Biblio Polis - Vol. 19 (2006) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
A PROPOS / КСТАТИ / A PROPOS
(G.S.)
Ioan Bianu şi Alexe Mateevici

10/IV 1913, Kiev

Stimate domnule,

La scrisoarea colegului Berechet adaug rândurile mele personale. Sunt român din Basarabia, „studenţesc“ la Academie de la 1910, când am absolvit Seminarul din Chişinău. Mă aflu în anul al III-lea, în ajunul tezei de licenţă (pe ruseşte, „candidăţie“). Din copilărie am avut multă dragoste pentru poporul părinţilor mei, ignorat de stăpânii săi de astăzi şi de ştiinţa lor oficială chiar până la tăgăduirea existenţei sale etnice şi până la confundarea lui ba cu tătarii ba cu ţiganii. M-a atras totdeauna [cu] o putere deosebită folclorul românilor noştri, datinile, poveştile strămoşeşti, frumoasele legende şi cântece poporane... Am şi scris câte ceva prin ediţii ruseşti şi româneşti din Basarabia (ziarul „Basarabia“ din 1906—1907). Dar nevoia cea mare mi-a fost că n-am avut cărţi trebuincioase spre călăuză. Am fost cu totul izolat de literatura folcloristică din Regat, de bogatele culegeri ale părintelui Marian, de cercetările adânci ale dlor Şăineanu, A. şi O. Densusianu şi alţii, dintre care şi acum multe le cunosc mai mult pe nume. Îmi aduc aminte uimirea ce m-a cuprins când am văzut întâmplător în Basarabia, într-o casă de buni români, culegerile voluminoase ale păr. [intelui] Marian. Am rămas împietrit. Nu-i nici de minune când îţi aduci aminte că chiar un Eminescu popular e rara avis în Basarabia. Foametea de cărţi în limba mumă la noi e de nedescris. Ştiinţa rusească, ce se interesează de limba şi cântecele „ciuvaşilor“ şi „calmâcilor“ de la Ural şi a mongolilor din Rusia asiatică, nici nu-şi bate capul de „moldovenii“ basarabeni (cuvântul „român“ la noi nici nu se mai întrebuinţează: ruşii cred că „români“ şi „moldoveni“ sunt două viţe cu totul deosebite), ce sunt pentru dânsa o adevărată „ţară necunoscută“, care nu este nici vrednică pentru cercetări sistematice. Tot ce s-a scris despre noi în ruseşte, sunt câteva dări de seamă statistice, câteva lucrări întâmplătoare de slavistică română şi de istorie bisericească, şi acele se datoresc nu ruşilor, ci românilor basarabeni.

Cât pentru etnografie şi folcloristică, aproape nimic. Asta totdeauna mi-a întărit îndemnul meu de a lucra anume în această sferă mai mult decât pe tărâmul popularizării istoriei noastre naţionale, de care eu, de asemenea, mă ocup.

Asta mă face şi acum, la alegerea subiectului de teză, să mă opresc asupra elementelor religioase ale folclorului moldovenesc şi să mă îndrept către bunătatea d-tale cu călduroasa rugăminte de a mă înzestra gratis cu ediţiile Academiei Române folcloristice şi privitoare la folclor, spre executarea cuvenită a acestei lucrări ştiinţifice. Cele mai necesare cărţi sunt toate operele lui Marian, Şăineanu, Gaster, Densusianu şi alţi folclorişti, precum şi „Analele Academiei Române“, cu articole corespunzătoare; asemenea culegerile de literatură poporană, apărute în Regat, peste munţi sau în Bucovina. Pentru chestii generale mi-ar trebui şi lucrările istorice ale lui A. D. Xenopol şi B. P. Hasdeu, precum şi Etymologicum Magnum al acestuia.

Alesul celorlalte lucrări şi culegeri, precum şi însemnarea scrierilor şi culegerilor, apărute în alte ediţii, pentru ca să mi le procur cu spesele mele, aştept de la competenţa şi bunăvoinţa dumitale. Teza propusă va fi tipărită de mine în ruseşte în Kiev şi româneşte în Basarabia (în Chişinău).

După terminarea ei, toate cărţile, ce acum vă rog să mi le trimiteţi imediat mie, vor fi trecute de mine în proprietatea Bibliotecii Academiei noastre, ce este foarte săracă în ediţii româneşti, cu toate că românii din Regat şi din Basarabia niciodată n-au lipsit dintre studenţii acestei Academii.

Vă rog, stimate domnule, să va grăbiţi cu trimiterea sau cu răspunsul. Am la dispoziţie un termen foarte mărginit, numai 2 săptămâni. De nu voi da până atunci răspuns sigur despre subiectul ales,— iar fără nici o carte românească nu-l pot da, — atunci va trebui să aleg ex officio alt subiect nedorit şi neinteresant, ceea ce ar însemna pentru mine o crudă dezamăgire.

Primiţi, vă rog, asigurarea viilor şi călduroaselor sentimente de stimă şi devotament.

Alexe Mateevici

Student al Academiei Spirituale din Kiev

P. S. Cu nerăbdare aştept răspuns.

(„Viaţa Basarabiei“, an. IX, nr. 11 — 12,

noiembrie—decembrie 1940,

p. 722—724)