile tehnologii informaţionale acţionează în două direcţii: atît spre culturalizare şi educare, cît şi la degradare. Modul de a le folosi ramîne la discreţia utilizatorului – reprezentat prin gusturile, motivaţia, scopurile şi mentalitatea sa.

2) Puterea scăzută de cumpărare a populaţiei şi preţurile piperate la producţia editorial-poligrafică. Prin natura sa, acesta este un factor de ordin economic, care se transformă treptat într-unul social. Populaţia, economisind, “taie” în primul rînd din cultură – se limitează doar la procurarea cărţilor strict necesare (manuale). Din cauza costurilor enorme ale proceselor poligrafice, editarea şi comercializarea cărţii în zilele noastre au devenit activităţi de risc şi deseori nerentabile. Problema ar trebui să fie actualizată la nivel de politică de stat, căci are impact serios asupra culturii populaţiei.

3) Caracteristicile individuale ale potenţialilor cititori

Oamenii, nu în marea lor majoritate conştientizează valoarea şi indispensabilitatea cărţii şi a lecturii. Sunt frecvente, mai ales în rîndul tinerilor, generalizările de tipul “mă sleieşte din puteri”, “e ceva inutil, cu ce pierzi timpul”

Pot să afirm cu fermitate, că lenea şi nivelul scăzut de cultură devin trăsături marcante ale tineretului “modern”. A avut perfectă dreptate marele Cantemir, zicînd: “moldovenilor nu prea le place cartea”… Dar au trecut aproape 300 de ani de atunci!

Alta este cauza lipsei de timp pentru lectură. Deşi, în unele cazuri poate fi lămurit, în esenţa sa, faptul că nu găseşti timp pentru citit, acesta, oricum, nu poate fi justificat. Trebuie să ne gestionăm corect timpul şi le vom reuşi pe toate.

4) Dezavantajele cărţii în raport cu alte genuri de producţie poligrafică

Este un factor care în mod justificat reţine ieşirea cărţii pe piaţa informaţională ca un lider. Astfel, ea cedează presei scrise şi electronice în ceea ce priveşte operativitatea interpretării, difuzării informaţiei, precum şi a forţei de convingere a auditoriului şi interactivităţii autor–cititor (aceasta din urmă, în cazul cărţii, nu este atît de accentuată). Din cauza preţurilor ridicate, ea devine accesibilă unui număr limitat de oameni, în timp ce alte mass-media (TV) adună audienţe enorm de mari. În plus, cartea nu este întotdeauna forma cea mai convenabilă de comunicare, de prezentare şi de transmitere a informaţiei, fiind substituită de alte genuri de producţie poligrafică (ziare, reviste, pliante).

Să ţinem minte că în paginile cărţii se concentrează fapte şi fenomene care îşi păstrează rezonanţa socială într-o perioadă îndelungată de timp şi prezintă valoare nu numai din punctul de vedere al interesului actual, ci şi al perspectivei istorice.

Acestea ar fi cauzele de bază ce menţin statutul cărţii la nivelul ei modest, şi care determină nivelul “lasă de dorit” al culturii noastre informaţionale, dar nu şi scuze pentru nivelul relativ scăzut al dezvoltării intelectuale. Să nu uităm că toată viaţa omul este înconjurat de cărţi – acasă, la serviciu. Rostul lor nu e de a ocupa spaţiu…

Este dificil de discutat destinul informaţional al societăţii noastre, pentru că în etapa actuală ne aflăm într-o stare intermediară, dar preponderent în prima, la răscrucea de drumuri ale galaxiilor Gutenberg şi Marconi.

Alexei DIMITROV,

student la Facultatea de Jurnalism

şi Ştiinţe ale Comunicării, anul II,

Universitatea de Stat din Moldova