Biblio Polis - Vol. 19 (2006) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ITINERARELE FRĂŢIEI / МАРШРУТЫ БРАТСТВА / BROTHER’S ITINERARIES
Dr. Lidia KULIKOVSKI
125 de ani de lectură publică la Brăila

„…Pentru tot ce înseamnă viaţă – Brăila mi-e suficientă.

Ea este toată umanitatea”.

Panait Istrati

Memoria şi puterea amintirii exercită o influenţă uriaşă asupra paradigmei istoriei culturale. Lipsită de calitatea sa individuală, memoria acum serveşte drept un instrument de testare şi analiză a construcţiei colective a trecutului, a identităţii politice şi culturale.

Luna august pentru brăileni a fost prin excelenţă o lună a culturii, a valorilor spirituale, a fost o testare şi evaluare a celor mai vechi şi mai valoroase instituţii culturale ale Brăilei, istoria cărora este nu numai parte a istoriei oraşului natal. Sunt instituţiile care au contribuit la decodificarea evenimentelor istorice brăilene, au valorificat şi actualizat trecutul social, cultural, economic al localităţii. Este vorba despre Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” şi Muzeul Brăilei, care au comemorat 125 de ani de existenţă, de activitate, de învingere a timpului.

Am vizitat acum pentru prima dată Brăila, biblioteca cunoscând-o, prin bravii ei directori, profesionişti de clasă superioară Rodica Drăghici şi Dragoş Adrian Neagu, de la distanţă, din publicaţii, din site-ul www.bjbbraila.ro.

Sunt locuri care te predispun să-ţi pară că le ştii dintotdeauna, că sunt aproape de dispoziţia ta, de crezul tău, de imaginaţia ta. Aceasta am simţit când, la oră foarte matinală, trei dimineaţa, am ajuns la Brăila. Chiar din primele clipe acest oraş m-a înscris în rândurile admiratorilor săi.

Mai târziu, plimbându-mă prin oraş mi-am dat seama că această cucerire instantanee s-a bazat pe un context: Panait Istrati. Ştiam Brăila prin el încă din 1971, când i-am citit câteva lucrări (care circulau printre studenţi clandestin). Am revenit la Panait Istrati prin anii ’90, când operele scriitorului brăilean au ajuns la Biblioteca „B. P. Hasdeu” prin donaţii din România.

Aici, la Brăila, mi-am amintit de Jurnalul de la Tescani al lui Andrei Pleşu, în care am citit că „Nu poate gusta pitorescul unui loc decât cineva care nu trăieşte în locul acela. Localnicul resimte peisajul ca destin, ... în orice caz străin de decorativism. Numai străinul e degustător”.

Activităţile la care am participat s-au desfăşurat în perioada 23-24 august, zile în care soarele torid parcă ne demonstra puterea lui de ardere a timpului. În bibliotecă însă, bibliotecarii, înarmaţi cu instrumente de ordonare, clasificare, sistematizare, căutare şi regăsire ne demonstrau reconstituirea, valorificarea, actualizarea timpului.

Sărbătoarea a avut o triplă conotaţie: 525 de ani de la atestarea documentară a judeţului Brăila, 125 de ani de la deschiderea bibliotecii şi a muzeului din oraş.

Cercetătorii şi istoricii constată începuturile Brăilei mult mai adânci, de prin sec. X–XIII, dar atestarea documentară ca judeţ se consideră anul 1481 şi se bazează pe o scrisoare a lui Ştefan cel Mare, în care se adresează boierilor, judecătorilor şi săracilor din tot ţinutul Brăilei. Istoricii afirmă că termenul ţinut în structura administrativ-teritorială a Moldovei este echivalent cu termenul judeţ din Ţara Românească.

Brăila, aflată în vecinătatea Moldovei şi Dobrogei, având ieşire la Dunăre şi la Marea Neagră, a fost oraşul expus multor încercări influenţate de evenimentele istorice din regiune. Prin Brăila au trecut la 1445 cruciaţii, în 1462 Vlad Ţepeş în campania sa antiotomană, tot în 1462 Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Din 1542 până în 1829 a fost raia turcească. Revenind la ţară, Brăila a participat la momentele istorice naţionale ca revoluţia paşoptistă, unirea principatelor. În scurt timp a devenit un important centru economic, industrial şi cultural. Brăila cunoaşte o viaţă teatrală foarte activă, o importantă activitate tipografică şi o dezvoltare a învăţământului.

În acest context general de dezvoltare, la 1881, prin înalt decret regal, se deschide Biblioteca, fiind şi prima instituţie de acest fel din ţară.

Statutul ei de bibliotecă publică a fost stipulat chiar în primul Regulament al bibliotecii (9 noiembrie, 1890): „Patrimoniul acestei biblioteci este un patrimoniu public, la dispoziţiunea tuturor… fiind destinat pentru tot felul de muncitori, intelectuali şi în genere pentru popor”. De la înfiinţare şi până în prezent biblioteca a fost a tuturor brăilenilor. Ca oricare instituţie din comunitate, biblioteca, timp de 125 de ani, a inhalat şi albul şi negrul acestei comunităţi. Astfel, ea a fost bibliotecă publică, bibliotecă comunală, bibliotecă populară, bibliotecă raională, bibliotecă municipală, bibliotecă judeţeană. A fost mutată dintr-un loc în altul de 11 ori, de fiecare dată în scopul extinderii şi îmbunătăţirii condiţiilor de funcţionare. A avut numele „Flacăra Roşie”, dar foarte scurt timp - în anii 1950-1951. Din 1981 poartă numele lui Panait Istrati.

Succesul unei biblioteci publice este determinat de rolul ei în comunitate şi de nivelul ei de utilizare. Rolul unei biblioteci în comunitate şi nivelul de respect faţă de ea sunt parţial reflectate de bugetul alocat de către fondatori. Decidenţii fondatori sunt permanent alături de prestigioasa instituţie, au susţinerea necesară a Consiliului Judeţean. Din acest punct de vedere, biblioteca brăileană pare să nu aibă probleme. Dacă le şi are, le rezolvă prin proiecte. A câştigat mai multe proiecte dar voi exemplifica doar câteva: achiziţionarea softului TinLIB (1998), Centrul de excelenţă pentru bibliotecarii din regiunea de Sud-Est, partener în proiectul Dezvoltarea Resurselor Umane în contextul restructurării industriale, proiectul PHARE RICOP – Consolidarea şi restaurarea clădirilor din Piaţa Poligon şi Belvedere, cofinanţat de Consiliul Judeţean Brăila, Sistemul integrat de bibliotecă finanţat de USAID şi altele.

Biblioteca are o imagine bună la nivel comunitar. Această imagine depinde însă şi de diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor şi de nivelul de utilizare a lor.

Nivelul de utilizare înregistrează creşteri permanente ajungând la 21% din totalul populaţiei, împrumutul ajungând cota de 345.326 volume şi 155.559 vizite în an. De asemenea, o nouă formă de utilizare – prin pagina web, ce numără aproape 5000 de vizite numai în anul 2005.

Măsurarea performanţei, productivitatea, planificarea strategică, satisfacerea utilizatorilor, costuri, calitate, modificări organizaţionale sunt preocupările actuale ale bibliotecii judeţene „Panait Istrati”. Acestea au loc în toate bibliotecile, dar nu se desfăşoară atât de sistematic şi de complex ca la biblioteca „Panait Istrati”. Autoevaluarea, acest exerciţiu este practicat de conducerea bibliotecii ca o componentă de dezvoltare a managementului. De fapt, performanţele lor sunt consecinţa aplicării unui sistem performant de management. Concluzia se bazează pe ceea ce am văzut în aceste zile la Brăila, pe ceea ce am învăţat de la brăileni.

Biblioteca „Panait Istrati” diseminează şi împărtăşeşte ceea ce ştie, ce învaţă, ce practică. Astfel, au fost şi la Chişinău, în componenţa Rodica Drăghici şi Dragoş Adrian Neagu, şi au instruit bibliotecarii din reţeaua capitalei şi din raioane la subiectul „Indicatori de performanţă”. Putem spune că suntem discipolii lor într-un fel.

„Faptul că la Brăila, biblioteca publică a continuat să existe, funcţionând aproape fără întrerupere timp de 125 de ani – scrie la aniversare directorul, Rodica Drăghici – demonstrează, fără tăgadă, că este o instituţie, pe cât de valoroasă, prin colecţiile sale, pe atât de necesară, prin ceea ce face”. Într-adevăr, biblioteca „Panait Istrati” deţine o colecţie foarte valoroasă şi diversă de aproape 400 de mii documente, în diverse limbi şi formate. Valoarea colecţiei brăilene creşte prin autografele pe care le păstrează: ale lui I. L. Caragiale, B. P. Hasdeu, Panait Istrati, A. Densusianu, Ion Minulescu, Tudor Arghezi, Geo Bogza, Marin Sorescu, Eugen Simion, Adrian Păunescu, Fănuş Neagu şi ale altor personalităţi notorii.

Biblioteca se mândreşte cu colecţia de carte veche românească, printre care aş vrea să menţionez: Chiriacodromion sau Evanghelia învăţătoare, Bălgrad, 1699; Dimitrie Cantemir, Geschichte des osmanischen Reiches nach seinem Anwachsen und Abnechmen (Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman), Hamburg, 1745; Dimitrie Cantemir, Beschreibung der Moldau (Descrierea Moldovei), Frankfurt und Leipzig, 1771; Sfântă şi Dumnezeiască Evanghelie, Bucureşti, 1775; Gheorghe Şincai, Prima principia latinae grammatices, Blaj, 1783; Constantin M. Duca, Praktike Artimetike, Viena, 1820 ş.a.

La fel de bogată este şi colecţia de carte veche străină, din care amintesc : Laurus Iacobus, Antiquae Urbis Splendor, Roma, 1637; Meletie Smotriţki, Grammatika slavianskaia, Moscova, 1648; Publius Ovidius Naso, Les Metamorphoses, Paris, 1738; Avril Philippe, Voyage en divers etats d’Europe et d’Asie, Paris, 1692; Vaenius Otto, Theatro moral de la vida humana en cien emblemas, Brusselas, 1672.

Colecţia bibliotecii mai deţine şi câteva manuscrise, corespondenţa unor personalităţi ca Panait Istrati, Vespasian Lungu, Mircea Ionescu-Quintus, N. Steinhardt, o colecţie destul de bogată de periodice româneşti, una de cărţi poştale ilustrate şi o colecţie de fotografii ale diferitor personalităţi brăilene şi române.

Biblioteca păstrează o colecţie de portrete în acuarelă de Vespasian Lungu ale scriitorilor români: Mihai Eminescu, Panait Istrati, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Perpessicius, Petre Ţuţea, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Petre Dimitriu. Dintre ex-librisurile bibliotecii menţionez unul al lui Vitalie Coroban din Chişinău.

O prioritate aparte în activitatea bibliotecii o constituie preocuparea de a colecţiona, stoca şi valorifica informaţia şi documentele despre Brăila. Fondul Brăila îşi are începuturile din 1970, când s-au făcut achiziţii retrospective de interes local, s-au microfilmat periodicele brăilene din perioada 1839 -1944 după colecţiile Bibliotecii Academiei de Ştiinţe a României.

Colecţia bibliotecii este foarte diversă. Cărţile, revistele, ziarele, hărţile, lucrările de artă, manuscrisele, fotografiile, medalistica fac companie bună documentelor moderne pe suport magnetic şi electronic, în format audio şi video.

Activităţile desfăşurate cu prilejul aniversării au pus în evidenţă realizările, potenţialul informaţional adunând la bibliotecă toată elita culturală brăileană: scriitori, profesori, preoţi, pictori, ziarişti, reporteri radio şi TV - o prezenţă de zile mari. Alte prezenţe demne de menţionat au fost reprezentanţii administraţiei judeţului, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Bunea Stancu, reprezentanţii Prefecturii, în frunte cu prefectul de Brăila Nicolae Mitroi, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Asociaţiei Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România, în frunte cu preşedintele Doina Popa, precum şi mulţi bibliotecari din ţară. O prezenţă şi o prestanţă extraordinară a constituit discursul episcopului Dunării de Jos Casian Crăciun. Invitaţii au văzut o bibliotecă modernă, o instituţie responsabilă de segmentul de timp în care-şi desfăşoară activitatea, o instituţie matură care, comemorând trecutul, îşi celebrează viitorul. Biblioteca a pregătit şi editat, în condiţii poligrafice excelente, un volum cu adevărat aniversar 125 de ani de bibliotecă publică la Brăila. 1881-2006, despre biblioteca „Panait Istrati” astăzi – structură, colecţii, personal, activităţi – acumulări care, după cum afirmă directoarea Rodica Drăghici, sunt cea mai bună motivaţie pentru activitatea viitoare. Alt volum pregătit cu ocazia aniversării este un catalog - Cartea greacă la Brăila, parvenit la bibliotecă prin donaţia Lucian Enescu (1979).

Este meritul Bibliotecii Judeţene, precum şi al personalului ei, editarea şi traducerea şi în engleză a acestor volume, iar catalogul a apărut şi în greacă. Lucrările ne prezintă mesajul că Biblioteca, şi prin ea Brăila, a intrat în mileniul trei cu o bogată istorie, un trecut cu o identitate politică şi culturală apreciată şi astăzi, căci se bazează pe coabitarea multiaspectuală a tradiţiilor.

Dimensiunea activităţilor, serviciilor bibliotecii „Panait Istrati” poartă amprenta unor particularităţi legate de atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele circumscrise de comunitatea brăileană, de specificul bibliotecii publice, dar şi de parametrii constructivi şi funcţionali ai unui organism modern, participativ – aşa cum se vrea şi este Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”. Misiunea şi valorile promovate le vor permite să rămână o forţă socială eficientă şi în acest secol.

“Numai oamenii care fac din activitatea pe care o au, de care sunt responsabili, un teritoriu de elevaţie şi de exigenţă, de mândrie pot obţine rezultate şi succese”, spunea prof. Ion Stoica, în ultima sa carte, Puterea cărţii, şi cred că toţi cei care au trudit şi trudesc astăzi la Biblioteca Judeţeană din Brăila sunt astfel de oameni pentru că fiecare din ei, cei care au fost şi cei care muncesc cu dăruire astăzi, au contribuit, într-un fel sau altul, la imaginea durabilă a acestei instituţii.

Mulţumesc organizatorilor pentru fericita ocazie pe care mi-au oferit-o de a participa alături de ei la frumoasele activităţi aniversare.

Am vizitat un oraş aflat în anotimpul culturii, am vizitat o bibliotecă aflată, în sensul adevărat al cuvântului, în Societatea Informaţiei, o bibliotecă ce se pregăteşte să tranziteze spre Societatea Cunoaşterii…