Biblio Polis - Vol. 28 (2008) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
ANUL TINERETULUI TALENTAT / ГОД ТАЛАНТЛИВОЙ МОЛОДЕЖИ / YOUNG’S YEAR
Elena VULPE, director BP „O. Ghibu”
Campania „Lectura – un mod de viaţă”

Lansata de Biblioteca „O. Ghibu”, campania „Lectura – un mod de viata”, isi propune sa raspunda unor amendamente importante ale Societatii Informatiei si Cunoasterii prin care 2008 este declarat Anul Lecturii, precum si Directiilor strategice prioritare trasate de BM „B.P. Hasdeu” ca jaloane de activitate.

Comunitatea percepe Biblioteca drept un simbol al lecturii moderne. Cum sa realizam acest deziderat important, astfel ca potentialul bibliotecii sa fie mai apt si util in furnizarea accesului si promovarii lecturii, atragerii si implicarii mai multor oameni la lectura, iar procesul lecturii sa devina mai accesibil si mai atragator, astfel ca cititorii sa simta placerea si bucuria de a citi asa cum marturiseste Nicolae Manolescu: „Ma numar printre cei care nu pot trai fara carti. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie sa citesc asa cum am nevoie sa mananc si sa beau. Hrana pe care mi-o ofera lectura imi este la fel de indispensabila ca si acea materiala. Resimt fiecare zi fara o carte ca pe o zi pierduta. Inainte de a ma culca seara, indata ce ma trezesc, dimineata, in calatorii, ba chiar si in tramvai, pretutindeni si oricand, citesc. Nu ma pot inchipui fara sa tin o carte in mana” – un elogiu cartii de o rara semnificatie, care ne-a servit drept reper pentru articolul de fata.

In cautarea cititorului ideal, acest mesaj este ca un balsam pe suflet si visul fiecarei biblioteci, care prin efort constant, poate capata contururi reale. Anume pentru realizarea acestui concept BP „O. Ghibu” a lansat Campania de lectura cu genericul „ Lectura – un mod de viata”, care vine sa raspunda mai multor obiective:

? extinderea politicii de acces pentru ca spatiul bibliotecii sa devina un „centru de interes” optional de pregatire pentru profesii si viata, pentru inovatie si creatie;

? incurajarea utilizarii resurselor informationale, a lecturii, cunoasterii.

Cunoscand ratiunile spre care converg orientarile in campul cunostintelor, biblioteca si-a propus prin initierea acestei Campanii de lectura sa fie mai senzitiva la aspiratiile si problemele comunitatii, s-o incurajeze, aprecieze, vizualizeze, implicand-o direct in planificarea serviciilor si programelor, sporind astfel capacitatea bibliotecii de a antrena comunitatea in activitatea sa.

Campania poarta sloganul „Intronarea Lecturii: sa fim un Neam al Cartii” si are drept grup-tinta cititorii bibliotecii si comunitatea chisinauiana in ansamblu.

O prima etapa a campaniei a constat in valorificarea continutului cunoasterii, utilizarea practica si simbolica a facilitatilor bibliotecii ce se rasfrang asupra raportului actual al cunoasterii si filozofiei lecturii, precum si identificarea procesului in ansamblu: analiza statistica a auditului, motivatia si optiunile de lectura, temele, genurile mai solicitate, domeniile neonorate, suportul substantial al editiilor periodice, eficacitatea serviciilor si a programelor, parteneriatele.

In acest scop biblioteca si-a mobilizat potentialul pentru ca actul de lectura sa fie amplificat si sa se produca prin alte procedee, modele, orientand activitatea spre noi viziuni ce converg simbolisticii si conceptelor actuale ale paradigmei de „lectura publica”.

Incepand cu Programul de lucru cu precizarea „Orele culturii si lecturii”, biblioteca a pus miza pe crearea unui spatiu ambiental precoce actului de lectura, lansand sloganurile „Prin lectura spre cultura”, „Lectura – stil si mod de viata”, „Simbolul lecturii moderne – Biblioteca”, „O carte este o chemare”, precum si panouri publicitare: „Cartea ca oglinda a lumii”, „Blazon al lecturii – citate despre rolul cartii si al bibliotecii”.

In sala de imprumut s-a pregatit un spatiu destinat lecturilor curente, cu rafturi ce gazduiesc presa de ultima ora, cu mese si fotolii confortabile pentru informatie si relaxare in Salonul presei periodice, recent organizat.

Propuse spre consultare, in spatiul expozitional al „Salonului de carte” al Bibliotecii „O. Ghibu” cu genericul „Invitatie la lectura”, au fost organizate urmatoarele expozitii: „Cele mai captivante carti ale lumii”, „Patima si placerea lecturii”, „Lectura – certificat de inteligenta si modelare spirituala”, „Cuvantul ca expresie a magicului”, „Autori si carti aniversare – 2008”, „Tentatia lecturii: despre libertatea cuvantului ca mit”, „Noi aparitii ale celor mai prestigioase edituri”, „Valentele lecturii unor spirite adanc patrunzatoare”, „Lecturi in sprijinul programelor liceale si universitare”, „Carti noi pentru voi”.

Sub egida Salonului, cu rubricile: „Semnificatiile anului 2008 – lecturi prioritare”, „Valori ale culturii nationale”, „Publicatiile BM B.P. Hasdeu”, au fost vernisate expozitii de carti, documente, fotografii de rezonanta actuala cu priza la public: „Cat traim pe-acest Pamant, mai exista ceva sfant”, „Splendoarea si eternitatea crinilor latini” (Un deceniu de raspandire a culturii scrisului si lecturii), „Traditia lexicografica a descrierii semantice in noi Dictionare”, „Personalitatea prolifica a Principelui moldav Dimitrie Cantemir”, „Apogeul enciclopedismului – B.P. Hasdeu” , „B.P. Hasdeu cel mai mare lingvist si filolog al nostru”, „A. Mateevici – Poetul si Profetul”, „I. Druta – Apostol al graiului matern”, precum si expozitiile dedicate autorilor titulari A. Busuioc – „Aur si Busuioc peste Moldova anului 2008” si „ I. Colesnic – calator si exeget pasionat de istoria Neamului”.

Actiunile desfasurate in cadrul campaniei au fost concepute sub forma unor activitati axate pe interesele de lectura ale comunitatii: „Saptamana usilor deschise”, „Chisinaul citeste o carte”; pentru tineri au fost initiate programele „Arta lecturii”, „Lecturi aperitive Carte la pachet”, iar pentru adulti programul „Lectura din comprehensiune in complicitate”. Toate incitatoare, ma voi referi insa doar la unul din ele:

Lecturi aperitive „Carte la pachet”
  • Program flexibil si usor accesibil, lejer in asimilare si intrigant pentru facilitare in alegerea formelor de lectura.
  • O conceptie originala de a incita si stimula apetitul pentru lecturi de valoare si calitate, care propune solutii eficiente de diversificare a procesului de lectura.

Conceptul optional

In campul lecturii, unde nu exista legi in privinta modalitatilor de a lectura si a te apropia de actul lecturii, orice investigatie si inovatie este interpretabila. Fascinant de diferita, lectura se produce pentru unii din obligatie, pentru altii din placere, dragoste si complicitate. Relatia carte-autor-cititor nu este totdeauna de consens: uneori autorul se conformeaza asteptarilor cititorului, alteori le sfideaza. Pentru un cititor concret aceeasi carte se schimba conform evolutiei sale spirituale. Nu exista motive care ar atesta ca unui om sa-i placa aceeasi opera atat la 18, cat si la 48 de ani. Chiar si avand semnul calitatii, o carte poate fi utila pentru unii si triviala pentru altii.

„O carte nu este nici lege, nici sentinta; ea poate fi un triumf. Unele carti sunt facute pentru a fi „gustate”, altele, pentru a fi „inghitite” si un mic numar pentru a fi „mestecate si degerate”, afirma Fr. Bacon. Aceste cuvinte-cheie reprezinta mottoul, laitmotivul si descifreaza exact mesajul si conceptia noastra.

Programul Lecturi aperitive „Carte la pachet” este o continuitate a unui inedit proiect „Lire en fete”, sustinut in parteneriat cu Alianta Franceza si trupa teatrala „Les Ateliers du Vent”, care enunta in premiera acum cativa ani in suita de manifestari traditionale din arealul nostru o noua forma de activitate culturala – aPerOESIEs – Poezie Aperitiv (vezi BiblioPolis, nr. 4, 2006).

Interesul deosebit suscitat de acest gen de manifestare ne-a determinat sa extindem concepul de Poezie interactiva si sa dam o amploare mai larga unei experiente deja cu traditii si populara in alte tari, incluzand in el o arie mai larga, care sa cuprinda o simbioza a mai multor genuri si specii literare, ce inglobeaza in sine notiunea de lectura (poezie, roman, nuvela, eseu, jurnal, memorii, critica literara, exegeze).

Acest tip inedit de activitate culturala vine in acord perfect cu dorinta bibliotecii de a diversifica si eficientiza programele de lectura si a dezvolta parteneriate cu diverse uniuni de creatie si institutii educationale, astfel ca procesul de lectura sa fie mai atractiv, mai accesibil, inlaturand barierele de orice ordin, inclusiv cele psihologice, dintre lectura propriu-zisa si consumatorii ei.

Modalitatea de promovare, de receptie a produsului literar prin sintagma de Lecturi aperitive contine in esenta sa o etapa de anticipare, de initiere, de pregatire, de trezire a gustului pentru lecturi, care mai apoi sa se transforme intr-o pasiune si patima a lecturii, semnificand strategia de durata a bibliotecii.

Dezvoltand conceptul de Lecturi aperitive, am pornit de la etimologia semantica, prin pozitionarea unui ingredient culinar „aperitiv” – gustare in calitate de stimulent care suscita pofta de orice natura, inclusiv de lectura, si care predispune la o stare de apetit si ispita de a consuma si a gusta din deliciul lecturii.

Notiunea „Carte la pachet” – pentru unii o imbinare socanta – solicita o interpretare adecvata in contextul lecturii, existand riscul unei ambigue descifrari.

In viziunea noastra, am delegat termenului urmatoarele accente semantice:

Primo: „Carte la pachet” reprezinta un „meniu” al lecturii, un set de servicii la indemana oricui (alegere, prezentare, recomandare), care indica un repertoriu, un florilegiu de anticipatie al unor carti din cele mai reprezentative, o colectie de publicatii recomandabile pentru lectura, care, desi sunt trecute prin prisma subiectivismului bibliotecarului sau scriitorului, criticului, cercetatorului ce le testeaza, presupun o triere si selectie a opusului, purtand insemnele calitatii si valorii.

Secundo: „Carte la pachet” mai inseamna si o prezentare relevanta, succinta, usor sesizabila, care ni se ofera „rugumata”,
de-a gata, instantaneu si avizat, descifrand si decodificand mesajul cartii cu toate elementele ei definitorii care ne uimesc prin personalitatea autorului, continutul ideatic, actualitatea temei, individualitatea artistica de interpretare, contextul epocii, unicitatea ei in oportunitatea de alegere anume a acestei carti.

Dorim sa mai precizam unele ratiuni in favoarea Lecturilor aperitive, care tin de contextul actual al filosofiei lecturii. Sociologii in domeniu demonstreaza prin sondaje destul de alarmante indiferenta omului modern pentru lecturi si biblioteci in optiunea sa pentru calculator, orientarea spre alte coordonate ale cunoasterii, care vaduvesc spiritul.

Limitarea la calculator robotizeaza omul. Marin Sorescu mentiona in acest context: „temperatura omenirii scade, sentimentele tind catre zero”, de aceea orientarea spre arta lecturii aperitive am conceput-o si ca o confruntare a calculatorului, internetului. Relatia om-masina este una solitara, tehnica si automata, rece si austera precum o unealta, pe cand lecturile modeleaza sufletul, imbogatesc gama de sentimente umane, or, omul fara suflet nu mai e om. Foarte concludenta in acest context este poezia „Apud Joyce: Uliseismul”, semnata de poetul Ion Hadarca:

Galaxii indepartandu-se – bibliotecile

mai accesibila este lana de aur

decat ziua de maine, de ieri

navele-gigant naufragiaza-n mass-media

scilo-hibridele comunicand prin internet

mesteca-ntre gingii de gheata orbit fara zahar

s-au inmultit ventuzele Gorgonei

tot mai greu e sa lupti cu hit-melodiile sirenelor de cabaret…

Evident, Lecturile aperitive nu pot avea o reteta, ele pot delibera in diverse continuturi si provoca echivocuri, dar exista la indemana un sir de cuvinte-cheie, mentionate deja mai sus, care pot nuanta semantica: meniu, lista, set, repertoriu, florilegiu, selectie, recomandare, prefata, preambul, anticipatie, alegere etc., care, urmate de unele determinative, le amplifica nuanta: lecturi rapide, lecturi galopante, lecturi de revista, lecturi de agenda, lecturi de sinteza, lecturi sintetice, lecturi concentrate, lecturi comprehensive, lecturi de compendiu – toate semnificand o lectura prescurtata, expusa sintetic sub forma de note, conspect.

Avem convingerea ca aceste forme de lectura pot fi implementate, avand sorti de izbanda in acest secol al vitezei, pentru ca omul are nevoie de multa si ampla informatie, dar care sa mai fie si prompta, maxim concentrata in antrenarea unui gust al ritmului, al vitezei, care amplifica ratiunea, accelereaza generarea ideilor inovative, intensifica trairile si imaginatia etc.

Activitatea practica

„De cate ori stau langa peretele de carti, simt ca ma aflu pe tarmul eternitatii” (Leon Wieseltier).

Programul Lecturi aperitive „Carte la pachet” este adresat tinerilor, avand in vizor un grup-tinta – adolescentii, perioada in care se citeste cel mai mult, se inghite totul, uneori fara discernamant si nesemnificativ. Sociologii nominalizeaza aceasta etapa drept „tinerete a lecturii”, atribuind calificativele de „lector incepator si cititor naiv” respectivei categorii. Neavand experienta cititorului avizat, tinerii sunt pusi in situatia de a alege fara orientare, lecturi aleatorii si haotice, fiind derutati in optiunea lor de a selecta cartea cea mai potrivita si necesara.

Lectura tinerilor este diferita de cea a adultilor, deseori ea este dirijata si programata de curriculumul liceal sau universitar. Orice activitate obligatorie, impusa, fara a fi insotita de bucuria, placerea lecturii se transforma in chin, in repulsie. Bibliotecarii cunosc bine acest fenomen al indiferentei pentru lectura si biblioteci, care devine azi alarmant. Orientarea tinerilor spre noi coordonate ale existentei si prin carti trebuie sa devina un deziderat al comunitatii noastre.

Urmand strategia de dezvoltare a BM „B.P. Hasdeu”, filiala „O. Ghibu” si-a trasat scopul Programului – dezvoltarea, sustinerea, incurajarea lecturii prin urmatoarele obiective:

  • crearea, educarea deprinderilor, optiunilor de lectura;
  • motivarea si orientarea lecturii prin reconversia gustului tinerilor pentru lecturi de calitate, valoare si autenticitate, pentru lecturi sistematice.

Manifestarea a inceput cu vizite la biblioteca ale elevilor de la diverse licee din Chisinau („M. Eliade”, „Gaudeamus”, „M. Eminescu”, „N. Iorga”, „I. Creanga”), din Straseni („I. Vatamanu”), din Calarasi („M. Sadoveanu”) si studenti de la USM, care, insotiti de profesori, au facut cunostinta cu resursele, serviciile si programele de lectura (Cartea nu are vacanta, Chisinaul citeste o carte, Arta lecturii, Lecturi aperitive „Carte la pachet” s.a.).

In timpul prezentarii expozitiilor, biblioteca a lansat in forma orala testul: „Validitatea lecturii: ce citim, cum citim” precum si Concursul celor mai buni cititori: „Agenda mea de lectura”, la care invingatorii cu cele mai multe nominalizari ale cartilor citite la BP „O. Ghibu” au fost gratificati cu Diplome de mentiune, Cititorul Anului si seturi de carti. Recitalul muzical a inclus un repertoriu din cele mai cunoscute slagare (Dragostea din tei, Numai iubirea, Casa parinteasca, Clar de luna).

Biblioteca a preluat in activitatea sa aceasta forma spectaculoasa, ludica si atractiva in scopul de a orienta si trezi interesul pentru lecturi esentiale si valoroase din patrimoniul national si universal, de a promova autori si carti din cele mai captivante sub forma unor calatorii imaginare (cu lecturi si recitaluri) in universul cartii, avand drept ghizi in acest miraculos itinerar al lecturii personalitati culturale distincte.

Aceste excursii care depasesc nu numai spatial, ci si temporal limitele enuntate in agenda Programului, au avut drept protagonisti pe I. Hadarca, Gr. Vieru, M. Cimpoi, N. Dabija, C. Partole. Ei s-au conformat ideii lansate de Em. Galaicu-Paun prin sustinerea in Jurnal de Chisinau a rubricii „Carte la pachet”, care ne-a molipsit si pe noi, bibliotecarii, dar mai ales pe cititori. Publicul a fost curios sa afle despre „nazdravaniile” lor de lectura, jocurile de-a biblioteca, cartile pe care le citeau in copilarie si in familie: captivante au fost intamplarile din copilarie destainuite de Em. Galaicu-Paun, C. Partole, I. Hadarca, M. Cimpoi, N. Dabija, Gr. Vieru s.a.

Asa cum ati observat, invitatia a fost lansata unor manuitori ai scrisului care detin marca unor cititori avizati, cu traditii de lectura si munca cu cartea, in ideea de a impartasi din experienta lor personala acumulata cu si prin lecturi, cu intentia de a influenta prin efect formator asupra cititorului, fiecare impresionand prin modul sau de savurare a cartilor citite si secrete ale lecturii.

Prin expunerile sale despre literatura, carti de valoare, sugestii despre autori, literatura formatoare, viziunea sa despre scara de valori, influenta cartii asupra cititorului si universului acestuia, despre ordinea in care trebuie citite anumite carti pentru a asigura efectul scontat, Em. Galaicu-Paun a impresionat publicul nu doar prin eruditia sa de o profunzime aparte, cat si prin maniera, gravitatea originala, care te introduce in universul sau literar si te atrage intr-o lume inedita, cea a cartilor.

Astfel cititorii au aflat ca nu este nimic mai periculos decat omul unei singure carti. Chiar daca aceasta carte este Cel mai iubit dintre pamanteni de Marin Preda, citind-o mereu exista riscul de a te pierde in aceasta carte, de a te proiecta in niste personaje de-a gata, a gandi in clisee, se atrofiaza acel fantastic simt al asteptarii, cautarii. Cunoscand dificultatea adolescentilor de a selecta din productia editoriala lecturile potrivite, scriitorul a recomandat mai multe colectii de carti: „Biblioteca Polirom” – prin care descoperim noutatea pe piata mondiala a cartii, „Raftul intai” si „Raftul Denisiei” de la Editura Humanitas si, desigur, „Cartier clasic” si „Biblioteca deschisa” ale Editurii Cartier prin care ne familiarizam, in special, cu valori din cultura franceza.

S-au nominalizat, de asemenea, titluri de carte si autori recomandati cu volume (de capatai, formative) cum ar fi Mircea Eliade, ale carui Memorii sunt demne de urmat, pentru ca ele ne indreapta spre relecturi si alte lecturi, intr-o relatie de comunicare cu acei autori la care Eliade face trimiteri, insusind ce insemna pentru el lectura formativa si cum e sa ai imunitate fata de cartile daunatoare.

Autorul a indemnat tinerii sa nu treaca cu vederea un Flaubert (care a revolutionat literatura franceza), alaturi de alti scriitori cum ar fi Goethe, Tolstoi, Dostoievski, Maupassant, Dickens, Cehov, Edgar Poe s.a.

Printre scriitorii romani recomandati, Emilian Galaicu-Paun a facut referire la urmatorii: Virgil Mazilescu, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Cezar Ivanescu, Mircea Cartarescu, Mariana Marin, Dan Sociu, Stefan Foarta, Dan Coman, citind din versurile acestora pentru a le individualiza personalitatea si vocatia. In acest context, scriitorul a atentionat asupra pericolului de a citi anumiti autori, fara a fi pregatiti contextual pentru aceste intalniri. O astfel de lectura poate fi subiectiva, unilaterala si nedreapta fata de autorul si cultura respectiva. Cine a citit Dostoievski nu va mai fi entuziasmat de revarsarile epice ale lui Tolstoi sau atmosfera prea senina a lui Turgheniev. La anumiti autori trebuie sa se ajunga gradual.

Impactul acestor intalniri nu este vizibil, ci unul de durata, rezultatul poate fi palpabil doar peste ani. Insa reverberatiile, ecourile si impresiile impartasite de cei prezenti la manifestari le putem totusi cunoaste (vezi revista Clipa, nr. 3, 2008). Spicuim doar unele din ele pentru a demonstra eficacitatea acestor actiuni prin care se releva importanta si rolul bibliotecii in viziunea cititorilor:

„Am aflat despre carti care poate ma vor ridica cu cate o treapta mai sus, tot mai sus”, Irina Crismaniuc, cl. a VI-a, Liceul „N. Iorga”, Chisinau.

„A reusit sa-mi trezeasca curiozitatea fata de autori pe care, deocamdata, nu i-am citit, dar urmeaza sa o fac, cu siguranta”, Olga Motpan, cl. a XI-a, Liceul „Gaudeamus”, Chisinau.

„O lectie de literatura romana, literatura universala, istorie… o lectie de viata. A avut loc un flux de energii pozitive si de informatii utile”, Mihaela Iordachescu, cl. a IX-a, Liceul „I. Creanga”, Chisinau.

Aceste ganduri ale tinerilor demonstreaza potentialul bibliotecii de a raspunde eficient nevoilor utilizatorilor, dar si o capacitate de ajustare a serviciilor si programelor conform intereselor actuale si necesitatilor de lectura, rolul ei de mediator in crearea deprinderilor si oportunitatilor de lectura, in formarea si modelarea spirituala a tinerei generatii.

Initiat in anul 2008, in cadrul Anului Lecturii, programul Lecturi aperitive „Carte la pachet” a intrunit 387 de utilizatori la cele cinci sedinte, care au fost animate de membrii cenaclurilor „M. Eminescu”, „Iulia Hasdeu”, ai „Salonului de arte”, „Salonului muzical”, ai „Clubului celor tineri”, care activeaza sub egida bibliotecii si au fost ghidate de profesori, scriitori, critici si istorici literari. In cadrul lor au fost organizate si prezentate 14 expozitii de carte (expuse – 842 volume, imprumutate – 1503), trei lansari de carte, doua ore de lectura, patru recitaluri poetice si muzicale, doua concursuri, doua teste orale, doua vernisaje, o zi de informare. Manifestarile au fost reflectate in mass-media la sapte emisiuni Radio, la doua emisiuni TV si in sase articole din presa.