Biblio Polis - Vol. 19 (2006) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
NOTE DE DRUM / ПУТEВЫЕ ЗАМЕТКИ / TRAVEL NOTES
Dr. Lidia KULIKOVSKI
Prin Polonia: Biblioteca Naţională, sanctuar al spiritului polon

În numărul trecut al revistei BiblioPolis am iniţiat un serial de materiale vizând activitatea bibliotecilor din Polonia – ţară cu vechi şi impresionante tradiţii culturale, patria unui brav popor, cu care moldovenii, românii în genere, au avut de-a lungul secolelor multiple şi rodnice relaţii.

Primul articol, cu subiectul 100 de ani de lectură publică organizată în capitala Poloniei (Bibliopolis. – 2006. – Nr. 2. – P. 64-69) a fost consacrat istoriei şi zilei de azi a Bibliotecii Centrale a Varşoviei (BCV) – în temei, omologul polon al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”. Cei care au avut răbdarea şi interesul de a citi articolul, au rămas, cu siguranţă, impresionaţi de activitatea BCV. Însă în Polonia, ca şi în alte ţări civilizate, cea mai vastă şi mai prodigioasă activitate o dezvoltă Biblioteca Naţională poloneză. Tocmai de aceea aspectul dat l-am pus în centrul „materialului polonez” din acest număr al BiblioPolis-ului.

Bibliotecile naţionale acţionează, servesc ca, şi reprezintă o instituţie culturală specială a unui stat cu memorie culturală. Rolul şi scopul bibliotecilor naţionale în lumea contemporană încă se mai discută în comunitatea profesională internaţională. Subiectul este permanent pe agenda statelor europene, pe agenda IFLA.

Şi comunitatea bibliotecară din Polonia se întreabă care este rolul patrimoniului cultural scris polonez în procesele de civilizaţie contemporană? Fundalul pe care se discută subiectul este întrebarea Ce înseamnă, de fapt, pentru o instituţie statutul de naţional? Se întreabă şi acum, la 78 de ani de existenţă a Bibliotecii Naţionale a Poloniei (BNP), ca bibliotecă centrală a statului. Din dezbaterile pe care le organizează sistematic caută răspunsuri la întrebarea care-i preocupă, le valorifică, le aplică perfecţionând structura, îmbogăţind-o, diversificând-o.

Dar să începem cu... începutul. Posibilitatea de implementare a ideii (lansată încă în sec.18) de Bibliotecă Naţională a apărut abia după recăpătarea de către Polonia a independenţei, în 1918. Ideea de Bibliotecă Naţională se referea la Biblioteca Zaluski, una din bibliotecile ilustre europene, deschisă pentru public din 1747, care primea un exemplar de depozit legal din 1780 şi care într-o măsură foarte mare întrunea caracteristicile unei biblioteci naţionale. Din nefericire, Biblioteca Zaluski a avut aceeaşi soarta ca şi Statul Polonez. Când, în 1795, Polonia îşi pierde independenţa, colecţia acestei prestigioase biblioteci, care la acea vreme număra peste 400.000 de volume a fost dusă în St. Petersburg. Doar o mică parte a fost returnată Poloniei în anii 1923-1935, în urma Tratatului de la Riga (1921), fiind incluse în colecţia Bibliotecii Naţionale a Poloniei care de acum funcţiona. Biblioteca Naţională a Poloniei a mai primit părţi de colecţii şi din alte biblioteci scoase de ruşi din ţară.

Biblioteca Naţională a Poloniei este deţinătoarea depozitului legal din 1927. Iar prin decret prezidenţial (Ignacy Moscicki), a fost oficiată ca Bibliotecă Naţională la 24 februarie 1928. Imediat, în anul următor, 1929, în structura BNP a fost constituit Institutul Bibliografic, delegat cu responsabilitatea de a pregăti statistica publicaţiilor poloneze – cărţi, periodice, editând un supliment semestrial de bibliografie curentă a Poloniei. Până în prezent BNP are rol de agenţie bibliografică curentă, prin acest Institut realizând controlul bibliografic naţional. Din 1937 îşi îndreaptă eforturile spre bibliografia retrospectivă, muncind la cartea veche şi manuscrise din sec. 16-18. Astfel s-a pus baza unei noi preocupări trecută în responsabilitate primară a instituţiei - bibliografia Polonica.


Vedere din Varşovia –
simbol al capitalei polone

Un eveniment important în existenţa BNP, care a influenţat rolul, imaginea, structura dar şi i-a delegat mai multă responsabilitate, totodată statul recunoscându-i activitatea prodigioasă de cercetare ştiinţifică, bibliografică, a fost conferirea statutului de instituţie ştiinţifică prin Legea bibliotecilor, adoptată de Parlament în iunie 1966.

În anii ‘70 BNP s-a conturat ca o instituţie importantă a statului, o instituţie culturală, ştiinţifică dotată cu resurse preţioase. Anul 1972 rămâne semnificativ pentru istoria culturală şi pentru BNP prin procesarea tehnologică a catalogului colectiv al periodicelor vechi poloneze, fiind una din primele biblioteci din Polonia care aplică tehnologie computerizată în activitatea bibliografică. Preocuparea pentru automatizarea proceselor bibliografice a impus crearea în cadrul structurii BNP a Centrului de procesare a datelor care avea ca scop computerizarea activităţii bibliotecii. În această perioadă (iulie 1972), BNP a devenit membră a Comitetului Tehnic nr. 46 al Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO), prin aceasta recunoscându-se la nivel internaţional meritele BNP şi contribuţia la dezvoltarea activităţii bibliografice. Din 1993 devine şi Agenţie Naţională ISBN după lichidarea aşa-numitei Camere (Repozitoriu) a Cărţii.

Automatizarea proceselor, trecerea pe alt suport în scopul prezervării patrimoniului scris au determinat specialiştii bibliotecii să găsească un sistem integrat de bibliotecă, prin care să se acopere multitudinea de probleme legate de aceste procese. Au optat pentru INNOPAC al companiei americane Innovative Interfaces Inc. Sistemul s-a dovedit a fi cel mai performant în catalogare şi achiziţii asigurând operativitate şi calitate în elaborarea bibliografiei curente, retrospective şi tematice. Începând cu anul 1996 bibliografia curentă, retrospectivă şi tematică se realizează şi în format electronic, pe CD-ROM. Biblioteca este echipată cu tehnologie modernă – au trecut de mult de 1000 de calculatoare. Din acelaşi an Legea Depozitului legal favorizează BNP cu 2 exemplare a tuturor publicaţiilor editate pe teritoriul Poloniei, inclusiv (pentru prima dată) a documentelor audio-vizuale şi electronice (inclusiv softuri).

Unul din obiectivele majore şi una din priorităţile BNP este activitatea de prezervare. Guvernul polonez a aprobat în 1999 Programul pe termen lung Hârtie acidulată. Un plan de acţiune de prezervare şi protecţie a resurselor din biblioteci şi arhive. BNP a fost delegată coordonator al programului şi cu responsabilitatea de a acoperi cu studii şi cercetări acest domeniu, pentru echipamentul şi procesul-propriu zis de deacidificare. În acest scop s-a construit un bloc separat unde din 2000 s-a instalat un sistem de deacidulare şi dezinfecţie ultramodern, care permite prezervarea printr-o metodă de presiune prin vacuum. Se consideră şi se recunoaşte că BNP este cel mai modern centru de prezervare din Europa.

BNP prezervă pentru viitorul Poloniei iar pentru prezentul ei valorifică capodoperele pe care le deţine, promovează valorile literare, artistice contemporane. În structura BNP se află Institutul Cărţii şi Lecturii, abilitat cu efectuarea studiilor de cercetare sociologică a procesului literar şi a lecturii în Polonia.

Statul polon a construit un edificiu pe măsura şi importanţa acestei instituţii în Pole Mokotowskie care-i permite să-şi realizeze funcţiile impuse sau cerute de statutul său naţional. Mai multe despre BN puteţi afla la www.nl.org.pl

Biblioteca Naţională a Poloniei (BNP) publică anual peste 200 de titluri: periodice (săptămânale, lunare, trimestriale, anuale), cărţi, calendare, cataloage, postere etc. În ultimii ani publicaţiile tradiţionale sunt pregătite şi în format electronic. Biblioteca Naţională are grijă ca publicaţiile sale să fie promovate la toate expoziţiile de carte naţionale şi internaţionale, la multe concursuri de specialitate.

De asemenea, BNP editează studii biblioteconomice, cărţi de istorie, studii şi monografii despre lectură, carte şi colecţiile bibliotecii. O importanţă deosebită o au publicaţiile în mai multe volume despre colecţiile de carte naţională: Catalogul unic al incunabulelor, păstrate în bibliotecile poloneze; volumele succesive ale Catalogului manuscriselor Bibliotecii Naţionale; opt volume ale Catalogului de portrete ale figurilor publice poloneze şi străine care au activat în Polonia ş.a.

Vreau să mă opresc la activitatea editorială a BNP, a cărei diversitate, pur şi simplu, m-a copleşit. La şi de către BNP se publică bibliografii naţionale, cataloage, directorii de colecţii, instrucţiuni, albume, ediţii bibliofile, cataloage ale expoziţiilor etc., etc.

Colecţiile personale, păstrate de BNP, de o mare valoare documentară, sunt şi ele obiect de cercetare. Aceste colecţii se valorifică şi promovează prin publicarea cataloagelor lor. De exemplu: Catalogul tablourilor din colecţia lui Potockis Wilanow, Catalogul memoriilor şi reportajelor din colecţia de manuscrise a Bibliotecii Naţionale, Catalogul de fotografii din colecţia lui Mieczyslaw Orlowicz, Catalogul de cărţi poştale Kresy Wschodnie etc.

Foarte importante sunt publicaţiile monografice, volumele succesive din seria de albume din sec. XIX – perioada interbelică: Tipografica Saeculi Sedecimi, monografia Na dobry rok badzcie zapisani, tipărită de către editura Jehudia la Varşovia, la începutul sec. XX sau monografia Cartea de rugăciuni franceze a lui Jan Zamoyski, care se referă la anul 1845.

Biblioteca editează numeroase materiale la aniversările diferitor personalităţi marcante pentru cultura poloneză, şi cu ocazia diverselor festivităţi naţionale. Printre publicaţiile de acest gen se numără cele de Jozef Andrzej Zaluski, Joachim Lelewel, Karol Estreicher, Stefan Demby, Aleksander Gicysztor şi Bohdan Horodynski, toţi având o mare importanţă pentru istoria biblioteconomiei poloneze.

La fiecare cinci ani în Polonia se organizează Festivalul de muzică în memoria lui Fryderyk Chopin. În anul 2005 s-a sărbătorit a 250-a aniversare de la deschiderea Bibliotecii Publice a fraţilor Zaluski şi aniversarea Bibliotecii Naţionale. Tot atunci s-au marcat şi aniversările a doi faimoşi scriitori polonezi: Wladyslaw Reymont şi Cyprian Kamil Norwid. Desigur, BNP a elaborat şi tipărit o serie de cărţi şi materiale consacrate acestor evenimente şi protagoniştilor lor.

Multe dintre cărţile publicate de către Biblioteca Naţională formează colecţii susţinute de ani de zile, apărute la diferite intervale. Printre acestea sunt: Biblioteca Naţională îşi prezintă colecţiile, Studiile Institutului de Bibliografie, Istoria culturii lecturii în Polonia, Studii şi materiale despre istoria cartografiei, Memorii despre colecţiile Bibliotecii Naţionale, Cartea de conservare. Apar cu regularitate periodicele: Ghidul bibliografic, Bibliografia romanelor, Index de publicaţii periodice, Polonica de peste hotare. Volumele bibliografiei retrospective şi bibliografiile speciale apar mai puţin regulat. Studiile statistice precum Bibliotecile publice în persoană sau Publicaţiile periodice poloneze în persoană apar anual.

În ultimele decenii Biblioteca Naţională a Poloniei editează periodice precum Buletinul informativ al Bibliotecii Naţionale, Anuarul Bibliotecii Naţionale, Comunicate, iar din 1991 scoate de sub tipar, în engleză, buletinul Bibliotecile poloneze astăzi. Spectrul subiectelor discutate în aceste periodice n-a fost niciodată definit cu precizie, în general, însă, ele se referă la diverse aspecte ale activităţii de bibliotecă.

Din 1996 toate periodicele sunt pregătite pentru tipar de către Consiliul editorial al Bibliotecii Naţionale. Datorită profesionalismului acestui consiliu toate periodicele prezintă informaţii de sinteză, informaţii utile şi necesare, de un real interes.

Cea mai frecventă dintre periodice, Comunicate, un fel de revistă lunară, oferă ultimele ştiri despre activităţile bibliotecare de bază. Apare din 1978 şi a fost concepută ca un raport intern despre activitatea lunară a Bibliotecii Naţionale. Graţie muncii intense a personalului revista nu include numai informaţii despre evenimentele importante din cadrul bibliotecii, dar şi despre noile achiziţii, schimbările de personal, publicistică etc. Inserează şi articole din presa poloneză referitoare la activitatea bibliotecilor. Aparent, gama subiectelor abordate este îngustă. Aceasta însă este suplinită prin intermediul altor publicaţii. Cea mai apreciată şi mai citită publicaţie, atât în interiorul, cât şi în exteriorul bibliotecii, este anume Comunicate.

Buletinul informativ al Bibliotecii Naţionale apare o dată la trei luni, din 1958, şi este cea mai veche publicaţie aparţinând bibliotecii. Se adresează atât personalului bibliotecii, cât şi bibliotecarilor în general, în special celor ce cooperează cu Biblioteca Naţională. De-a lungul carierei lor profesionale mulţi foşti şi actuali angajaţi ai bibliotecii au optat pentru Buletin. A fost editat în diferite formate şi dimensiuni, diferită a fost şi periodicitatea. Astăzi Buletinul apare regulat. În comparaţie cu Comunicatele, Buletinul informativ al Bibliotecii Naţionale vizează aspecte ale unor probleme mult mai generale, sunt incluse numeroase note informative, diferite fotografii, bibliografii şi materiale promoţionale.

Anuarul Bibliotecii Naţionale este o publicaţie devotată mai mult problemelor esenţiale comprehensive privitor la biblioteconomie. Publică şi studii referitoare la istoria şi contemporaneitatea statutului cărţilor, despre deprinderile de lectură şi multe alte aspecte din domeniile culturii şi lecturii. Primul volum al Anuarului a apărut în 1965. Printre autorii care au contribuit la apariţia lui au fost: Ludwik Erhardf, Helena Kapelus, Bogumil S. Kupse, Jerzy Maj, Stanislaw Siekierski, Jan Wolosz, Adam Wysocki, Konrad Zawadzki, apoi Bohdan Cywinski, Eugenia Horodynska şi Stefan Kieniewicz. Autorii menţionaţi mai sus au contribuit şi la scrierea multor articole de valoare din alte publicaţii de specialitate. Anuarul este prima şi unica publicaţie a Bibliotecii Naţionale care se referă la un spectru larg de direcţii şi nivele de cercetare efectuate în cadrul bibliotecii. Iată de ce o mare importanţă se acordă anume articolelor istorice, în special celor ce se referă la colecţiile speciale păstrate în bibliotecă. Publicarea materialelor de acest gen îi încurajează pe alţi autori din afara bibliotecii să contribuie cu comentarii, eseuri sau studii individuale referitor la problemele date. Autorii scriu articole conform unor rubrici şi blocuri tematice, printre care pot fi găsite: Bibliotecarul şi biblioteconomia, Istoria cărţilor şi a bibliotecilor, Bibliotecile Naţionale pretutindeni, Cărţile poloneze în străinătate etc. O nouă secţiune, numită În cadrul bibliotecilor, apare de curând, primul articol referindu-se la Palatul Krasinski, unde Biblioteca Naţională îşi păstrează colecţia specială.

Bibliotecile poloneze astăzi este publicaţia în serie cea mai recentă a Bibliotecii Naţionale. Apare din iniţiativa şi cu cheltuielile Bibliotecii Naţionale, dar la ea colaboreză autori din bibliotecile de pe întreg teritoriul Poloniei. Din 1991, Biblioteca Naţională a editat patru volume ale publicaţiei date în limba engleză. Scopul publicaţiei este de a reflecta pentru cititorii străini biblioteconomia contemporană poloneză şi problemele sale. Pe lângă prezentarea celor mai importante biblioteci poloneze, publicaţia include articole despre interesele şi preferinţele bibliotecarilor din întreaga lume: organizarea modernă a serviciilor bibliotecare (inclusiv sarcinile informative şi educaţionale bibliotecare), piaţa serviciilor bibliotecare, legislaţia şi drepturilor de autor în activitatea bibliotecară, computerizarea bibliotecilor etc. Bibliotecile poloneze astăzi se referă la problemele Bibliotecii Naţionale de la începutul noului secol.

În 1994 Biblioteca Naţională a început colaborarea cu prestigioase reviste literare şi culturale precum Tworczosc (Creaţie) Literatura na świecie (Literatura peste hotare), Dialog, Nowe ksiazki (Cărţi noi) şi Pismo muzyczne (Revista muzicală) etc., care sunt prezente pe piaţa editorială poloneză de zeci de ani. Cea mai recentă publicaţie a Bibliotecii Naţionale este Polonia nouă, primul ei număr a apărut în septembrie 1999. Este publicată în Rusia, având ca destinatari cititorii din această ţară şi din statele fostei Uniuni Sovietice, în primul rând ţările ce se mărginesc cu Polonia.

O valoare deosebită are lucrarea Mult mai preţios decât aurul. Tezaurul Bibliotecii Naţionale din Polonia, publicată în limbile polonă şi engleză. Include 105 cele mai frumoase exemplare, tipărituri şi manuscrise, cărţi-unicate ce se păstrează în colecţia bibliotecii începând cu sec. XVI şi până în zilele noastre. Mesajul lucrării transmite clar că Polonia are o istorie bogată, un trecut cu o identitate politică şi culturală deosebit de bogată. Albumul, în cele 250 de pagini, reflectă bogăţia acestui tezaur. Materialele acestui volum arată şi legăturile strânse ce au existat între Polonia şi Lituania, precum şi alte părţi ale Europei precum Ucraina, Moldova, Franţa, Rusia etc.

Volumul include doar o parte a tezaurului adevărat al Poloniei pentru că multe valori au fost confiscate (de către ruşi, pentru a-i pedepsi pe polonezi pentru răscoalele din 1831 şi 1863) sau nimicite (de către nazişti, în 1944, care au ars tot ce nu a fost evacuat). Sunt încă multe cărţi şi materiale poloneze, despre Polonia, care au supravieţuit vitregiilor istoriei ţării, dar care încă nu se află în fondurile Bibliotecii Naţionale. E incredibilă istoria acestui tezaur. Uneori este foarte întortocheat, uneori de necrezut, itinerarul pe care l-au avut unele colecţii, fiind salvate de invazia sovieticilor sau a naziştilor, parcurgând distanţe mari în Germania, Rusia sau Canada, iar apoi reîntoarse în ţară prin intermediul colecţionarilor privaţi din Europa de Vest. Volumul, fără îndoială, sporeşte contribuţia Poloniei la procesele culturale ale comunităţii europene, la constituirea culturii europene parte a căreia se simte, este această ţară prin trecutul comun foarte bogat.

Biblioteca Naţională a Poloniei, cu structura sa, cu bibliotecari patrioţi şi profesionişti, va continua efortul de salvgardare a patrimoniului polonez scris, de identificare şi retrocedare a valorilor poporului polon pentru că numai constituind o identitate culturală naţională puternică poţi fi parte a culturii europene şi universale.